Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Limba și literatura română Real / Tehnologic 2026 – sesiunea august–septembrie, 10 august 2026, varianta 1, rezervă

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare
70
Probă scrisă la limba şi literatura română Varianta 1
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2026
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Varianta 1
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte, cu atenție, textul de mai jos.
În timpul anilor de școală* [...], m-am împrietenit cu o colegă pe care o chema Nadia. [...]
Prin ea, l-am cunoscut pe Camil Petrescu, pe care doream fierbinte să-l întâlnesc. Voiam să-i
mulțumesc pentru cuvintele de laudă pe care le scrisese despre mine [...].
Într-o seară, a venit cu el la mine acasă. Eram emoționată, curioasă foc să cunosc un ziarist,
poet și romancier, primul care a scris într-un ziar despre mine. Mare mi-a fost surpriza când am văzut
în fața mea un tinerel, mic de statură, dar bine legat, proporționat, cu un păr blond-șaten, ușor ondulat,
cu o frunte înaltă, puțin bombată, cu sprâncene bine marcate, de sub care mă priveau doi ochi de un
albastru neverosimil, ca de mărgea, nu prea mari, dar vii, inteligenți. Mă privea zâmbind copilărește,
dulce. Am zâmbit și eu, încântată că aveam în fața mea un bărbat care părea atât de tânăr, nu un
scriitor cu aer grav, a cărui seriozitate m-ar fi înghețat. [...]
Prezența lui Camil în viața mea nu era întotdeauna suportabilă. Tiranic, pretențios, extrem de sensibil,
pentru a-i fi pe plac, îl ascultam întotdeauna, ferindu-mă cât puteam de critica lui prea severă. Câte nu m-a
făcut să înțeleg și să iubesc din ceea ce-l pasiona pe el, cum a fost, de pildă, sportul! Sportul lui favorit era
fotbalul. Până la el – în afară de jocul cu mingea din copilărie, oina – nu știam prea multe despre acest sport,
încă de pe atunci destul de răspândit și la noi. Camil avea pasiunea acestui sport, făcea și critica meciurilor la
ziarul..., sub semnătura „Grămătic”. Mă lua regulat cu el la toate întâlnirile dintre cele două echipe, în acea
vreme cele mai populare și mai iubite, „Ripensia” și „Venus”. M-a inițiat în regulile acestui joc al balonului,
explicându-mi toate nuanțele mișcărilor, ale pașilor, ale capului, pe care le-am înțeles destul de bine.
Am început să iubesc acest sport, să devin tot atât de pasionată ca și Camil. Nu lipseam de la niciun
meci și mă manifestam zgomotos la jocul echipei „Ripensia”, favorita noastră; săream, aruncam pălăria în aer
când unul dintre jucători marca un punct sau mă supăram, decepționată, când se făceau greșeli. Începusem
să cunosc jucătorii și-i strigam cu entuziasm pe nume, îndemnându-i la succes. Aveam, desigur, favoriții mei
printre jucători. Îmi plăceau Bodola, centrul înaintaș, și, mai ales, Bindea, care, cu jocul lui nervos, iute, mobil,
avea ceva din temperamentul meu scenic, pretindea Camil. Bindea era mic de statură, simpatic, iar pe stadion,
când juca, pe el îl vedeai peste tot. După un meci excepțional jucat, m-am dus cu Camil să-l felicităm și l-am
invitat la teatru, la una dintre piesele pe care le jucam atunci. După spectacol, emoționat, m-a felicitat, încântat
când i s-a spus că ne asemănăm. [...]
Cred că scrisorile cele mai deosebite, mai nuanțate, primite de la un bărbat, au fost cele trimise de
Camil. Cât regret că le-am pierdut în bombardament, după ce le păstrasem atâția ani! De una dintre ele îmi
amintesc pentru că era foarte frumos scrisă. După una dintre certurile noastre [...], mi-a trimis un buchet de
flori. Din păcate, eu nu eram acasă, nu era nimeni care să le primească. Mi-a scris a doua zi: „Florile întoarse
din drumul lor spre tine au înflorit la mine, sub privirile mele triste...”.
Leny Caler, Camil Petrescu, în volumul Artistul și oglinda
*Școala de Artă Dramatică unde a studiat Leny Caler
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu
privire la textul dat.
1. Indică sensul din text al cuvântului severă și al secvenței peste tot. 6 puncte
2. Menționează numele jocului sportiv pe care autoarea îl cunoaște din copilărie, utilizând informațiile
din textul dat. 6 puncte
3. Precizează profesia lui Leny Caler, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din text. 6 puncte
4. Explică un motiv pentru care Leny Caler este surprinsă atunci când îl întâlnește prima dată pe
Camil Petrescu. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură a lui Camil Petrescu, desprinsă din ultimul paragraf al
textului. 6 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare
70
Probă scrisă la limba şi literatura română Varianta 1
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă pasiunea pentru un joc sportiv
este condiționată sau nu de practicarea acestuia, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din
volumul Artistul și oglinda de Leny Caler, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare
a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie
și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului, identificate în textul de mai jos.
Veni războiul. Toma Novac era ofițer de rezervă. Brebenaru încercă să-l ferească de front, cum
făcuse pentru Mihai al său. Toma se împotrivi categoric. Ținea să-și împlinească datoria întreagă.
Toma Novac se întoarse din război cu o urmă de rană și mai multe decorații. N-a mai găsit însă
pe bătrânul Brebenaru; închisese ochii pentru totdeauna în a treia lună a războiului, cu singurul regret de
a nu fi apucat căsătoria lui Toma pe care îl iubise ca pe copilul său. Mihai, rămas în teritoriul ocupat, a
îngrijit cât s-a putut averea prietenului. […]
Nevasta lui Brebenaru socotea drept obligație pioasă față de memoria socrului ei să continue
insistențele pentru însurătoarea lui Toma:
—Trebuie! Trebuie! Trebuie!
În cele din urmă, își zise și el că trebuie. Era acuma de patruzeci de ani. Părea mai tânăr. Părul
negru și lins n-avea nici urme de fire cărunte. În ochii mari, negri, obosiți, răsăreau deseori scântei ca
dintr-un foc ce mocnește de mult. Purta o mustață subțire, tunsă englezește. Înalt, zvelt, avea totuși o
ușoară timiditate care-i ședea bine. […]
Cutreierară multe orașe, de la Sighetu Marmației până la Timișoara și de la Oradea Mare la Brașov, în zadar.
— Mai bine spune drept că nu vrei să te însori, decât să-l porți degeaba pe drumuri pe bietul Mihai!
zicea doamna Brebenaru după fiecare întoarcere.
— Ba vreau, dar nu mă pot lega pe viață cu cine nu-mi place! răspundea Toma invariabil […].
Liviu Rebreanu, Adam și Eva
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare
– 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text poetic
studiat, aparţinând lui Mihai Eminescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o perioadă, într-un curent
cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două imagini/idei poetice semnificative pentru tema textului poetic;
– analiza a două elemente de compoziţie şi/sau de limbaj, relevante pentru textul poetic (de exemplu:
titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare
Probă scrisă la limba şi literatura română Varianta 1
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocațională – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2026
Proba E. a)
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 1
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
A. (30 de puncte)
Notă: Punctajul pentru formularea răspunsurilor în enunțuri și pentru corectitudinea exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație se acordă în cazul în care răspunsul dezvoltă
subiectul propus, chiar dacă acesta nu este corect sau complet.
1. indicarea sensului din text al cuvântului dat (de exemplu: aspră etc.) și al secvenței date (de exemplu:
pretutindeni etc.) – 2 puncte + 2 puncte; formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct; corectitudinea
exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
Notă: Scrierea fără ghilimele a cuvântului care indică sensul așteptat ca răspuns nu se consideră greșeală.
2. menționarea numelui jocului sportiv pe care autoarea îl cunoaște din copilărie (oina) – 4 puncte;
formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de
ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
3. precizarea profesiei lui Leny Caler (actriță) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență semnificativă
din text (de exemplu: l-am invitat la teatru, la una dintre piesele pe care le jucam atunci etc.) – 2 puncte;
formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de
ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
4. explicarea unui motiv pentru care Leny Caler este surprinsă atunci când îl întâlnește prima dată pe
Camil Petrescu: precizarea motivului (de exemplu: aspectul tineresc etc.) – 2 puncte; explicare nuanțată
– 2 puncte/încercare de explicare – 1 punct; formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct;
corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
5. – prezentarea unei trăsături a lui Camil Petrescu, desprinse din ultimul paragraf al textului:
precizarea trăsăturii (de exemplu: sensibilitatea etc.) – 2 puncte; prezentare adecvată şi nuanţată –
2 puncte/încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea
normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 2 puncte
B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție (de exemplu: Consider că pasiunea
pentru un joc sportiv este condiționată de practicarea acestuia. etc.) 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară,
în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate:
dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.; raportarea
la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p. 3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial adecvată – 1 p. 2 puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0-1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greşeli – 0 p.)
1 punct
‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2 sau
mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
‒ respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 1 punct
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum și Evaluare
Probă scrisă la limba şi literatura română Varianta 1
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocațională – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Conținut – 6 puncte
– prezentarea a două modalități de caracterizare a personajului, identificate în textul dat
• precizarea fiecărei modalități de caracterizare (caracterizare directă, caracterizare indirectă):
1 punct + 1 punct = 2 puncte
• prezentarea fiecărei modalități de caracterizare precizate: prezentare adecvată și nuanțată,
prin ilustrare cu exemple din textul dat – 2 puncte + 2 puncte = 4 puncte; încercare de
prezentare, simpla indicare a unor trăsături – 1 punct + 1 punct = 2 puncte
Redactare – 4 puncte
– utilizarea limbii literare 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– ortografia (0-1 greşeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 1 punct
– punctuaţia (0-1 greşeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 18 puncte
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o perioadă, într-un
curent cultural/literar sau într-o orientare tematică 6 puncte
• precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice: 2 puncte
• numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării tematice
precizate: 2 x 1 punct = 2 puncte
• evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct = 2 puncte
– comentarea a două imagini/idei poetice semnificative pentru tema textului poetic 6 puncte
• precizarea temei: 2 puncte
• câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două imagini/idei poetice semnificative pentru tema textului
poetic: 2 x 2 puncte = 4 puncte (comentarea adecvată – 2 puncte; încercare de comentare – 1 punct)
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de compoziție şi/sau de limbaj, relevante
pentru textul poetic 2 x 3 puncte = 6 puncte
• analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru textul poetic – 3 puncte; analiza
fiecărui element ales, fără justificarea relevanței – 2 puncte; abordarea schematică, fără justificarea
relevanței – 1 punct
Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
• relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante –
3 puncte; relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial
relevante – 2 puncte; schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1 punct) 2 puncte
− ortografia (0-1 greșeli – 2 puncte; 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 2 puncte
− punctuaţia (0-1 greșeli – 2 puncte; 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.