Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Limba și literatura română Real / Tehnologic 2021 – testul 6

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Testul 6
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Testul 6
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Eram în ultima clasă de liceu și am asistat atunci, ca simplu spectator, la întrunirea din sala „Dacia”,
convocată de N. Iorga. Am putut constata, în toată plinătatea ei, puterea cuvântului înflăcărat al profesorului. […]
Mai târziu, în 1931, profesam la Facultatea de Drept din Oradea, când N. Iorga, ca președinte al
consiliului de miniștri, înțelegând rolul pe care-l putea avea în acea margine de țară o instituție de învățământ
superior, a luat unele măsuri care favorizau existența și funcționarea facultății noastre. Curând în urmă, făcu o
vizită în Oradea. Ținu cu acel prilej o conferință publică în eleganta sală a Primăriei. Sala fu plină și ușile
rămaseră larg deschise pentru ca aceia care nu mai aveau loc să poată prinde din coridor arteziana de
gânduri și pasiune. [...]
Cu prilejul vizitei sale la Oradea, conversând cu întreg corpul profesoral adunat în jurul său, ne-a spus
la un moment dat, cu tonul familiar pe care-l păstra totdeauna:
— Ei, bine, dar mi-ar face plăcere să veniți careva să vorbiți la Văleni...
În urmă, după plecarea lui, colegii, reamintindu-și acest deziderat și socotind că ar fi o obligație ca
facultatea […] să răspundă invitației, și-au afirmat dorința că unii dintre noi […] ar trebui să se anunțe la cursurile
Universității Populare din târgulețul de pe Prahova. Însărcinarea au acceptat-o doi dintre noi: colegul mai tânăr,
George Sofronie, care preda dreptul internațional, dar care era și licențiat în istorie. Celălalt eram eu.
În vara următoare am și fost la Văleni. Anunțasem o conferință sau două, nu-mi amintesc precis.
După sosirea mea în mica localitate, l-am vizitat pe magistru. Casa lui din Văleni o cunoaște oricine,
cel puțin din fotografiile care au apărut prin periodice. Era o clădire comodă, largă, având la etaj un cerdac
tipic românesc, cu intrări la diferitele încăperi, cu mobilă și covoare naționale.
Am fost primit de o femeie de serviciu care mi-a cerut numele, apoi m-a poftit în cerdacul spațios,
umbrit de pomii stufoși, din preajma casei. Am auzit-o cum, din camerele conexe, i-a spus profesorului
numele meu. El lucra și mi-a vorbit, nevăzut, de la distanță, din camera de lucru:
— Ia loc, te rog, căci vin în câteva minute.
Am luat loc, dar n-au trecut numai câteva minute, ci aproape trei sferturi de oră. Firește, răbdarea nu
mi-am pierdut-o, deoarece eram prevenit. Știam de mult că, poate datorită unei superstiții, când era așezat la
lucru, nu se întrerupea pentru nimic în lume până nu sfârșea o pagină începută. Cu scrisul său mărunt și
îndesat, paginile mari nu se umpleau prea repede, dar și revărsarea prodigioasă* a gândului nu se putea
întrerupe la comandă când ajungea în josul hârtiei, ci năvălea, desigur, pe cealaltă foaie, fără să poată fi
oprită în mijlocul unei idei. Astfel, greu se nimerea ca gândul să se încheie exact concomitent cu pagina.
Eugeniu Speranția, Nicolae Iorga
*prodigios – (adj.) ieșit din comun, uluitor, extraordinar
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței la comandă. 6 puncte
2. Menționează numele celor doi conferențiari care acceptă invitația lui N. Iorga la Universitatea Populară din Văleni,
utilizând informaţiile din textul dat. 6 puncte
3. Precizează un element arhitectural tradițional al casei lui N. Iorga din Văleni, justificându-ți răspunsul cu o
secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care N. Iorga a sprijinit funcționarea Facultății de Drept din Oradea. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui N. Iorga, aşa cum reiese din textul dat. 6 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Testul 6
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este importantă sau nu
respectarea unei metode de lucru pentru atingerea scopului propus, raportându-te atât la informațiile din
fragmentul extras din textul Nicolae Iorga de Eugeniu Speranția, cât și la experiența personală sau culturală.
20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare,
de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidenţiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
S-aștept să vie viața cu coșurile pline
Și să-mi aștearnă daruri din zări până la mine?
S-aștept în noaptea goală s-aud suind un pas
De prieten fără nume, străin și fără glas?
Cu aripi adormite în dimineața lunii
S-aștept să mi se-ntoarcă în streașină lăstunii?
S-aștept poate-amintirea să-și mai încerce cheia
La poarta dintre dafini, s-aștept cumva scânteia
Luminilor pierdute în pulbere și scrum?
La mine nu mai urcă de-a dreptul niciun drum;
De-abia o cărăruie, o dâră ca de fum.
Nu intră nicio ușă, n-am prag, n-am pălimar*,
Doar stelele se-ngână cu noaptea-ntr-un arțar.
Ce să aștept să vie și ce să înțeleg,
Când peste mine timpul se prăbușește-ntreg?
Tudor Arghezi, S-aștept
*pălimar – par folosit, de obicei, ca element de susținere în construcția caselor țărănești
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare –
1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi de construcție a unui personaj
dintr-un text narativ studiat, aparținând lui Ion Creangă.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
– evidenţierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvenţe comentate;
– analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi/sau de limbaj ale textului narativ studiat,
semnificative pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict, modalităţi de caracterizare,
incipit, final, tehnici narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere
– 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii
literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă – Limba şi literatura română Testul 6
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. a)
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Testul 6
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocațională – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
A. (30 de puncte)
1. indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: Secvența are sensul de forțat,
obligat.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
2. menționarea numelor celor doi conferențiari care acceptă invitația lui N. Iorga la Universitatea Populară
din Văleni (George Sofronie, Eugeniu Speranția) – 2 puncte + 2 puncte; formularea răspunsului în enunț –
1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
3. precizarea unui element arhitectural tradițional al casei lui N. Iorga din Văleni (cerdac) – 2 puncte;
justificarea răspunsului cu o secvență semnificativă din text (de exemplu: Era o clădire comodă, largă,
având la etaj un cerdac tipic românesc) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct;
corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
4. explicarea motivului pentru care N. Iorga a sprijinit funcționarea Facultății de Drept din Oradea (de
exemplu: N. Iorga a sprijinit funcționarea Facultății de Drept din Oradea, deoarece a înțeles rolul unei
asemenea instituții în acea parte a țării.): explicare nuanțată – 4 puncte/simpla indicare a motivului – 2 puncte;
formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de
punctuație – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea unei trăsături morale a lui N. Iorga, așa cum reiese din textul dat (de exemplu: capacitate
de concentrare, spirit comunicativ etc.): prezentare adecvată și nuanțată – 4 puncte/abordare schematică,
ezitantă – 2 puncte/încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea
normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 2 puncte
B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară,
în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate:
dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.;
raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p.
3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial
adecvată – 1 p. 2 puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0 – 1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe
greşeli – 0 p.) 1 punct
‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0 –1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2
sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
‒ respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 1 punct
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă – Limba şi literatura română Testul 6
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Conținut – 6 puncte
– comentarea textului dat, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice
 numirea ideii poetice – 2 puncte
 comentarea adecvată și nuanțată, prin evidențierea relației dintre ideea poetică identificată
și mijloacele artistice – 4 puncte/comentarea textului, prin evidențierea ezitantă a relației
dintre ideea poetică identificată și mijloacele artistice – 2 puncte/simpla precizare a unor
mijloace artistice – 1 punct
Redactare – 4 puncte
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0 – 1 greşeli –
1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 1 punct (0 – 1 greşeli – 1 punct; 2 sau mai
multe greșeli – 0 puncte)
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 18 puncte
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales 6 puncte
 prezentare adecvată şi nuanţată – 6 puncte/prezentare ezitantă – 3 puncte/prezentare
schematică sau superficială – 1 punct
– evidenţierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvenţe comentate 6 puncte
menţionarea oricărei trăsături a personajului ales – 2 puncte
 ilustrarea trăsăturii menţionate prin două episoade/secvenţe comentate – 2 puncte + 2 puncte;
simpla numire a unor episoade/secvenţe sau tendinţa de rezumare – 1 punct + 1 punct
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție şi/sau de limbaj
ale textului narativ studiat, semnificative pentru construcția personajului ales
2 x 3 puncte = 6 puncte
analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru construcția personajului –
3 puncte/analiza fiecărui element ales, fără justificarea relevanței pentru construcția personajului –
2 puncte/abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct
Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
 relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante –
3 puncte/relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi
parţial relevante – 2 puncte/schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1 punct) 2 puncte
− ortografia (0 – 1 greșeli – 2 puncte; 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 2 puncte
− punctuaţia (0 – 1 greșeli – 2 puncte; 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.