Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Limba și literatura română Real / Tehnologic 2020 – testul 9

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
ulu
Probă scrisă la limba şi literatura română Testul 9
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat naţional 2020
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Testul 9
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Printre persoanele pe care le-am cunoscut în copilăria mea a fost cineva care a avut o mare
înrâurire asupra formării sufletului meu. Acest cineva era nenea Alexandru Voinescu, fratele mamei, fost
căpitan de geniu* cel mai extraordinar povestitor pe care l-am întâlnit în viața mea. Am mai cunoscut și alți
povestitori minunați: pe Titu Maiorescu, în povestirile căruia mă încremeneau claritatea, corectitudinea
impecabilă a frazei, vasta cultură. Dar eram, când l-am cunoscut, om în toată firea; înrâurirea pe care a
avut-o el asupra mea și de care vă voi vorbi mai târziu, era de altă natură. Am cunoscut pe Caragiale, care
era un povestitor scânteietor. Dacă m-aș încerca să vă povestesc, așa cum le-am auzit povestite de el,
unele bucăți pe care nu le-a scris, v-ați prăpădi de râs. Scurtul timp de care dispunem nu-mi îngăduie să o
fac. Dar și pe Caragiale l-am cunoscut la o vârstă la care lucrurile cele mai miraculoase nu mai pot avea o
înrâurire decisivă asupra sufletului deja format. Pe nenea Alexandru l-am cunoscut de copil mic și modul
lui de a povesti nu semăna cu al nimănui. Citise și citea mii de romane și de piese de teatru, ale căror
subiecte ni le povestea. Am încercat să-l descriu în bucata Scrisorile lui Mișu Gerescu. El e nenea
Antonache. Avea o figură foarte impresionantă: o frunte enormă cu părul lung dat pe spate. Sub niște
sprâncene stufoase, niște ochi scânteietori și o mustață de pandur*. În sute de feluri știa să-și moduleze
glasul, în sute de feluri putea să-și schimbe figura, care devenea diabolică spre a înfățișa pe Iago*;
angelică spre a înfățișa pe Desdemona* și fioroasă ca să arate pe Othello*.[...] Dintre toți cei care mă
înconjurau la vârsta aceea, mi-am ales ca model pe nenea Alexandru și râvneam să ajung să pot povesti
cum povestea el. Și deși un fleac de copil, aveam ce povesti fraților mei și altor copii care veneau pe la noi:
anumite lucruri pe care ei nu le puteau vedea ca mine. Căci pe când ei se dădeau la alte jocuri, mie îmi
plăcea să urmăresc pe tatăl meu în seră și în grădină. Nu mă dezlipeam de el și-l ajutam, aducându-i
ghivecele de pământ, grebla, săpăliga ori firicelele de tei. Și plecat spre pământul pe care-l răscolea,
vedeam fel de fel de gângănii: gândaci de toate culorile, râme, păianjeni, coropișnițe, cârtițe, șopârle.
Surprindeam lupte înverșunate între viespi și păianjeni, fel de fel de minunății. Apoi, cum de mic, încă de la
vârsta de șapte ani, îmi plăcea pescuitul cu undița, pe marginea heleșteului de la moșia noastră, pe atunci,
Brăteștii, aveam prilejul să văd lucruri miraculoase: izbucniri scânteietoare dintre trestii, știuci care
urmăreau un alt pește, broaște care ieșind din apă se urcau pe o frunză de nufăr, pândeau cu ochii
bulbucați zborul libelulelor și, când le venea bine, haț! săreau, le îmbucau, se dădeau la fund și iar ieșeau
și se așezau la pândă pe frunza de nufăr. Minunile astea văzute de mine mă sileam să le povestesc cu
înfocare, cu gesturi care încercau să imite mimica lui nenea Alexandru, care mă încuraja.
— Ăsta o să ajungă actor mare, zicea cineva. [...]
Și așa, de la nenea Alexandru am moștenit și din imitarea lui m-am ales cu meteahna* de a povesti
altora lucrurile hazlii ori înduioșătoare pe care le vedeam. Și această meteahnă m-a urmărit și după ce am
învățat să scriu.
I. Al. Brătescu-Voinești, Conferință, în vol. Mărturisiri literare
*geniu – specializare militară
*pandur – soldat din oastea lui Tudor Vladimirescu
*Iago, Desdemona, Othello – personaje din tragedia Othello de William Shakespeare
*meteahnă – pasiune
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire
la textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței în toată firea. 6 puncte
2. Menționează numele personajului creat de I. Al. Brătescu-Voinești, inspirat de unchiul său, utilizând
informaţiile din textul dat. 6 puncte
3. Precizează o abilitate a lui Alexandru Voinescu, pe care copilul o apreciază, justificându-ți răspunsul
cu o secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte

Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
ulu
Probă scrisă la limba şi literatura română Testul 9
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
4. Explică motivul pentru care se crede că I. Al. Brătescu-Voinești va ajunge un actor mare. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, lumea despre care copilul povestește cu pasiune, aşa cum reiese din
textul dat. 6 puncte
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă imitarea permite
sau nu dezvoltarea originalității, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din textul
Conferință, de I. Al. Brătescu-Voinești, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare
a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și
mijloacele artistice.
E umed cimbrul pe colină,
Măceșii par o florărie,
Sorgintea râde cristalină, –
Ești tu, ești tu, copilărie!
Din roze ceruri ciocârlia
Zvonește cântece semețe,
Domnește-n toate veselia, –
ʻNapoi venit-ai, tinerețe!
Dar ce e vis, e o nălucă...
Rămân cu trista mea nevroză,
Cu dorul meu nespus de ducă,
Spre râul blond, spre ziua roză.
Alexandru Macedonski, Dor zadarnic
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text narativ
studiat, aparținând lui Ioan Slavici.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ ales într-o perioadă, într-un
curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ ales;
– analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul narativ
ales (de exemplu: acțiune, conflict, relaţii temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțele
comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Testul 9
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat naţional 2020
Proba E. a)
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Testul 9
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocațională – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
 Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
A. (30 de puncte)
1. indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: Secvența are sensul de matur.) –
4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și
punctuație – 1 punct 6 puncte
2. menționarea numelui personajului creat de I. Al. Brătescu-Voinești, inspirat de unchiul său (de
exemplu: nenea Antonache) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea
exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
3. precizarea unei abilități a lui Alexandru Voinescu, pe care copilul o apreciază (de exemplu: abilitatea
de a povesti.) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvenţă semnificativă din text (de exemplu: „cel
mai extraordinar povestitor pe care l-am întâlnit în viața mea” etc.) – 2 puncte; formularea răspunsului
în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
4. explicarea motivului pentru care se crede că I. Al. Brătescu-Voinești va ajunge un actor mare (de
exemplu: Se crede că I. Al. Brătescu-Voinești va ajunge un actor mare pentru că are darul de povesti.
etc.): explicare nuanțată – 4 puncte; încercare de explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț
– 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea lumii despre care copilul povestește cu pasiune (de exemplu: lumea despre care
copilul povestește cu pasiune este cea a naturii, copilul descoperindu-i fascinația în timp ce își ajută
tatăl la grădinărit sau când merge la pescuit etc.): prezentare adecvată şi nuanţată – 4 puncte;
abordare schematică, ezitantă – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării,
ortografie și punctuație – 1 punct 2 puncte
B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară,
în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente
enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p.
2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.;
raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p.
3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial
adecvată – 1 p. 2 puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0–1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe
greşeli – 0 p.) 2 puncte
‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0–1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2
sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Testul 9
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Comentarea textului dat, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice 6 puncte
 comentarea adecvată și nuanțată, prin evidențierea relației dintre ideea poetică și
mijloacele artistice – 6 puncte
 comentarea textului, prin evidențierea ezitantă a relației dintre ideea poetică și mijloacele
artistice – 3 puncte
 simpla precizare a ideii poetice/a mijloacelor artistice sau tendință de generalizare – 1 punct
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0–1
greşeli ortografice – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 1 punct (0–1 greşeli
de punctuaţie – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 4 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 18 puncte
– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă,
într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică 6 puncte
 precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice: 2 puncte
 numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării
tematice precizate: 2 x 1 punct = 2 puncte
 evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct = 2 puncte
– comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat 6 puncte
 precizarea temei textului narativ: 2 puncte
 câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două episoade/secvențe relevante pentru tema
textului (comentare adecvată – 2 puncte; simpla numire a unor episoade/secvențe sau
tendința de rezumare – 1 punct): 2 x 2 puncte = 4 puncte
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție și de limbaj,
semnificative pentru textul narativ studiat 2 x 3 puncte = 6 puncte
 analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru textul narativ studiat – 3 puncte;
 abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct
Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
 relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante
– 3 puncte
 relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial
relevante – 2 puncte
 schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1 punct) 2 puncte
− ortografia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− punctuaţia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.