Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Limba și literatura română Uman 2021 – testul 1

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Testul 1
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Testul 1
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocațională – Profilul pedagogic
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Venind întunericul, m-am oprit la Norsingen, un sat pe drumul spre Freiburg, într-un moment când
ploaia contenise și îmi recăpătasem destul optimismul ca să mă pot bucura de odihnă. Un han modest în
mijlocul satului, numit „Bören”; nu mai încape îndoială, sunt de-a binelea în Germania! [...]
Ultimul gând înainte de a stinge lampa: ca lumea să fie frumoasă, ar trebui să aparțină numai oamenilor
frumoși. Iar dacă are să mi se spună că nu sunt destui oameni frumoși pentru câte lucruri frumoase se fac,
am să răspund că frumusețea omului se poate și ea face, așa cum se fac lucrurile frumoase.
M-am culcat la ora opt și jumătate, pe o ploaie demoralizantă. Oare n-ar fi fost mai bine dacă treceam în Franța?
Schimb planul, pe neașteptate: în loc să merg drept la Rin, voi lua-o spre Stuttgart [...].
Am plecat la opt dimineața, fără entuziasm și negru la față. Deși ploua, m-am simțit îmbărbătat în
mașină, cu caloriferul puțin deschis, cu spații înainte. Să fi vrut, puteam să merg fără oprire până la Hamburg.
Și mai departe. Îmi era bine la drum, îmi trecuseră toate îndoielile, toate temerile [...]. Deși indicatoarele de
drum erau bune, de câteva ori am luat direcții greșite, poate fiindcă ținta etapei nu mi se părea convingătoare;
parcă eram pornit să mă rătăcesc. M-am întors din drum fără să-mi fac inimă rea pentru ocolurile inutile.
Toată ziua va fi inutilă.
Am ajuns la Donaueschingen prin inspirație și abia acolo mi-am adus aminte și mi-am dat seama că mă
aflam la izvoarele Dunării. Nu putea să fie fără emoție, și astfel, dintr-odată, ziua căpătă un sens din cele mai
bogate.
Ploaia contenise pentru un timp, și-am mers în liniște în curtea palatului, cunoscut din fotografii, unde
s-a hotărât că izvorăște Dunărea. Am descoperit locul, cunoscut și el din fotografii, un bazin circular,
betonat, de vreo opt metri în diametru, cu pietriș pe fund, colorat în tonuri verzui, cenușii, brune și albastre.
Sub ele se ascunde izvorul a cărui apă, desăvârșit de clară, pare colorată într-o nuanță născută din toate.
De-aici sunt două mii opt sute patruzeci de kilometri până la Sulina și pe această distanță Dunărea coboară
șase sute șaptezeci și opt de metri. Cifrele, cunoscute din copilărie, acum mă emoționau, fiindcă mă legau
de tot ce înseamnă viața mea lăsată în urmă. Dunărea face parte din mine.
Am aruncat un ban în bazinul cu apă limpede și mi-am pus în gând ca vara viitoare să merg la Sulina,
măcar pentru o oră, ca să mă regăsesc la nivelul mării, punctul meu principal de referire.
Accept cu ușurință simbolurile; avem nevoie de ele. Izvoarele Dunării sunt multe, și la mari depărtări de
bazinul care le simbolizează pe toate. La o sută de metri curge o Dunăre gata formată. Am aruncat un
trandafir în apă, întrebându-mă cât timp va face până la Marea Neagră.
Radu Tudoran, Acea fată frumoasă
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței fără oprire. 6 puncte
2. Menționează localitatea aflată la cea mai mică altitudine de pe cursul Dunării, utilizând informațiile din textul dat.
6 puncte
3. Precizează semnificația banului aruncat în bazinul din Donaueschingen, justificându-ți răspunsul cu o
secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care ziua de călătorie a dobândit sens. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, concepția autorului despre frumusețea lumii, așa cum se desprinde din
paragraful al doilea. 6 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Testul 1
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 2 din 2
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă un loc vizitat poate sau nu să
schimbe starea emoțională a călătorului, raportându-te atât la fragmentul extras din textul Acea fată frumoasă de
Radu Tudoran, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte.
6 puncte
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai jos.
Actul III
O odăiță, acasă la sora lui Mitică. [...] Două ferestre aproape lipite dau peste o boltă de viță ruginită.
Ghivece cu mușcate în fereastră, gutui puse să se coacă, perdele albe și figuri geometrice brodate deschise
și prinse într-o parte și alta a ferestrei. În mijloc, o masă cu un picior, pe care e așternută o față de masă
lucrată de mână: verde, roșu și culoarea nisipului. [...] Pe pereți portrete de familie, făcute după fotografii. O
fotografie îl arată pe Mitică militar, cu ranița și arma pe umăr. Altă fotografie reprezintă un grup de absolvenți.
Sub fereastră e ca un soi de laviță pe care se pot pune hainele. În jurul mesei se află, în dreapta, un fotoliu
scund, cu brațe groase de tot, așa că se poate sta comod pe ele. E acoperit cu o velință*. În partea cealaltă e
un fotoliu din altă garnitură. Mai e un scaun obișnuit de restaurant pe care stă Mitică acum, când se
bărbierește. Tot mobilierul e vechi, ruinat destul, dar foarte curat. Străbate, aruncând pete luminoase pe
dușumea, ici și colo, prin bolta de viță, un soare anemic de noiembrie.
Scena 1
MITICĂ, NEPOTUL, apoi ANA [...]
ANA (femeie ca de treizeci de ani, foarte frumoasă, dar cu fața obosită de griji și necazuri, gospodină harnică,
muncită de nevoi, intră cu un braț de lemne): Mitică, parcă te-ai duce la nuntă, frate.
Camil Petrescu, Mitică Popescu
*velință – țesătură țărănească de lână
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și
să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți relația dintre două personaje într-un roman
interbelic studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al celor două personaje;
– evidențierea evoluției relației dintre cele două personaje, prin două episoade/secvențe comentate;
– analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj ale romanului interbelic studiat, semnificative pentru
evoluția relației dintre personaje (de exemplu: acțiune, conflict, modalităţi de caracterizare, relaţii temporale şi spaţiale,
incipit, final, tehnici narative, instanţe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere
– 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii
literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă – Limba şi literatura română Testul 1
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocațională Toate profilurile - Profilul pedagogic)
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. a)
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Testul 1
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
 Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
A. (30 de puncte)
1. indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: Secvența are sensul de neîncetat,
necontenit.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
2. menționarea localității aflate la cea mai mică altitudine de pe cursul Dunării (Sulina) – 4 puncte;
formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de
ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
3. precizarea semnificației banului aruncat în bazinul din Donaueschingen (de exemplu: Banul
aruncat în bazinul din Donaueschingen simbolizează îndeplinirea unei dorințe.) – 2 puncte;
justificarea răspunsului cu o secvență semnificativă din text (de exemplu: Am aruncat un ban în
bazinul cu apă limpede și mi-am pus în gând ca vara viitoare să merg la Sulina, măcar pentru o oră.)
– 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea
normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
4. explicarea motivului pentru care ziua de călătorie a dobândit sens (de exemplu: Lăsându-se purtat de
inspirație, călătorul este emoționat când înțelege că a ajuns la izvoarele Dunării.) – 4 puncte: explicare
nuanțată – 4 puncte/simpla indicare a motivului – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct;
corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea concepției autorului despre frumusețea lumii, așa cum se desprinde din paragraful
al doilea (de exemplu: În concepția autorului, frumusețea lumii este dependentă de frumusețea
oamenilor. etc.) – 4 puncte: prezentare adecvată și nuanțată – 4 puncte/abordare schematică,
ezitantă – 2 puncte/încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea
normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 2 puncte
B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară,
în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate:
dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.;
raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p.
3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial
adecvată – 1 p. 2 puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0 – 1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe
greşeli – 0 p.) 1 punct
‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0 –1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2
sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
‒ respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 1 punct
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă – Limba şi literatura română Testul 1
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocațională Toate profilurile - Profilul pedagogic)
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Conținut – 6 puncte
– prezentarea rolului notațiilor autorului în fragmentul dat
 prezentare adecvată și nuanțată, prin evidențierea rolului notațiilor autorului (caracterizare a
personajului, precizarea unor detalii scenografice, precizări de coordonate temporale sau
spațiale etc.) – 6 puncte/prezentare ezitantă a rolului notațiilor autorului – 3 puncte/simpla
precizare a rolului notațiilor autorului – 1 punct
Redactare – 4 puncte
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0 – 1 greşeli –
1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 1 punct (0 – 1 greşeli – 1 punct; 2 sau mai
multe greșeli – 0 puncte) 4 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 18 puncte
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele două personaje
2 x 3 puncte = 6 puncte
 prezentare clară, nuanțată – 3 puncte/schematism în prezentarea statutului personajului – 1 punct
– evidențierea evoluției relației dintre cele două personaje, prin referire la două episoade/secvențe
comentate 6 puncte
 prezentarea evoluției relației dintre personaje – 2 puncte
 ilustrarea evoluției relației dintre personaje, prin oricare două episoade/secvențe
comentate – 2 puncte + 2 puncte; simpla numire a unor episoade/secvenţe sau tendinţa
de rezumare – 1 punct + 1 punct
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție şi de limbaj ale
romanului interbelic studiat, semnificative pentru evoluția relației dintre cele două personaje
2 x 3 puncte = 6 puncte
 analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru evoluția relației dintre
personaje – 3 puncte/analiza fiecărui element ales, fără justificarea relevanței pentru
evoluția relației dintre personaje – 2 puncte/abordarea schematică, fără justificarea
relevanței – 1 punct
Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
 relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante –
3 puncte/relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial
relevante – 2 puncte/schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1 punct) 2 puncte
− ortografia (0 – 1 greșeli – 2 puncte; 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 2 puncte
− punctuaţia (0 – 1 greșeli – 2 puncte; 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.