Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Limba și literatura română Uman / Pedagogic 2024 – 21 mai 2024, varianta 9

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
70
Probă scrisă – Limba şi literatura română Varianta 9
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2024
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Varianta 9
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Lui Sadoveanu nu-i plăceau oamenii care vorbeau mult. Îi suporta cât îi suporta înverșunat în
tăcere și dacă aceștia, la toate semnele lui – tăcere, uitatul pe fereastră, la ceas –, nu-și dădeau seama
că au întrecut măsura, le-o spunea în față. Am asistat o dată la o scenă de acest fel plină de pitoresc.
Într-o zi, aflându-mă la Sadoveanu – locuia pe atunci în strada Amiral Negrescu nr. 31 – a venit
la dânsul un cunoscut publicist, celebru prin performanțele lui în vorbire. Era în stare să vorbească, fără
să obosească, douăzeci și patru de ore în șir, ba poate și mai mult. Sărea de la un subiect la altul cu
ușurința cu care o veveriță sare de pe o creangă pe alta. Era un om foarte deștept și foarte cult, dar
suferea de boala asta – vorbea prea mult și într-un ritm obositor pentru cel care-l asculta. În privința asta
era la antipodul lui Sadoveanu. Și totuși – se știe doar că uneori extremele se atrag – se bucura de
prietenia lui Sadoveanu.
Intrând în salonul vast de la parterul casei din strada Amiral Negrescu nr. 31, unde mă aflam
împreună cu Sadoveanu și cu Constantin Mitru, cumnatul scriitorului, și unul din cei mai apropiați prieteni
ai lui, noul oaspete, mic și pirpiriu, se afundă într-un fotoliu și începu să vorbească… Și a vorbit… Și a
vorbit… Cred că, dacă nu l-ar fi oprit cineva, ar fi vorbit nouă zile și nouă nopți în șir și tot n-ar fi isprăvit.
La început, vreo jumătate de ceas, Sadoveanu l-a ascultat atent, în tăcere, apoi și-a trimis privirile
afară pe fereastră, apoi s-a uitat la ceas, o dată, de două ori. Constantin Mitru s-a ridicat de câteva ori,
a răspuns la telefon, a ieșit de câteva ori pe ușă și o dată a lipsit atât de mult, încât cred că a fost până
în oraș după ceva cumpărături… Când s-a întors, omul nostru tot mai vorbea…
Eu, din fotoliul în care stăteam, mă uitam când la el, când la Sadoveanu și nu mă miram atât de
performanța lui în vorbire, cât de răbdarea marelui scriitor de a-l asculta.
Dar, cum toate au o limită, a avut-o și această răbdare. La un moment dat, când omul nostru era
stăpânit ca de un delir al vorbirii, Sadoveanu a ridicat mâna și l-a oprit zicându-i: „Gata! Lasă-mă! M-ai
obosit!”.
Firul vorbirii s-a rupt brusc. Omul nostru, mic și pirpiriu de felul lui, s-a făcut și mai mic, de părea
un copil în brațele fotoliului larg, apoi, ca aruncat de arcurile acestuia, a sărit în picioare. I-a zis lui
Sadoveanu, fără să se arate supărat: „Dacă v-am obosit, plec… — Poți să mai șezi, da’ vorbește mai
puțin și în alt tempo că m-ai obosit... — Nu, lasă, maestre, plec... că mi-am adus aminte că la unsprezece
trebuia să fiu undeva și-i douăsprezece și jumătate... Plec, dar mai vin eu... — Bine, să mai vii!”, i-a zis
Sadoveanu zâmbind, întinzându-i mâna cu prietenie.
După ce mi-a strâns și mie mâna, omul nostru a pornit și a ieșit aproape fugind, ca să ajungă „la
timp” în locul unde trebuia să fie cu un ceas și jumătate mai devreme.
Mihail Șerban, Amintiri
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire
la textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței în stare și al cuvântului oaspete. 6 puncte
2. Menționează două indicii prin care Sadoveanu le sugera celorlalți că vorbesc prea mult, utilizând informaţiile
din textul dat. 6 puncte
3. Precizează atitudinea lui Sadoveanu în momentul plecării publicistului, justificându-ți răspunsul cu o
secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care publicistul se oprește brusc din vorbit. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o stare manifestată de Constantin Mitru în timp ce vorbește prietenul lui
Sadoveanu, aşa cum reiese din textul dat. 6 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
70
Probă scrisă – Limba şi literatura română Varianta 9
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 2 din 2
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă vorbitul excesiv este sau
nu o dovadă de impolitețe, raportându-te atât la informațiile din textul Amintiri de Mihail Șerban, cât și la
experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare
a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea privind numărul
minim de cuvinte. 6 puncte
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos.
Tăcură amândoi câteva clipe fără să se privească. Simțeau amândoi că-i desparte un zid și că
nu se vor putea înțelege […].
Apoi se despărțiră ca doi străini. Își dădură mâna, își urară noroc, iar David îi zise la revedere […], ca și
când ar fi vorbit cu oricare din camarazii ceilalți, cei de care sufletul său nu era legat prin nicio fibră. Rămase pe
loc și se uită lung în urma lui Oprișor, care mergea cu capul sus, legănându-și puțin corpul și tăind aerul cu o
cravașă* moale, foarte liniștit și nepăsător. Privindu-l, David se pomeni că-l invidiază.
„Iată un om fericit care știe ce are să facă!” se gândi dânsul, trecându-i prin creieri, ca o fulgerare
năprasnică, toate frământările și chinurile care pe dânsul îl făceau să nu știe ce are de făcut.
Liviu Rebreanu, Catastrofa
*cravașă – vargă elastică din piele, folosită la călărie pentru îndemnarea calului la alergat sau la mers
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare
– 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui
personaj dintr-un text dramatic studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
– evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două scene/secvențe comentate;
– analiza a două componente de structură și/sau de limbaj ale textului dramatic studiat, semnificative pentru
construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, modalități de caracterizare, notațiile autorului, conflict
dramatic, registre stilistice, limbaj, act, scenă etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă – Limba şi literatura română Varianta 9
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2024
Proba E. a)
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 9
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
A. (30 de puncte)
Notă
Punctajul pentru formularea răspunsurilor în enunțuri și pentru corectitudinea exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație se acordă în cazul în care răspunsul
dezvoltă subiectul propus, chiar dacă acesta nu este corect sau complet.
1. indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: capabil etc.) și al cuvântului dat (de exemplu:
musafir etc.) – 2 puncte + 2 puncte; formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct; corectitudinea
exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
2. menționarea a două indicii prin care Sadoveanu le sugera celorlalți că vorbesc prea mult (de exemplu:
privea pe fereastră, se uita la ceas etc.) – 2 puncte + 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct;
corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
3. precizarea atitudinii lui Sadoveanu în momentul plecării publicistului (de exemplu: bunăvoință etc.) – 2
puncte; justificarea răspunsului cu o secvență semnificativă din text (de exemplu: i-a zis Sadoveanu zâmbind,
întinzându-i mâna cu prietenie) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct; corectitudinea
exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
4. explicarea motivului pentru care publicistul se oprește brusc din vorbit: precizarea motivului (de
exemplu: intervenția lui Mihail Sadoveanu etc.) – 2 puncte; explicare nuanțată – 2 puncte/încercare
de explicare – 1 punct; formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct; corectitudinea exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea unei stări manifestate de Constantin Mitru în timp ce vorbește prietenul lui Sadoveanu (de
exemplu: nerăbdare etc.): precizarea oricărei stări – 2 puncte; prezentare adecvată şi nuanţată – 2 puncte/
încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea
normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 2 puncte
B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară,
în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate:
dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.;
raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p.
3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial adecvată – 1 p.
2 puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0 – 1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe
greşeli – 0 p.) 1 punct
– respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0 – 1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2
sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
‒ respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 1 punct
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă – Limba şi literatura română Varianta 9
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Conținut – 6 puncte
– prezentarea perspectivei narative în fragmentul dat
• precizarea tipului de perspectivă narativă: perspectivă de tip obiectiv – 2 puncte
• prezentarea perspectivei narative indicate (de exemplu: relatare la persoana a III-a,
omnisciență narativă etc.): prezentare adecvată și nuanțată, prin ilustrare cu exemple din
fragmentul dat – 4 puncte/prezentare ezitantă, prin raportare la fragmentul dat – 2 puncte/simpla
indicare a unor particularități ale perspectivei narative, fără raportare la fragmentul dat – 1 punct
Redactare – 4 puncte
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0 – 1 greşeli –
1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 1 punct (0 – 1 greşeli – 1 punct; 2 sau mai
multe greșeli – 0 puncte)
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 18 puncte
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales 6 puncte
• prezentare adecvată şi nuanţată – 6 puncte/prezentare ezitantă – 3 puncte/prezentare
schematică sau superficială – 1 punct
– evidenţierea unei trăsături a personajului ales, prin două scene/secvențe comentate 6 puncte
• menţionarea oricărei trăsături a personajului ales – 2 puncte
• ilustrarea trăsăturii menţionate prin două scene/secvențe comentate – 2 puncte + 2 puncte = 4 puncte/
simpla numire a unor scene/secvențe sau tendinţa de rezumare – 1 punct + 1 punct = 2 puncte
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două componente de structură şi/sau de limbaj ale textului
dramatic studiat, semnificative pentru construcția personajului ales 2 x 3 puncte = 6 puncte
• analiza fiecărei componente alese, justificând relevanța acestuia pentru construcția personajului –
3 puncte/analiza fiecărei componente, fără justificarea relevanței – 2 puncte/abordarea
schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct
Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
• relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante – 3
puncte/relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial
relevante – 2 puncte/schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte
− ortografia (0 – 1 greșeli – 2 p.; 2 greșeli – 1 p.; 3 sau mai multe greșeli – 0 p.) 2 puncte
− punctuaţia (0 – 1 greșeli – 2 p.; 2 greșeli – 1 p.; 3 sau mai multe greșeli – 0 p.) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.