Textul subiectului și baremului

Simulare BAC Limba și literatura română Uman / Pedagogic 2024 – 4 martie 2024

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
70
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2024
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Simulare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
În fiecare dimineață, când ies, oricât aș fi de grăbit, mă oprește un răstimp librăria de alături. E un local
modest, ca mai toate librăriile pariziene, cu vitrinele întinse afară, pe tejghele ieftine, până în mijlocul trotuarului.
Farmecul ei, și al tuturor, tocmai asta îl face. Astfel poate întâmpina și pe trecătorii cei mai indiferenți. Jumătate
din deverul* cotidian de-aici iese, din vânzările de pe trotuar oamenilor grăbiți care altminteri n-ar fi cumpărat.
Printre tejghele mișună veșnic curioșii. Cei ce zăbovesc mai îndelung sunt studenți care n-au mijloace să
cumpere și care citesc aici cartea pe care le-o poftește inima. Și mai sunt alți însetați de carte, tineri și bătrâni,
săraci care-și hrănesc astfel sufletul cu lectura ce le trebuie. Cărțile netăiate pricinuiesc sforțări speciale pentru
a-și trăda cuprinsul. Câte-un pasionat face apel la librar și librarul îi taie* paginile dorite. De altminteri, când n-are
cumpărători, librarul însuși împreună cu vânzătorii lui se amestecă printre cititorii clandestini, să citească și ei.
Cartierul Latin e plin de librării, trotuarele lui oferă cărți la fiece pas. Și buchiniștii* legendari de pe chei
și cei de la Odéon. Parcă e o cetate a cărții subt oblăduirea Institutului, a Sorbonei și a celorlalte uzine de
cultură. Dacă n-a pornit de-aici, în orice caz aici se întreține cu ardoare cultul cărții și al literaturii.
Nicăieri în lume cartea nu e mai prețuită ca în Franța. În alte țări poate să se citească mai mult, să se
tipărească mai multe cărți. Aici, cartea e o realitate vie, un factor social cu o influență covârșitoare.
Numai la Paris cartea devine un eveniment monden care interesează nu doar cercurile literare, ci și
saloanele, pe oamenii de stat, colectivitățile. Aici, o carte stârnește pasiuni, elanuri, înrâurește politica sau
justiția, e un element important al vieții obștești. Mândria presei franceze, de orice nuanță, continuă a fi rubrica
literară, care nu e întâmplătoare, ci organică. O carte, un curent literar, o controversă estetică sunt subiecte
care împodobesc deseori articole de fond, chiar în ziare strict politice. Nu s-ar putea închipui un ziar francez
care să aibă spații rezervate pentru cinematograf și sporturi, fără să aibă mai întâi o rubrică foarte îngrijită a
literelor, cum bunăoară se întâmplă nu numai la noi, dar chiar în țări de mare civilizație. Adevărat că acolo
cititorii se interesează de faptele literare, ca și de cele diverse, și le reclamă, pe când ziarele noastre au scuza
că rubrica literară e loc mort, fiindcă nimeni, afară de scriitorii înșiși, ba uneori nici chiar ei, nu se pasionează
de soarta ei, pe când pentru sporturi, de pildă, se manifestă un interes tot mai viu, ceea ce justifică
permanentizarea și sporirea cronicii respective. Colaborarea scriitorilor la ziarele franceze, în calitate de scriitori
și, deci, cu contribuții oarecum de specialitate, e un fenomen special, vrednic de toată atenția. Relațiile dintre
ziariști și scriitori sunt într-adevăr colegiale. Ziaristul francez se consideră scriitor înainte de toate, chiar când
munca ziaristică îi impune obligații de șablon, ceea ce se constată din însuși felul îngrijit literar cum sunt scrise
mai toate ziarele franceze. Scriitorii înșiși îi consideră drept colegi adevărați pe ziariști și nu disprețuiesc suveran
scrisul destinat să trăiască o singură zi. Asemenea cordialitate de relații nu se mai întâlnește aiurea.
Liviu Rebreanu, Metropole
*dever – volumul vânzărilor de mărfuri pe o perioadă dată
*a tăia – a desprinde, a desface filele unei cărți necitite, unite la margini
*buchinist – persoană care se ocupă cu achiziționarea și cu vânzarea de cărți vechi
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire
la textul dat.
1. Indică sensul din text al cuvântului sforțări și al secvenței la fiece pas. 6 puncte
2. Menționează soluția găsită de persoanele interesate de lectură, care nu au posibilitatea să-și cumpere cărți,
utilizând informaţiile din textul dat. 6 puncte
3. Precizează un efect al creșterii interesului față de sport în spațiul românesc, justificându-ți răspunsul cu o secvență
semnificativă din textul dat. 6 puncte
4. Explică un motiv pentru care tejghelele librăriilor din Paris sunt amplasate până în mijlocul trotuarului. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, relația dintre jurnaliștii francezi și scriitori, aşa cum reiese din textul dat.
6 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
70
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 2 din 2
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă presa contribuie
sau nu la formarea gustului artistic al publicului, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din
volumul Metropole de Liviu Rebreanu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea şi dezvoltarea corespunzătoare
a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de
cuvinte. 6 puncte
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai jos.
SCENA III
NASTASIA, ION SORCOVĂ
NASTASIA (schimbare, veselie nervoasă, neliniște; umblă de colo până colo și caută): N-ai văzut
oglinda?
SORCOVĂ (pe pat și se uită îngândurat la ea).
NASTASIA: Parcă era la fereastră, adineauri.
SORCOVĂ (gest: o fi fost...).
NASTASIA (își aduce aminte și caută, grabnic, în cutia mesei): Uite-o! (Se privește în oglindă, scoate
din cutia mesei: pudră – într-o hârtioară – și foiță roșie; iar se uită în oglindă și se întristează.) Nu-i așa
că m-am urâțit? Și-am îmbătrânit, m-am zbârcit la ochi...
SORCOVĂ (tace).
NASTASIA (îl privește): De ce taci? Vreau să fiu frumoasă! Vine Vulpașin și vreau să fiu frumoasă! Ce
te uiți așa la mine? (Râs chinuit.)
George Mihail-Zamfirescu, Domnișoara Nastasia
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text poetic
studiat, aparţinând lui Ion Barbu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o perioadă, într-un curent
cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic;
– analiza a două elemente de compoziţie şi/sau de limbaj, semnificative pentru textul poetic (de exemplu:
titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2024
Proba E. a)
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Simulare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
A. (30 de puncte)
Notă
Punctajul pentru formularea răspunsurilor în enunțuri și pentru corectitudinea exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație se acordă în cazul în care răspunsul
dezvoltă subiectul propus, chiar dacă acesta nu este corect sau complet.
1. indicarea sensului din text al cuvântului dat (de exemplu: eforturi etc.) și al secvenței date (de exemplu:
pretutindeni etc.) – 2 puncte + 2 puncte; formularea răspunsului în enunț/enunțuri – 1 punct; corectitudinea
exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
2. menționarea soluției găsite de persoanele interesate de lectură, care nu au posibilitatea să-și cumpere
cărți (de exemplu: lectura în librărie etc.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct;
corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
3. precizarea unui efect al creșterii interesului față de sport în spațiul românesc (de exemplu: dezvoltarea
jurnalismului sportiv etc.) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență semnificativă din text (de exemplu:
pentru sporturi, de pildă, se manifestă un interes tot mai viu, ceea ce justifică permanentizarea și
sporirea cronicii respective etc.) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea
exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
4. explicarea motivului pentru care tejghelele librăriilor din Paris sunt amplasate până în mijlocul
trotuarului: precizarea motivului (de exemplu: pentru a atrage atenția trecătorilor etc.) – 2 puncte;
explicare nuanțată – 2 puncte/încercare de explicare – 1 punct; formularea răspunsului în enunț –
1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct
6 puncte
5. – prezentarea relației dintre jurnaliștii francezi și scriitori, așa cum reiese din textul dat: precizarea
relației (de exemplu: relație de colegialitate, respect etc.) – 2 puncte; prezentare adecvată şi
nuanţată – 2 puncte/încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea
normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 2 puncte
B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară,
în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate:
dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.;
raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p.
3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial adecvată – 1 p. 2 puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0 – 1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greşeli – 0 p.)
1 punct

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 2 din 2
‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0 –1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2
sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
‒ respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 1 punct
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Conținut – 6 puncte
– prezentarea rolului notațiilor autorului în fragmentul dat
• prezentare adecvată și nuanțată, prin evidențierea rolului notațiilor autorului (de exemplu:
indicare a unor detalii scenografice, caracterizare a personajului etc.) – 6 puncte/prezentare
ezitantă a rolului notațiilor autorului – 3 puncte/simpla precizare a rolului notațiilor autorului –
1 punct
Redactare – 4 puncte
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0 – 1 greşeli
– 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 1 punct (0 – 1 greşeli – 1 punct; 2 sau
mai multe greșeli – 0 puncte)
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 18 puncte
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o perioadă, într-un
curent cultural/literar sau într-o orientare tematică 6 puncte
• precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice: 2 puncte
• numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării tematice
precizate: 2 x 1 punct = 2 puncte
• evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct = 2 puncte
– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic 6 puncte
• precizarea temei: 2 puncte
• câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului
poetic: 2 x 2 puncte = 4 puncte (comentarea adecvată – 2 puncte; încercare de comentare – 1 punct)
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de compoziție şi/sau de limbaj, semnificative
pentru textul poetic 2 x 3 puncte = 6 puncte
• analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru textul poetic – 3 puncte; analiza
fiecărui element ales, fără justificarea relevanței – 2 puncte; abordarea schematică, fără justificarea
relevanței – 1 punct
Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
• relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante – 3
puncte; relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial
relevante – 2 puncte; schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte
− ortografia (0 – 1 greșeli – 2 p.; 2 greșeli – 1 p.; 3 sau mai multe greșeli – 0 p.) 2 puncte
− punctuaţia (0 – 1 greșeli – 2 p.; 2 greșeli – 1 p.; 3 sau mai multe greșeli – 0 p.) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.