Textul subiectului și baremului

Model oficial BAC Limba și literatura română Uman / Pedagogic 2025

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
70
Probă scrisă – Limba şi literatura română Model
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2025
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Model
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Duminică, 12 august. Am căutat la izvoare pe Vasile fotograful să ne „imortalizăm” – măicuța și cu mine –
într-o poză „artistică”. Măicuța era foarte frumos îmbrăcată, în alb, și pieptănată cu cele două cozi pe cap. Am ales
o poziție pe trepte, având pavilionul de cură în spate, ca un „fond” balnear.
Poate că e un obicei depășit de a te fotografia, și mai ales în port popular. La mine este mai degrabă un
obicei de familie. Tata mă alesese în copilărie ca modelul lui preferat. El avea pasiunea fotografiatului. Ținea să
imortalizeze toate momentele și locurile care îi plăceau. Aparatul „Leica” era foarte modern prin 1934. [...]
Dacă aș fi avut și eu această îndemânare și talent, cred că aș fi fotografiat pe tata, în toate momentele, la
toate orele din noapte și zi. Dar, așa cum se întâmplă mai adesea, cel care fotografiază nu apare pe peliculă. Totuși,
uneori tata nu rămânea în pagubă, deoarece îl fotografia mereu Radu, soțul meu, și deseori chiar când nu observa.
Într-un rând, Radu l-a surprins în vizor strănutând. E o scenă rară în maldărul de fotografii cu tata. Asta însă îl supăra.
Supărarea nu ținea mult. Un fotograf îl înțelege numaidecât pe altul. [...]
Luni, 13 august. Expediem o telegramă Letiției Slăvoacă Miron, vestind-o că sosim la Ilva Mare sâmbătă
18 august. La poștă ne aștepta corespondență: două scrisori de la soțul meu, romanul Răscoala, tradus în
ungurește de Galdi Laszlo, și alte două scrisori – adresate nouă la București – din partea Letiției, precum și una de
la Liviu H. Oprescu.
Scrisoarea lui Radu, pe optsprezece pagini, ne-a delectat prin umorul ei dens. Un obicei luat de la tata care
îi relata pe larg măicuței întâmplările de peste zi, mai cu seamă din călătoriile în străinătate. Scrisorile erau întocmite
de tata întotdeauna în ceasurile imediat următoare evenimentelor respective, când firesc ar fi fost să se odihnească.
Era un mod al lui de relaxare, de recreere. Poate că cea mai caracteristică în acest sens este scrisoarea, de „numai”
șaisprezece pagini, expediată de la Oslo, la 18 martie 1928, duminică seara. [...]
Odată ajunse la preoteasa Lazăr, ni se comunică regretul că nu am participat și noi la botezul nepotului
ei, la petrecerea care a avut loc cu cei treisprezece invitați, dintre care cel mai plăcut musafir a fost pictorița
Ileana Colonel Antonu, care a cântat și a fluierat doine, înveselind toată adunarea.
O cunoșteam din anii trecuți. În drum spre casă, am întâlnit-o pe pictoriță care, bucuroasă, ne-a invitat vineri,
să ne arate colecția sa de tablouri și obiecte de artă.
Vineri, 17 august. Astăzi ne pregătim să mergem în vizită la Ileana Colonel Antonu – născută Cheffa –
împreună cu părintele Lazăr și soția. [...] Pictorița este o femeie frumoasă, în ciuda celor șaizeci și cinci de ani ce-i
poartă. E grațioasă și plină de temperament. Studiile și le-a făcut în Franța. A călătorit mult, culegând de peste tot
frumosul, în toate formele lui. Originară din Bistrița, s-a stabilit până la urmă în Sângeorz. Din discuție, aflăm că multe
țărănci vin la ea și o roagă ca, dintr-un chip mic, „cât un bob de porumb”, dintr-o fotografie aproape ștearsă, să le
zugrăvească copilița sau feciorelul morți mai demult. Vor, sărmanele, să aibă „chipul mare și zugrăvit în culori
frumoase”. Întotdeauna pictorița le-a satisfăcut dorințele. Atunci când le întreabă dacă „băiata” seamănă, mulțumirea
lor este desăvârșită. „Aproape că grăiește”, răspund ele.
Puia Florica Rebreanu, Pământul bătătorit de părintele meu. File de jurnal
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire
la textul dat.
1. Indică sensul din text al cuvântului depășit și al secvenței pe larg. 6 puncte
2. Menționează două domenii artistice în care se manifestă talentul Ileanei Colonel Antonu, utilizând
informaţiile din textul dat. 6 puncte
3. Precizează o caracteristică a scrisorii trimise de Radu soției sale, justificându-ți răspunsul cu o
secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte
4. Explică un motiv pentru care Liviu Rebreanu scria scrisori imediat după câte un eveniment. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, reacția femeilor la vederea portretelor realizate pornind de la fotografii în care apar
copiii lor, aşa cum reiese din textul dat. 6 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
70
Probă scrisă – Limba şi literatura română Model
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 2 din 2
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă fotografiile au
sau nu un rol important în viața unei persoane, raportându-te atât la informațiile din fragmentul
extras din volumul Pământul bătătorit de părintele meu. File de jurnal de Puia Florica Rebreanu, cât
și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare
a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării
privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Sunt zece ani. Ce curios îmi pare
Aspectul lucrurilor vechi, uitate!
Ca dintr-un somn, deodată deșteptate,
Parcă privesc c-un aer de mirare...
Mai strâmtă-i casa, toate-s micșorate,
Mă uit ca-n vis, și caut prin sertare,
Nimicuri scumpe... inima-mi tresare
De-o sfântă și duioasă pietate.
Aceleași cadre-mpodobesc păreții,
Din rame, cată lung și trist la mine:
Povești pierdute-n haosul vieții.
De farmecul de-odinioară pline,
Îmi readuc parfumul tinereții...
Parfum de flori crescute pe ruine.
Alexandru Vlahuță, Sonet
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui
personaj dintr-un text narativ studiat, aparținând lui Mihail Sadoveanu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
– evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvențe comentate;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj ale textului narativ studiat, relevante
pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict, modalități de caracterizare, relații temporale
și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă – Limba şi literatura română Model
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2025
Proba E. a)
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Model
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
A. (30 de puncte)
Notă
Punctajul pentru formularea răspunsurilor în enunțuri și pentru corectitudinea exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație se acordă în cazul în care răspunsul
dezvoltă subiectul propus, chiar dacă acesta nu este corect sau complet.
1. indicarea sensului din text al cuvântului dat (de exemplu: învechit etc.) și al secvenței date (de exemplu:
detaliat etc.) – 2 puncte + 2 puncte; formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct; corectitudinea
exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
2. menționarea celor două domenii artistice în care se manifestă talentul Ileanei Colonel Antonu (de
exemplu: pictura și muzica) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea
exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
3. precizarea unei caracteristici a scrisorii trimise de Radu soției sale (de exemplu: dimensiunea amplă
etc.) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență semnificativă din text (de exemplu: Scrisoarea lui Radu,
pe optsprezece pagini etc.) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct; corectitudinea
exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
4. explicarea unui motiv pentru care Liviu Rebreanu scria scrisori imediat după câte un eveniment:
precizarea motivului (de exemplu: împărtășirea detaliată a experienței etc.) – 2 puncte; explicare
nuanțată – 2 puncte/încercare de explicare – 1 punct; formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1
punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct
6 puncte
5. – prezentarea reacției femeilor la vederea portretelor realizate pornind de la fotografii în care apar copiii lor:
precizarea reacției (de exemplu: uimire etc.) – 2 puncte; prezentare adecvată şi nuanţată – 2
puncte/încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea
normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 2 puncte
B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară,
în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate:
dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.;
raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p.
3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial adecvată – 1 p. 2 puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0-1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau
mai multe greşeli – 0 p.) 1 punct
‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2 sau
mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
‒ respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 1 punct
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă – Limba şi literatura română Model
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Conținut – 6 puncte
– comentarea textului dat, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice
• numirea ideii poetice – 2 puncte
• comentarea adecvată și nuanțată, prin evidențierea relației dintre ideea poetică identificată și
mijloacele artistice – 4 puncte/comentarea textului, prin evidențierea ezitantă a relației dintre
ideea poetică identificată și mijloacele artistice – 2 puncte/simpla precizare a unor mijloace
artistice – 1 punct
Redactare – 4 puncte
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0-1 greşeli
– 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 1 punct (0-1 greşeli – 1 punct; 2 sau mai
multe greșeli – 0 puncte)
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 18 puncte
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales 6 puncte
• prezentare adecvată şi nuanţată – 6 puncte/prezentare ezitantă – 3 puncte/încercare de
prezentare – 1 punct
– evidenţierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvențe comentate 6 puncte
• menţionarea oricărei trăsături a personajului ales – 2 puncte
• ilustrarea trăsăturii menţionate prin două episoade/secvențe comentate – 2 puncte + 2 puncte = 4 puncte;
simpla numire a unor episoade/secvențe sau tendinţa de rezumare – 1 punct + 1 punct = 2 puncte
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție şi/sau de limbaj
ale textului narativ studiat, relevante pentru construcția personajului ales
2 x 3 puncte = 6 puncte
• analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru construcția personajului – 3
puncte/analiza fiecărui element, fără justificarea relevanței – 2 puncte/abordarea schematică, fără
justificarea relevanței – 1 punct
Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
• relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante –
3 puncte/relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial
relevante – 2 puncte/schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte
− ortografia (0-1 greșeli – 2 p.; 2 greșeli – 1 p.; 3 sau mai multe greșeli – 0 p.) 2 puncte
− punctuaţia (0-1 greșeli – 2 p.; 2 greșeli – 1 p.; 3 sau mai multe greșeli – 0 p.) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.