Textul subiectului și baremului

Simulare BAC Limba și literatura română Real / Tehnologic 2021

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Simulare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Simulare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Eu mă consider fiu al Iașului, pentru că acolo am crescut și m-am format, până am plecat în lume.
De Burdujeni nu-mi aduc aminte decât vag de tot; niște frânturi de amintiri. Prima imagine care mi-a
rămas e din timpul războiului cu turcii, din 1877. Tatăl meu, fiind militar, a plecat în război și îmi amintesc jalea
din casă cu ocazia acestui eveniment. Aceste lucruri le-am descris în Scrisorile tatii.
Pe urmă îmi aduc aminte cum ședeam cu toții ai casei în jurul unei lămpi cu abajur verde și făceam
scamă*. Pe vremea aceea, nu era vată pentru pansamente, ca astăzi, ci scamă. Toți ai casei făceau scamă,
ce se trimitea la Crucea Roșie. De atunci am o amintire pe care am descris-o, dar e bine s-o repet în două
cuvinte: îmi aduc aminte cum poștașul aduce într-o zi un mic pachet. Îl primesc eu și-l duc mamei. Era în el
ceasul tatii. Eu nu-mi dădeam seama, pentru că eram prea mic, dar o văd pe mama că începe să plângă:
credea că a fost ucis în război și în acel pachet se trimiteau familiei lucrurile găsite la el.
A doua zi a venit o scrisoare de la tata și, natural, cu aceasta bucuria pentru întreaga familie. E o scenă
care mi-a rămas din primii ani ai copilăriei. […]
Clasele primare le-am făcut bineînțeles la Iași și în clasa a doua primară am avut de profesor chiar pe
celebrul scriitor Ion Creangă. Eram prea mic, dar mi-l aduc bine aminte: un om gros și gras, cu o pălărie mare
gri; mișca mult, sufla greu și se ștergea mereu cu o batistă mare de popă. După cum știți, a fost și el preot și
prieten cu preotul Enăchescu, cu care a lucrat împreună Învățătorul copiilor*.
Și ce mi-a rămas în minte știu că saluta pe copii, pe când ceilalți dascăli nici nu se uitau la ei. De câte ori îl
salutam, el își scotea pălăria lui cea mare și noi, pentru asta, treceam de zece ori prin fața lui.
Îi plăceau copiii și știu asta pentru că prin clasa a patra primară nu-l mai aveam pe el – ședeam în Sărărie,
pe când el ședea în Țicău. Pe panta aceea ne dădeam cu săniuța și treceam chiar prin fața casei lui. El ieșea
în poartă îmbrăcat într-un fel de cațaveică* de vulpe și uneori se suia cu noi în sanie și ne arăta cum trebuie
să cârmuim; nu se supăra deloc când se răsturna sania cu noi și cu el. […]
Domnilor, am trăit în mediul Iașului și cei care n-au trăit în Iași greu își pot da seama de acea atmosferă
ieșeană. Am trecut și eu pe sub „plopii fără soț”. Am visat și eu la Grădina Copoului; chiar sub teiul lui
Eminescu. Am văzut pe Eminescu; n-am vorbit cu el, pentru că eram copil. […]
Și astăzi când mă duc la Iași, când și când, cu adevărată voluptate cutreier străzile Iașului, oprindu-mă la
fiecare colț, căci îmi aduc aminte locurile unde am copilărit și întreaga istorie a Iașului.
Jean Bart, Mărturisiri literare
*scamă – (învechit, cu sens colectiv) fire destrămate dintr-o pânză uzată, scămoșate și întrebuințate la pansamente
*Învățătorul copiilor – abecedar scris de Ion Creangă și de Gh. Enăchescu
*cațaveică – haină lungă
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire
la textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței în două cuvinte. 6 puncte
2. Menționează titlul lucrării în care Jean Bart evocă atmosfera din familia sa, ca urmare a plecării tatălui în
război, utilizând informațiile din textul dat. 6 puncte
3. Precizează o stare trăită de autor la revenirea în Iași, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din
textul dat. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care scrisoarea tatălui creează bucurie familiei. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, atitudinea lui Ion Creangă față de copii, aşa cum reiese din textul dat.
6 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Simulare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă e importantă sau nu
implicarea civică în perioadele de criză, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul
Mărturisiri literare de Jean Bart, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte.
6 puncte
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai jos.
În București, la Leonida.
O odaie modestă de mahala. [...] la dreapta, o ușă; la stânga, o fereastră. De-o parte și de alta a scenei,
câte un pat de culcare. În mijlocul odăii, o masă împrejurul căreia sunt așezate scaune de paie. Pe masă, o
lampă cu gaz; pe globul lămpii un abat-jour* cusut pe canava*. În planul întâi, la stânga, o sobă cu ușa deschisă
și cu câțiva tăciuni pâlpâind. Leonida e în halat, în papuci și cu scufia de noapte; Efimița în camizol*, fustă de
flanelă roșie și legată la cap cu tulpan alb. Amândoi șed de vorbă la masă.
SCENA I
LEONIDA: Așa cum îți spusei, mă scol într-o dimineață și, știi obiceiul meu, pui mâna întâi și-ntâi pe
Aurora democratică, să văz cum mai merge țara. O deschiz... și ce citesc? Uite, țin minte ca acuma:
„11/23 Făurar...”.
I. L. Caragiale, Conu Leonida față cu reacțiunea
*abat-jour – (în franceză, în original) abajur – dispozitiv fixat în jurul unei lămpi, destinat să dirijeze lumina într-o
anumită direcție
*canava – țesătură rară din fire groase de bumbac, folosită pentru broderii
*camizol – haină de casă scurtă, cu mâneci, pe care o purtau femeile
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare –
1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ
studiat, aparținând lui Ioan Slavici.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un
curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, semnificative pentru textul narativ
studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale
comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și
să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. a)
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Simulare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
A. (30 de puncte)
1. indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: Sensul secvenței este pe scurt/succint.)
– 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor
de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
2. menționarea titlului lucrării în care Jean Bart evocă atmosfera din familia sa (Scrisorile tatii) – 4 puncte;
formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie
și de punctuație – 1 punct 6 puncte
3. precizarea unei stări trăite de autor la revenirea în Iași (de exemplu: încântare) – 2 puncte; justificarea
răspunsului cu o secvență semnificativă din text (Și astăzi când mă duc la Iași, când și când, cu adevărată
voluptate cutreier străzile Iașului) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea
exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
4. explicarea motivului pentru care scrisoarea tatălui creează bucurie familiei (de exemplu:
Scrisoarea infirmă bănuiala că tatăl ar fi murit.): explicare nuanțată – 4 puncte/încercare de explicare
– 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor
de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea atitudinii lui Ion Creangă față de copii (de exemplu: prietenie, grijă, empatie): numirea
atitudinii – 2 puncte; prezentare adecvată şi nuanţată – 2 puncte/încercare de prezentare – 1 punct
4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 2 puncte
B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară,
în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate:
dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.;
raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p.
3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial
adecvată – 1 p. 2 puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0 – 1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe
greşeli – 0 p.) 1 punct
‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0 –1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2
sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
‒ respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 1 punct
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Conținut – 6 puncte
– prezentarea rolului notațiilor autorului în fragmentul dat
 precizarea a două roluri ale notațiilor autorului (de exemplu: caracterizare a personajelor,
indicare a unor detalii scenografice, menționare a coordonatelor temporale sau spațiale etc.) –
1 punct + 1 punct
 prezentarea adecvată și nuanțată a rolurilor precizate, prin raportare la text – 2 puncte + 2 puncte/încercare
de valorificare a fragmentului, simpla indicare a unor secvențe din text sau tendință de generalizare –
1 punct + 1 punct
Redactare – 4 puncte
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0 – 1
greşeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 1 punct (0 – 1 greşeli – 1 punct;
2 sau mai multe greșeli – 0 puncte)
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 18 puncte
– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă,
într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică 6 puncte
 precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice: 2 puncte
 numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării
tematice precizate: 2 x 1 punct = 2 puncte
 evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct = 2 puncte
– comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat 6 puncte
 precizarea temei textului narativ: 2 puncte
 câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două episoade/secvențe relevante pentru tema
textului narativ (comentare adecvată – 2 puncte; simpla numire a unor episoade/secvențe
sau tendința de rezumare – 1 punct): 2 x 2 puncte = 4 puncte
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj,
semnificative pentru textul narativ studiat 2 x 3 puncte = 6 puncte
 analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru textul narativ studiat –
3 puncte/analiza fiecărui element ales, fără justificarea relevanței – 2 puncte/abordarea
schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct
Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
 relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante –
3 puncte/relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi
parţial relevante – 2 puncte/schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte
− ortografia (0 – 1 greșeli – 2 p.; 2 greșeli – 1 p.; 3 sau mai multe greșeli – 0 p.) 2 puncte
− punctuaţia (0 – 1 greșeli – 2 p.; 2 greșeli – 1 p.; 3 sau mai multe greșeli – 0 p.) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.