Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Limba și literatura română Uman / Pedagogic 2021 – testul 8

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Testul 8
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 1 din 2
Examenul naţional de bacalaureat 2021
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Testul 8
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
V. Alecsandri (1821 – 1890) era un moldovean prin tată și mai curând muntean prin mamă; dar prin
amândoi părinții avea mult sânge grecesc, din al grecilor de aici, bineînțeles. Nuanța sa temperamentală se
lămurește deplin prin această împrejurare. El are aristocratismul elinic*, infatuarea aceea stăpânită cu
amabilitate (era de un orgoliu imens), oroarea de mediul insalubru și vulgar, aptitudinea înnăscută pentru
viața în cercurile fine și la curte, darul convorbirii. Junimiștii și-l aminteau venind la ședințele lor. [...] Elinitatea,
în sens românesc, a lui Alecsandri se verifică în nostalgia statornică de mare și de spațiul exotic, în călătoriile
lui neîntrerupte, în oroarea de frig, de zăpadă. Iarna poetul hibernează la Mircești, primăvara iese „à la
recherche du soleil”*. Munții înălbiți de nea, brazii încărcați cu țurțuri preferă să-i vadă de pe ferestrele
castelului Peleș, cu picioarele „pe covoare groase unde nu pătrunde frigul”. Ceața Parisului i se pare infernală
[...] și lumea aceasta „bântuită de stihii, vânt, umezeli, ger, neguri” o socotește greșit concepută, pricină de
fiori și triste cugetări. [...] Destul de bogat, Alecsandri a călătorit cu voluptate toată viața, cercetând îndeosebi
mările calde, scăldându-se pe țărmurile lor, căutând vehiculele legănate, trăsurile de poștă, corăbiile, gondolele,
mereu cu nostalgia îmbarcării [...]. O astfel de pasiune pentru elementul acvatic nu e proprie românului carpatin.
Alecsandri are în preajma Mirceștilor o copie redusă a apelor exotice, lunca Siretului, regiune băltoasă printre
mari sălcii, sugerând miniatural misterioasele lacuri meridionale, și pe marginea cărora cade în extatica lui
solară. În poezia populară, poetul a găsit un corespondent al firii sale amabile. [...]
Foarte mult din opera poetică a lui V. Alecsandri s-a perimat. Însă meritul istoric al poetului, chiar
pentru această parte, rămâne inatacabil. Alecsandri a luat poezia populară (din care a făcut o culegere), mai
potrivită sensibilității contimporanilor, și i-a dat mici retușări coloristice în stil romantic. [...]
Originalitatea lui Alecsandri nu s-a arătat în toată puterea decât târziu prin pe drept prețuitele
Pasteluri. De obicei se observă aici percepția naturii, totuși nu aceasta e formula critică de înțelegere cea mai
adecvată. Alecsandri, om indolent și terorizat de intemperii, ascuns iarna în casa lui de la Mircești pe care
zăpezile o apasă cu albele lor blănuri, [...] creează astfel la noi poezia intimității.
G. Călinescu, Istoria literaturii române. Compendiu
*elinic – referitor la Grecia
*à la recherche du soleil – (în franceză, în original) în căutarea soarelui
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței în toată puterea. 6 puncte
2. Menționează denumirea localității în care V. Alecsandri își petrece iernile, utilizând informațiile din textul dat.
6 puncte
3. Precizează una dintre pasiunile lui V. Alecsandri, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din
textul dat. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care V. Alecsandri preferă să privească munții din interiorul castelului Peleș. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, modalitatea prin care V. Alecsandri valorifică poezia populară, aşa cum
reiese din textul dat. 6 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Testul 8
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 2 din 2
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă opera unui artist este influențată
sau nu de firea acestuia, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din textul Istoria literaturii române.
Compendiu de G. Călinescu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare,
de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul dat.
ACTUL I
În întuneric crește lumina unui felinar, pe o stradă liniștită și departe de centrul orașului mare și frumos.
Afară, firește, e un început vremelnic, dar cuminte de iarnă, pentru că – prin fereastră – se văd, în lumina
felinarului, cum cad fulgi mari de zăpadă. Poate să treacă pe stradă un automobil sau să se audă glasul în fugă
al unui vânzător de ziare de după-amiază. Un ceasornic de edificiu undeva, în apropiere sau o pendulă, în casă,
anunță ora opt. Ușa din ultimul plan a fost deschisă și în antreu e aprinsă lumina.
Ion, care a venit de afară, își dezbracă și pune paltonul – odată cu pălăria, după ce i-a scuturat zăpada
de pe boruri – în cuier. În urmă intră în scenă, atent să nu facă zgomot, caută o clipă comutatorul și, după ce l-a
întors, tot așa de atent pornește în vârful picioarelor spre camera lui, care e în stânga primului plan. Omul are un
patefon în mână și câteva plăci abia atunci cumpărate de la magazin și – din nefericire pentru el – a uitat să-și
lase galoșii, plini de lapovița de pe străzi, în antreu. [...]
SCENA I
ION, FROSA
În trecere, atent cum merge să nu facă zgomot, Ion lovește, cu patefonul, mescioara de sub panoplie. [...] A
încremenit așa, speriat și în egală măsură îndurerat, cu ochii la plăcile de sub picioare și cu mâna pe vasul de pe mescioară.
FROSA (i se aude glasul, din camera stăpânei): Ce-i, cine-i acolo? (Privește în scenă, după o clipă, numai capul scos prin
deschizătura ușii. Speriată la început, are acum un gest de liniștire, dar și de ciudă că și-a făcut spaimă din întuneric.)
George Mihail-Zamfirescu, Idolul și Ion Anapoda
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui
personaj dintr-un text narativ studiat, aparținând lui Ioan Slavici sau lui Liviu Rebreanu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
– evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvențe comentate;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj ale textului narativ studiat, semnificative
pentru construcția personajului ales (acțiune, conflict, modalități de caracterizare, relații temporale și spațiale,
incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și
să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă – Limba şi literatura română Testul 8
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocațională – Profilul pedagogic
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. a)
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Testul 8
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocațională – Profilul pedagogic
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
A. (30 de puncte)
1. indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: Secvența are sensul de complet. etc.)
– 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea
normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
2. menționarea denumirii localității în care V. Alecsandri își petrece iernile (Mircești) – 4 puncte; formularea
răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de
punctuație – 1 punct 6 puncte
3. precizarea unei pasiuni a lui V. Alecsandri (de exemplu: călătoriile) – 2 puncte; justificarea
răspunsului cu o secvență semnificativă din text (de exemplu: Alecsandri a călătorit cu voluptate toată
viața) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea
normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
4. explicarea motivului pentru care V. Alecsandri preferă să privească munții din interiorul castelului Peleș (de
exemplu: V. Alecsandri preferă să privească munții din interiorul castelului Peleș, deoarece avea oroare de
frig.) – 4 puncte: explicare nuanțată – 4 puncte/simpla indicare a motivului – 2 puncte; formularea răspunsului
în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct
6 puncte
5. prezentarea modalității prin care V. Alecsandri valorifică poezia populară, așa cum reiese
din textul dat (de exemplu: întocmește o culegere de poezii populare etc.): prezentare adecvată și
nuanțată – 4 puncte/abordare schematică, ezitantă – 2 puncte/încercare de prezentare – 1 punct
4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea
normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 2 puncte
B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară,
în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate:
dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.;
raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p.
3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial
adecvată – 1 p. 2 puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0 – 1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe
greşeli – 0 p.) 1 punct
‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0 –1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2
sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
‒ respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 1 punct
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă – Limba şi literatura română Testul 8
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocațională – Profilul pedagogic
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Conținut – 6 puncte
– prezentarea rolului notațiilor autorului în fragmentul dat
• prezentare adecvată și nuanțată, prin evidențierea rolului notațiilor autorului (de exemplu:
caracterizare a personajului, indicare a unor detalii scenografice, menționare a
coordonatelor temporale sau spațiale etc.) – 6 puncte/prezentare ezitantă a rolului notațiilor
autorului – 3 puncte/simpla precizare a rolului notațiilor autorului – 1 punct
Redactare – 4 puncte
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0 – 1 greşeli –
1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 1 punct (0 – 1 greşeli – 1 punct; 2 sau mai
multe greșeli – 0 puncte)
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 18 puncte
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales 6 puncte
• prezentare adecvată şi nuanţată – 6 puncte/prezentare ezitantă – 3 puncte/prezentare
schematică sau superficială – 1 punct
– evidenţierea unei trăsături a personajului ales prin două episoade/secvenţe comentate 6 puncte
• menţionarea oricărei trăsături a personajului ales – 2 puncte
• ilustrarea trăsăturii menţionate, prin două episoade/secvenţe comentate – 2 puncte + 2 puncte;
simpla numire a unor episoade/secvenţe sau tendinţa de rezumare – 1 punct + 1 punct
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție şi/sau de limbaj
ale textului narativ studiat, semnificative pentru construcția personajului ales
2 x 3 puncte = 6 puncte
• analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru construcția personajului –
3 puncte/analiza fiecărui element ales, fără justificarea relevanței pentru construcția personajului –
2 puncte/abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct
Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
• relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante –
3 puncte/relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi
parţial relevante – 2 puncte/schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1 punct) 2 puncte
− ortografia (0 – 1 greșeli – 2 puncte; 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 2 puncte
− punctuaţia (0 – 1 greșeli – 2 puncte; 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.