Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Limba și literatura română Real / Tehnologic 2020 – testul 2

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la limba şi literatura română Test 2
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat naţional 2020
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Test 2
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Cea mai veche amintire pe care am păstrat-o despre cel ce a fost sufletul „Junimii”, a rămas legată
pentru mine de un eveniment însemnat – aș putea zice capital – din viața mea intelectuală. [...]
Când am venit la București ca să-mi încep studiile universitare – ce trebuiau să-și găsească
continuarea, după dorința familiei mele, într-o școală politehnică din străinătate – m-am înscris la Facultatea
de Științe. În liceu mă interesase mai mult partea pozitivă a învățământului, îndeosebi matematica. În cursul
superior, cel puțin, îmi întrebuințam o bună parte din timpul liber dezlegând probleme, de algebră mai ales.
Redactasem chiar un curs de geometrie în spațiu și unul de trigonometrie, cu câteva încercări de a demonstra
unele teoreme în alte moduri decât cele din manualele de care dispuneam. Orientarea mea inițială, la
universitate, era astfel firească și aș fi mers desigur mai departe pe același drum, dacă întâmplarea nu m-ar fi
dus, o dată, la cursul lui Maiorescu de la Facultatea de Litere. [...]
Puțin timp însă după înscrierea mea la Facultatea de Științe, unul din noii mei prieteni, care, mai bine
informat sau mai curios decât mine, urma, deși studia Dreptul, cursul de istoria filosofiei contemporane de la
Facultatea de Litere, m-a luat într-o zi să-l ascult și eu [...].
Sala cu numărul IV, pe care cursul lui Maiorescu o făcuse cunoscută, era plină de lume. Pe băncile din
amfiteatru, studenți, îngrămădiți în mare număr: pe scaunele de jos, public străin, ușor de deosebit prin vârsta
pe care o arăta: mi-aduc aminte, ca acum, de un bătrân mărunțel, cu părul alb. Și mai era în sală, ce nu se
vedea, dar se simțea. Era o atmosferă particulară, anevoie de caracterizat: veselă și totuși concentrată, plină
de reculegere și în același timp de nerăbdare. Într-un contrast izbitor cu dezordinea și gălăgia ce precedau
începerea altor cursuri, în sala numărul IV toți stau, plini de cuviință, la locurile lor, cu grija parcă să nu tulbure
cumva intrarea profesorului, ce se aștepta dintr-un moment într-altul, și să nu întârzie, nici măcar o clipă,
primele cuvinte.
Cu o exactitate cronometrică, la orele cinci și un sfert Maiorescu a intrat pe ușă, cu pași mărunți și
grăbiți, ținând în mâna stângă, cu brațul îndoit pălăria și câteva foi, de format mare. Întrucât îl vedeam pentru
prima oară, m-a impresionat mai întâi, cum era firesc, înfățișarea lui fizică. Era un om robust și energic, care
părea hotărât, serios, chiar aspru, un om care, desigur, nu se juca cu lucrurile de care se apuca și nu glumea
cu datoriile vieții. Ținuta lui la catedră avea ceva încordat și stăpânit, ceva rigid și hieratic, ceva aproape
solemn. Nu fără dreptate s-a zis că părea, câteodată, un preot care celebra un cult. Vocea lui era gravă și
oarecum apăsată; cuvintele lui erau rare și parcă sacadate. Fraza lui curgea totuși plină, corectă, de o
izbitoare structură literară. Iar gesturile lui plastice desenau parcă și pentru ochii celor ce-l ascultau contururile
ideilor pe care le expunea.
Am înțeles atunci, mai întâi, ce însemna darul, marele dar, al vorbirii.
P. P. Negulescu, Ceva despre Maiorescu, în vol. Amintiri despre Titu Maiorescu
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței aș fi mers […] mai departe pe același drum. 6 puncte
2. Menționează facultatea la care era student prietenul lui P. P. Negulescu, utilizând informaţiile din textul dat.
6 puncte
3. Precizează care era pasiunea autorului înainte de venirea în București, justificându-ți răspunsul cu o
secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care atmosfera din sala în care Titu Maiorescu își susținea cursul era greu de
caracterizat. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Titu Maiorescu, aşa cum reiese din textul dat.
6 puncte

Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la limba şi literatura română Test 2
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă familia ne influențează sau nu în
alegerea traseului educațional, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Amintiri despre
Titu Maiorescu de P. P. Negulescu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare,
de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidenţiind relația dintre ideea poetică și mijloacele
artistice.
Nu mai zăresc și-aș sta să mai ascult,
Poteca merge încă mult?
Și cine-ar fi croit-o prin mohor
Pentru un singur călător?
Nici apele, nici vântul n-o-ntrerup.
E pas de sfânt, e pas de lup?
Se duce, doar se duce și nu vine,
Cărare-aleasă numai pentru mine.
De când o umblu, fără de răscruce,
Nu vreau să merg și ea mă duce.
M-aș odihni... Secundă cu secundă
Poteca înapoi mi se scufundă.
Tudor Arghezi, Nu mai zăresc...
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat,
aparținând lui Mihail Sadoveanu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un
curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj, semnificative pentru textul narativ studiat
(de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale
comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere
– 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii
literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Test 2
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat naţional 2020
Proba E. a)
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Test 2
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocațională – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
 Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
A. (30 de puncte)
1. indicarea sensului secvenței date (de exemplu: Secvența are sensul de aș fi continuat opțiunea
inițială.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie
și punctuație – 1 punct 6 puncte
2. menționarea facultății la care era student prietenul lui P. P. Negulescu (Prietenul lui P. P. Negulescu era
student la Facultatea de Drept.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea
exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
3. precizarea pasiunii autorului înainte de venirea în București (de exemplu: matematica) – 2 puncte;
justificarea răspunsului cu o secvență din text („îmi întrebuințam o bună parte din timpul liber
dezlegând probleme, de algebră mai ales”) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct;
corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
4. explicarea motivului pentru care atmosfera din sala în care Titu Maiorescu își susținea cursul era greu
de caracterizat (de exemplu: Atmosfera era contrastantă.) – 4 puncte: explicare nuanțată – 4 puncte;
încercare de explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării,
ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea unei trăsături morale a lui Titu Maiorescu, care se desprinde din textul dat (de exemplu:
seriozitate etc.): numirea trăsăturii – 1 punct; prezentare adecvată și nuanțată – 3 puncte; abordare
schematică, ezitantă – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie
și punctuație – 1 punct 2 puncte
B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară,
în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente
enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p.
2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument – 3 p.; raportarea la experiența personală sau
culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p. 3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial
adecvată – 1 p. 2 puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0–1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe
greşeli – 0 p.) 2 puncte
‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0–1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2
sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Test 2
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Comentarea textului dat, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice 6 puncte
 comentarea adecvată și nuanțată, prin evidențierea relației dintre ideea poetică și
mijloacele artistice – 6 puncte
 comentarea textului, prin evidențierea ezitantă a relației dintre ideea poetică și mijloacele
artistice – 3 puncte
 simpla precizare a ideii poetice/a mijloacelor artistice sau tendință de generalizare – 1 punct
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0–1
greşeli ortografice – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 1 punct (0–1 greşeli
de punctuaţie – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 4 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 18 puncte
– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă,
într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică 6 puncte
 precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice: 2 puncte
 numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării
tematice precizate: 2 x 1 punct = 2 puncte
 evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct = 2 puncte
– comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat 6 puncte
 precizarea temei textului narativ: 2 puncte
 câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două episoade/secvențe relevante pentru tema
textului (comentare adecvată – 2 puncte; simpla numire a unor episoade/secvențe sau
tendința de rezumare – 1 punct): 2 x 2 puncte = 4 puncte
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție și de limbaj,
semnificative pentru textul narativ studiat 2 x 3 puncte = 6 puncte
 analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru textul narativ studiat – 3 puncte;
 abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct
Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
 relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante
– 3 puncte
 relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial
relevante – 2 puncte
 schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1 punct) 2 puncte
− ortografia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− punctuaţia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.