Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Limba și literatura română Uman / Pedagogic 2021 – testul 12

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Testul 12
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Testul 12
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocațională – Profilul pedagogic
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Aveam abia șapte ani când tatăl meu, după mari străduințe, intra în stăpânirea completă a moșiei străbune
de la Văcărești, pe care, până atunci, o împărțise cu frații și surorile sale. Din vechea reședință de la Văcărești nu
mai exista nimic, în afară de un mic pavilion în care locuiseră administratorii. Rugii* și porumbul înconjurau ruinele
conacului boieresc unde își petrecuseră viața străbunii noștri. Deasupra tuturor plutea legenda – o taină a măririi și a
morții –, tristă și dulce faimă ce nu va părăsi niciodată aceste venerate locuri. [...]
Am sosit la Văcărești într-o seară de primăvară. [...] Sora mea bătea din palme; eu însă, gravă, priveam
fericită în jur, copleșită de emoție și de oboseală – biet copil-poet ce suferea de pe urma hurducăielilor, dar care
simțea o speranță fără nume și o durere fără pricină, asemenea acelor lacuri ce apar câteodată primăvara pe
neașteptate în urma furtunilor de la noi. [...]
Pentru a-i reda grădinii înfățișarea de altădată, căci acum acolo își disputau locul cu îndârjire ovăzul și
porumbul, crescând la întâmplare printre grămezi de cărămizi – vestigii ale vechiului conac –, s-a hotărât să se
aducă un om priceput, folosit la parcurile regale, care să traseze și în grădina noastră câteva alei și să indice
amplasarea boschetelor și arborilor pe care tatăl meu dorea să-i planteze. Ambiția noastră nu țintea decât ca
decoratorul grădinilor princiare să ne ajute atât cât îi ceream.
Abia împlinisem șapte ani, dar ghiceam deja în acel om, în acel grădinar necunoscut, fără voia lui, un destin,
mai bine zis un mesager. Deci, într-o dimineață, omul sosește și, declarând că este grăbit, începe de îndată să traseze
cu nisip pe iarbă linii drepte; apar apoi sforicele întinse pe borne făcute din pietre. [...]
Grădina deveni un parc în miniatură, cu savante și complicate meandre, iar omul ce povestea frumos se legase
atât de tare de lucrul lui, încât voia să-l ducă până la capăt. El rămase la Văcărești mai bine de o jumătate de an, timp în
care anumite perioade ne părăsea pentru a merge să se ocupe de terenurile Curții, dar revenea statornic până în ziua
când, asemenea Demiurgului, găsi că opera sa era bună și o dărui naturii ce trebuia să o facă să înflorească și să
crească, devenind romanticul peisaj de pe coline, în care a visat și a clocotit tinerețea mea.
Parcă o văd, vremea aceea, ca un curcubeu, un curcubeu mereu tremurător: roșul însemnând acea febră care
dintotdeauna mi-a învâlvorat dorința de a ști și a simți; albastrul – acele melancolii selenare care, de pe la doisprezece
ani, mă atrăgeau pe aleile întunecoase de sub copaci; trandafiriul era forța vioiciunii, râsul meu ce se pierdea spre
marginile pădurii care, de pe prispa casei, se vedea unindu-și frunzișul; în depărtare – profilul violet al Carpaților care,
uneori, în după-amiezile de vară, se împurpura ori se albăstrea ciudat. Sub lumina de argint, acești Carpați păreau atât
de clari și diafani, încât mă miram că nu-i aud slobozind, pe aripi de vânt, spre câmpie, un clinchet de cristal abia lovit.
Și în curcubeul acela, marginea de culoarea șofranului* voia a defini graba mea de a stăpâni pentru totdeauna comorile
închise în cărți, de a pătrunde înțelesul medaliilor cu tulburătoare efigii* în care dormeau secole învăluite în patina lor...
Elena Văcărescu, Ani de copilărie, în vol. Memorii
*rug – tulpină a unor plante, mur, măceș
*șofran – plantă din care se extrage o substanță aromatică de culoare galbenă
*efigie – reprezentare în relief, pe monede, medalii etc. a chipului unui personaj important
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței își petrecuseră viața. 6 puncte
2. Menționează două sarcini atribuite grădinarului de către noii proprietari ai moșiei, utilizând informaţiile din textul
dat. 6 puncte
3. Precizează o stare trăită de autoare în momentul sosirii la Văcărești, justificându-ți răspunsul cu o secvență
semnificativă din textul dat. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care grădinarul își întrerupe uneori activitatea la moșia Văcărești. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură a autoarei la vârsta copilăriei, aşa cum reiese din ultimul paragraf al
textului dat. 6 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Testul 12
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 2 din 2
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă pasiunea pentru munca
depusă este sau nu o condiție a succesului, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din textul
Ani de copilărie de Elena Văcărescu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, încadrarea în numărul minim de cuvinte. 6 puncte
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Sunt pași pe țărm, sunt slove de demult,
e ceasul sur, cu valuri în tumult
spre zodii mari în zările spălate,
citesc în urme, vuietul l-ascult,
fiorul mi-l măsor fără cuvinte,
văd pânzele-n a lor singurătate
și păsări odihnind ca pe morminte
pe und’ se lasă sufletu-mi cuminte.
...Vrăjmaș e cerul, vitreg mi-i pământul,
blestem în lună, stelele cu dinți,
fântânile de-otravă, urlet cântul,
și crucile viclene-ncurcă vântul
ce dibuie prin bezne, scos din minți.
Ion Vinea, Orizonturi
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj
dintr-o nuvelă studiată.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
– evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvențe comentate;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj ale nuvelei studiate, semnificative pentru
construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict, modalități de caracterizare, relații temporale și
spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere
– 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii
literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă – Limba şi literatura română Testul 12
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocațională – Profilul pedagogic
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. a)
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Testul 12
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
A. (30 de puncte)
1. indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: Sensul secvenței este trăiseră.) –
4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor
de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
2. menționarea a două sarcini atribuite grădinarului de către noii proprietari ai moșiei (de exemplu: să
traseze aleile, să fixeze locul plantării copacilor etc.) – 2 puncte + 2 puncte; formularea răspunsului în
enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct
6 puncte
3. precizarea unei stări trăite de autoare în momentul sosirii la Văcărești (de exemplu: fericire, emoție etc.)
– 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență semnificativă din text (eu însă, gravă, priveam fericită în
jur, copleșită de emoție și de oboseală) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct;
corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
4. explicarea motivului pentru care grădinarul își întrerupe uneori activitatea la moșia Văcărești (de
exemplu: Grădinarul își întrerupe uneori activitatea la moșia Văcărești, deoarece merge să se ocupe de
parcurile regale.): explicare nuanțată – 4 puncte/încercare de explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în
enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct
6 puncte
5. prezentarea unei trăsături a autoarei la vârsta copilăriei, așa cum reiese din ultimul paragraf al textului
dat (de exemplu: dorința de cunoaștere, pasiunea pentru lectură etc.): numirea trăsăturii – 2 puncte;
prezentare adecvată şi nuanţată – 2 puncte/încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 2 puncte
B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară,
în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate:
dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.;
raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p.
3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial
adecvată – 1 p. 2 puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0 – 1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe
greşeli – 0 p.) 1 punct
‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0 –1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2
sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
‒ respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 1 punct
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă – Limba şi literatura română Testul 12
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocațională – Profilul pedagogic
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Conținut – 6 puncte
– comentarea textului dat, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice
• numirea ideii poetice – 2 puncte
• comentarea adecvată și nuanțată, prin evidențierea relației dintre ideea poetică identificată și
mijloacele artistice – 4 puncte/comentarea textului, prin evidențierea ezitantă a relației dintre
ideea poetică identificată și mijloacele artistice – 2 puncte/simpla precizare a unor mijloace
artistice – 1 punct
Redactare – 4 puncte
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0 – 1
greşeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 1 punct (0 – 1 greşeli – 1 punct;
2 sau mai multe greșeli – 0 puncte)
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 18 puncte
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales 6 puncte
• prezentare adecvată şi nuanţată – 6 puncte/prezentare ezitantă – 3 puncte/prezentare
schematică sau superficială – 1 punct
– evidenţierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvențe comentate 6 puncte
• menţionarea oricărei trăsături a personajului ales – 2 puncte
• ilustrarea trăsăturii menţionate prin două episoade/secvențe comentate – 2 puncte + 2 puncte = 4 puncte;
simpla numire a unor episoade/secvențe sau tendinţa de rezumare – 1 punct + 1 punct = 2 puncte
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție şi/sau de limbaj
ale nuvelei studiate, semnificative pentru construcția personajului 2 x 3 puncte = 6 puncte
• analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru construcția personajului –
3 puncte/analiza fiecărei componente, fără justificarea relevanței – 2 puncte/abordarea
schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct
Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
• relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante –
3 puncte/relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi
parţial relevante – 2 puncte/schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte
− ortografia (0 – 1 greșeli – 2 p.; 2 greșeli – 1 p.; 3 sau mai multe greșeli – 0 p.) 2 puncte
− punctuaţia (0 – 1 greșeli – 2 p.; 2 greșeli – 1 p.; 3 sau mai multe greșeli – 0 p.) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.