Înapoi la fișa subiectului

Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Limba și literatura română Real / Tehnologic 2026 – sesiunea iunie–iulie, 29 iunie 2026, varianta 5, rezervă

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Subiectul

Deschide PDF-ul original

Subiectul · pagina 1

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare
70
Probă scrisă la limba şi literatura română Varianta 5
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2026
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Varianta 5
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte, cu atenție, textul de mai jos.
La gara din Napoli zgomotul era amețitor. Conductori, hamali, birjari și public, toți țipau. [...]
Intrând în oraș, zgomotul creștea din ce în ce, iar în cele din urmă am intrat în strada Molo, care se
urcă spre castelul St. Elmo, spre palatul municipal și spre cel regal. Aici e zi și noapte ca la Moșii din
București*. Pe o bucată de loc, cât ține de la Piața Teatrului din București până la „Bulevard”, sunt vreo
șapte teatre, iar la dreapta se deschid două din cele mai populate străzi ale orașului. Și trebuie să știi că
precupețul* napolitan nu strigă, ci țipă ca și când i-ar fi scoțând cineva una câte una măselele din gură. [...]
După ce s-a întunecat, o iluminație bogată dă întregii scene o înfățișare de tot înspăimântătoare. Mai
ales în strada cu precupeții e parcă s-a aprins orașul. Afară de felinarele municipale, fieștecare precupeț,
fieștecare prăvălie, fieștecare neguțător ambulant are de la patru până la douăsprezece felinare cu lumină
gălbuie de untdelemn, căci altfel n-ar putea să-și vadă, să-și arate și, mai ales, să-și păzească marfa. Casele
au câte cinci-șase etaje, iar pe sus sunt trattorie*, alberghi* și prăvălii care, de asemenea, sunt iluminate,
ca să li se vadă firma de jos. [...] Prin balcoane, sunt apoi oameni și o mulțime de flori, iar între balcoane și
adeseori chiar peste uliță sunt întinse sfori, pe care napoletancele-și usucă rufele. Deasupra celor mai multe
dintre case sunt, în sfârșit, grădini, care, de asemenea, au iluminația lor.
Îți închipuiește acum această iluminație, verdeața de prin balcoane și de pe case, trențăria întinsă pe
sforile dintre balcoane, înghesuiala din stradă, strigătele și felinarele ce se mută mereu de la un loc la altul,
și le închipuiește numai pe aceste și vei înțelege că cele dintâi seri n-am îndrăznit să ies, ci am stat în
balcon, de unde aveam vedere atât asupra acestei bâjbâieli, cât și asupra golfului plin de corăbii. Iar ceea
ce vezi aici se petrece în două treimi din Napoli. Pe malul Santa Lucia, unde se vând „frutti di mare”, pe
Piața municipală ori pe malul portului mic, înghesuiala e tot atât de mare, deși are cu totul alt caracter: în
strada Roma e lumea mai curățea, pe Piața Plebiscitului, cea mai frumoasă parte din Napoli, e cam ca la
San Marco, iar în admirabila grădină de la Vila Națională cântă muzica: aici e lumea elegantă. Ceea ce
are Veneția, o singură piață, în care se adună toată lumea, nici Napoli, nici Roma nu are. [...]
N-ai făcut un pas în afară și-ți este cineva pus în drum, un copil, o femeie tânără, o băbătie, un om, în
sfârșit cineva care-ți cere ceva, îți propune, îți recomandă, te îndeamnă, în cel mai bun caz un birjar care te
urmărește un pătrar de ceas, spunându-ți mereu unde are să te ducă pentru 70 de centesimi. [...]
După miezul nopții, poți ieși fără a te mai teme că vei fi oprit la tot pasul, iar înspre unu, zgomotul și
mișcarea mai scad, dar de încetat, nu încetează niciodată. Acum, lăsându-ți banii, ceasornicul și alte
asemenea lucruri de prisos acasă și ținându-ți batista la loc sigur, poți să umbli cu oarecare îndrăzneală
prin locurile mai largi.
Ioan Slavici, O scrisoare din Italia
*Moșii din București – bâlci organizat anual, în trecut, în București
*precupeț – vânzător stradal
*trattorie (în limba italiană, în original) – restaurante tradiționale italiene
*alberghi (în limba italiană, în original) – hoteluri
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu
privire la textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței zi și noapte și al cuvântului îndrăzneală. 6 puncte
2. Menționează locul considerat de Ioan Slavici cel mai frumos din Napoli, utilizând informaţiile din textul
dat. 6 puncte
3. Precizează o particularitate a orașului Veneția, care îl diferențiază de Roma și de Napoli, justificându-ți răspunsul
cu o secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte
4. Explică un motiv pentru care negustorii utilizează felinare. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, atitudinea napolitanilor față de turiști, aşa cum reiese din penultimul paragraf.
6 puncte

Subiectul · pagina 2

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare
70
Probă scrisă la limba şi literatura română Varianta 5
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă explorarea unui oraș
contribuie sau nu la îmbogățirea orizontului de cunoaștere, raportându-te atât la informațiile din fragmentul
extras din textul O scrisoare din Italia de Ioan Slavici, cât și la experiența personală sau culturală.
20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea numărului minim de cuvinte. 6 puncte
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Mă tem de privirea din urmă,
de vorbele de bun rămas,
de semnul vremelnic din poartă,
de zvonul pierdutului pas.
Mă tem de pustiu, de tăcere,
de numele fără răspuns
din mijlocul nopților rele.
Mă tem de regretul ascuns.
De somnul și amăgirea
re-ntoarcerii pale din vis
mă tem, – de-ntreaga poveste
vorbind de-un pierdut paradis.
Ion Vinea, Vals vechi
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare –
1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ
studiat, aparținând lui Mihail Sadoveanu sau lui Marin Preda.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un
curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema textului narativ studiat;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul narativ
studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe
ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.

Baremul

Deschide PDF-ul original

Baremul · pagina 1

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare
Probă scrisă la limba şi literatura română Varianta 5
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocațională – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2026
Proba E. a)
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 5
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
A. (30 de puncte)
Notă: Punctajul pentru formularea răspunsurilor în enunțuri și pentru corectitudinea exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație se acordă în cazul în care răspunsul
dezvoltă subiectul propus, chiar dacă acesta nu este corect sau complet.
1. indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: mereu etc.) și al cuvântului dat (de exemplu:
curaj etc.) – 2 puncte + 2 puncte; formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct; corectitudinea
exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
Notă: Scrierea fără ghilimele a cuvântului care indică sensul așteptat ca răspuns nu se consideră greșeală.
2. menționarea locului considerat de Ioan Slavici cel mai frumos din Napoli (Piața Plebiscitului) – 4 puncte;
formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de
ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
3. precizarea unei particularități a orașului Veneția, care îl diferențiază de Roma și de Napoli (de
exemplu: existența unei singure piețe) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență semnificativă din
text (de exemplu: Ceea ce are Veneția, o singură piață, în care se adună toată lumea, nici Napoli, nici
Roma nu are.) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea
normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
4. explicarea unui motiv pentru care negustorii utilizează felinare: precizarea motivului (de exemplu:
lăsarea întunericului etc.) – 2 puncte; explicare nuanțată – 2 puncte/încercare de explicare – 1 punct;
formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de
ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea atitudinii napolitanilor față de turiști: precizarea atitudinii (de exemplu: insistență etc.) – 2 puncte;
prezentare adecvată şi nuanţată – 2 puncte/încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea
normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 2 puncte
B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție (de exemplu: Consider că explorarea
unui oraș contribuie la îmbogățirea orizontului de cunoaștere. etc.) 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară,
în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate:
dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.; raportarea
la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p. 3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial adecvată – 1 p. 2 puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0-1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greşeli – 0 p.)
1 punct
– respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2 sau mai multe
greșeli – 0 p.) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
‒ respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 1 punct
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

Baremul · pagina 2

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare
Probă scrisă la limba şi literatura română Varianta 5
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocațională – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Conținut – 6 puncte
– comentarea textului dat, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice
• numirea ideii poetice – 2 puncte
• comentarea adecvată și nuanțată, prin evidențierea relației dintre ideea poetică identificată și
mijloacele artistice – 4 puncte/comentarea textului, prin evidențierea ezitantă a relației dintre
ideea poetică identificată și mijloacele artistice – 2 puncte/simpla precizare a unor mijloace
artistice – 1 punct
Redactare – 4 puncte
– utilizarea limbii literare 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– ortografia (0-1 greşeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 1 punct
– punctuaţia (0-1 greşeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 18 puncte
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă,
într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică 6 puncte
• precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice – 2 puncte
• numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării tematice
precizate – 2 x 1 punct = 2 puncte
• evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului narativ – 2 x 1 punct = 2 puncte
– comentarea a două episoade/secvențe semnificative pentru tema textului narativ studiat 6 puncte
• precizarea temei – 2 puncte;
• câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două episoade/secvențe semnificative pentru tema textului
narativ studiat (comentarea adecvată – 2 puncte/simpla numire a unor episoade/secvențe sau tendința de
rezumare – 1 punct) – 2 x 2 puncte = 4 puncte
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție şi/sau de limbaj,
relevante pentru textul narativ studiat 2 x 3 puncte = 6 puncte
• analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru textul narativ studiat – 3 puncte/
analiza fiecărui element ales, fără justificarea relevanței – 2 puncte/abordarea schematică, fără
justificarea relevanței – 1 punct
Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
• relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante – 3 puncte/
relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial
relevante – 2 puncte/schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1 punct) 2 puncte
− ortografia (0-1 greșeli – 2 puncte; 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 2 puncte
− punctuaţia (0-1 greșeli – 2 puncte; 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.