Textul subiectului și baremului

Simulare BAC Limba și literatura română Real / Tehnologic 2022 – 28 martie 2022

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Simulare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2022
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Simulare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
N-aveam mai mult de 7 – 8 ani când a venit pentru întâia oară la noi, la Fălticeni, dar eu îl cunoșteam din auzite,
din câte se spuneau în casă despre cei de la Viața Românească: de Garabet Ibrăileanu, care dormea ziua și noaptea
sta treaz ca huhurezul, de Constantin Stere, ce se dovedea un strașnic om politic de temut, dar care în familie era bun
ca pânea cea caldă, de D. D. Pătrășcanu și […] de Topîrceanu – ieșean de adopțiune, care purta tocuri înalte și pălărie
cu fund mare ca să pară mai înalt și care se dovedea cel mai de seamă ajutor al lui Ibrăileanu, la redacție.
Subțirel și sprinten, părea un licean pe lângă tata, deși nu erau mai mult de șase ani între ei. Nu era
frumos, un brunet cu față palidă; dar fruntea-i nobilă, deși nu prea înaltă, înflorea adeseori de câte-un cârlionț rebel
scăpat din părul des și negru, pe care îl punea imediat cu malițiozitate la punct c-un pieptănuș scos din
buzunărașul de la piept, unde își avea și vestitul puf de pudră cu care își potolea, la nevoie, luciul nasului. Gura,
tăiată cu precizie și generozitate, arăta hotărâre, ascuțime și finețe. Pe câtă vreme ochii, ochii negri de-o vioiciune
fără astâmpăr, veșnic parcă la vânătoare, vedeau și observau totul și parcă te pătrundeau până în cele mai tainice
ascunzișuri. Nu puteai scăpa de ei. Te citeau ca pe-o carte. Și parcă pentru a se scuza de indiscreție, ochiul stâng
flutura rapid din pleoapă, cu vicleană delicateță.
— Ce-i, Miss? mi-a spus el, pe când abia ne cunoscusem, la un Paște [...] (mă poreclise Miss pentru că aveam
părul ca mătasea de păpușoi, ochi albaștri-verzii, tenul roz și un nas puțintel cam lung). Ce-i, Miss? Ți-e frică de mine?
Vino mai aproape, că doar n-am să te mănânc!
N-aș putea spune că-mi era teamă, dar mă sfiam: sub privirea lui mă simțeam transparentă. Și doar se
amesteca în jocurile noastre: bătea mingea, se lua la întrecere din fugă, juca diabolo, popice și cred că, dacă nu s-ar
fi temut că-și strică ținuta cochetă și impecabilă, s-ar fi cățărat și-n copaci, cum făceam noi. Iar mai târziu, la Iași,
după 1918, pe când împlinisem doar treisprezece ani, cine m-a învățat să dansez? Nu el? La un Sf. Mihai? Căci
făcea parte din puținii intimi ai tatălui meu care veneau de Arminden*, de Anul Nou și de Sf. Mihai la petrecerile,
uneori cu lăutari, care aveau loc în dealul Copoului.
Tata îl iubea și-l prețuia pentru inteligența, talentul și discreția lui, căci era de-o discreție nemaipomenită, atât
în ceea ce-i privea pe ceilalți, cât și-n ceea ce-l privea pe dânsul. Nu vorbea niciodată despre sine. Nimeni nu știa de
unde vine, unde copilărise. Se auzea c-ar fi însurat. C-ar fi având un băiat. Dar nimeni nu-l văzuse. Trăia singur,
într-o cămăruță mobilată. Lua masa în centru, la „Azuga”; o masă frugală, căci era cu sănătatea cam delicată și, în
același timp, plin de cumpătare; după care masă, de multe ori urca în dealul Copoului și ne trezeam cu el, destul de
devreme, că intra pe poartă. Îl anunțau câinii, care alergau cu toții lătrând.
— Vine dl Topîrceanu!...
Noi cu toții, copiii, mai mari sau mai mici, îi alergam întru întâmpinare.
— Întâi cel mare!... spunea mosafirul, urcând treptele terasei dinspre grădină, cu pasu-i ușor legănat. Pentru
noi, venirea lui era întotdeauna o sărbătoare; mai ales pentru cei mai mari, care, în afară de tragerea la țintă, popicele,
croquetul, bumerangul și de alte multe jocuri inventate de el, prețuiam într-însul poetul și omul de spirit, veșnic prezenți
în ființa lui ca o coardă-ntinsă.
Profira Sadoveanu, Destăinuiri
*Arminden – nume popular al zilei de 1 Mai
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței de multe ori. 6 puncte
2. Menționează două trăsături fizice ale Profirei Sadoveanu, utilizând informaţiile din textul dat. 6 puncte
3. Precizează orașul în care locuia George Topîrceanu în momentul colaborării la revista coordonată de
Garabet Ibrăileanu, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care, în copilărie, autoarea se sfiește de Topîrceanu. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, relația dintre Topîrceanu și copiii familiei Sadoveanu, aşa cum reiese din textul
dat. 6 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Simulare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă păstrarea discreției în
legătură cu viața privată este importantă sau nu, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din
volumul Destăinuri de Profira Sadoveanu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte.
6 puncte
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai jos.
TABLOUL IV
S-a înserat, ca în orice zi de iarnă, devreme. Felinarul a fost aprins afară. În casă e o atmosferă plăcută, în
care cuvântul pare mai armonios și mai plin de înțeles. Se poate întinde, mai ușor, o punte de la o inimă la alta.
SCENA I
MIOARA, STĂVĂROAIA
Mătușa și nepoata au băut cafele. Stau acum la masă, față în față, și caută în cești semnele norocului și
ale nefericirii. Stăvăroaia, care a dormit după prânz, e binedispusă și pare mai tânără, dacă nu mai frumoasă.
Mioara, dimpotrivă, e tristă și caută să-și ascundă ochii plânși. A rămas cu ceașca în mână și privirile în gol, în
timp ce mătușa – cu o figură surâzătoare și comod instalată în fotoliu – îngână o frântură de romanță demodată.
STĂVĂROAIA (râde îngânat, cu o jenă prefăcută): Ba nu zău, inimioară, că e nebună ceașca asta!
George Mihail-Zamfirescu, Idolul și Ion Anapoda
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text poetic studiat,
aparţinând lui Tudor Arghezi.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o perioadă, într-un curent
cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
– analiza a două elemente de compoziţie şi/sau de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu:
titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere
– 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii
literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2022
Proba E. a)
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Simulare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
A. (30 de puncte)
1. indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: Sensul secvenței este deseori/frecvent.)
– 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor
de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
2. menționarea a două trăsături fizice ale Profirei Sadoveanu (de exemplu: ochii albaștri-verzui, tenul roz
etc.) – 2 puncte + 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
3. precizarea orașului în care locuia George Topîrceanu în momentul colaborării la revista
coordonată de Garabet Ibrăileanu (Iași) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență semnificativă
din text (de exemplu: ieșean de adopțiune) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct;
corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
4. explicarea motivului pentru care, în copilărie, autoarea se sfiește de Topîrceanu (de exemplu:
Autoarea se sfiește de Topîrceanu, deoarece simte că acesta îi cunoaște gândurile și sentimentele.):
explicare nuanțată – 4 puncte/încercare de explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct;
corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea relației dintre Topîrceanu și copiii familiei Sadoveanu, așa cum reiese din textul dat (de exemplu:
relație de prietenie, de prețuire/familiaritate etc.): prezentare adecvată şi nuanţată – 4 puncte/abordare
schematică, ezitantă – 2 puncte/încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 2 puncte
B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară,
în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate:
dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.;
raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p.
3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial
adecvată – 1 p. 2 puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0 – 1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe
greşeli – 0 p.) 1 punct
‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0 –1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2
sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
‒ respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 1 punct
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Conținut – 6 puncte
– prezentarea rolului notațiilor autorului în fragmentul dat
• prezentare adecvată și nuanțată, prin evidențierea rolului notațiilor autorului (de exemplu:
indicare a unor detalii scenografice, caracterizare a personajului, menționare a
coordonatelor temporale sau spațiale etc.) – 6 puncte/prezentare ezitantă a rolului notațiilor
autorului – 3 puncte/simpla precizare a rolului notațiilor autorului – 1 punct
Redactare – 4 puncte
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0 – 1
greşeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 1 punct (0 – 1 greşeli – 1 punct;
2 sau mai multe greșeli – 0 puncte)
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 18 puncte
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă,
într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică 6 puncte
• precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice: 2 puncte
• numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării
tematice precizate: 2 x 1 punct = 2 puncte
• evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct = 2 puncte
– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat 6 puncte
• precizarea temei: 2 puncte;
• câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului
poetic – 2 x 2 puncte = 4 puncte (comentarea adecvată – 2 puncte; încercare de comentare – 1 punct)
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de compoziție şi/sau de limbaj, semnificative
pentru textul poetic ales 2 x 3 puncte = 6 puncte
• analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru textul poetic – 3 puncte; analiza
fiecărui element ales, fără justificarea relevanței – 2 puncte/abordarea schematică, fără justificarea
relevanței – 1 punct
Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
• relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante –
3 puncte/relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi
parţial relevante – 2 puncte/schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte
− ortografia (0 – 1 greșeli – 2 p.; 2 greșeli – 1 p.; 3 sau mai multe greșeli – 0 p.) 2 puncte
− punctuaţia (0 – 1 greșeli – 2 p.; 2 greșeli – 1 p.; 3 sau mai multe greșeli – 0 p.) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.