Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Limba și literatura română Real / Tehnologic 2020 – testul 11

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la limba şi literatura română Testul 11
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat naţional 2020
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Testul 11
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
În Bucureștii interbelici se construia mult, moda fiind a vilelor în stilul numit „florentin”, dar și a
blocurilor de tip americănesc, a locuințelor cubiste și – mai departe – a caselor în stil românesc, după anumite
detalii arhitectonice preluate din moștenirea lui Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu, așa-numitul stil
național. Încetase construcția de case-vagon, ce nu necesitau planurile unui arhitect, dar pe care meșterii
italieni le zideau robuste și încăpătoare, desigur cu ornamente exterioare. [...]
În stilul ei cubist, cu două geamuri rotunde, unul la parter și altul la etaj, la fațadă, care-i dădeau un aer
de vapor, casa se deosebea de celelalte, fie mai mari, fie având un alt stil. Doar casa de vizavi, a profesorului
Bura, și ea mai nouă, se potrivea întrucâtva cu a noastră. [...]
În casa cea nouă, pereții, mirosind încă a zidire proaspătă, fuseseră zugrăviți în gustul vremii, în culori
puternice, cu desene florale. Aveam, astfel, o odaie roz, una vernil, alta albastră. Sobele fuseseră ridicate de
meșterul Moser, cel mai reputat din Capitală. Mobila sosea de la firma Lengyel, din Ardeal. Ferestrele și
lemnăria, provenind de la Școala de meserii, erau de stejar vechi de cincizeci de ani, covoarele fuseseră
țesute la Găești, în chiar casa în care locuiserăm.
În grădină, de-a lungul casei, mama plantase cârciumărese și straturi de regina-nopții, în rânduri dese.
[...] un piersic crescuse de la vreo sămânță aruncată. I se adăugă un cais. Pe un zid scurt, gardul metalic
despărțea casa de stradă în chip amiabil*. Curând după mutare, ne fu adusă în brațe o pisicuță neagră, cu burta
atârnând de pământ – părea că nu va trăi, dar, adoptată, se întremă și deveni membru al familiei, cu drepturi
respectate, printre care și acelea de a se așeza oriunde și de a nu fi deranjată în timpul somnului, după
recomandarea proverbului francez. Primea vizite; curtea fiind de pisici, câinii trebuiră să mai aștepte. [...].
În grădină, pământul, pentru prima oară săpat, scotea plante viu mirositoare, pe foi veghea marele
păianjen cu cruce pe spinare, în vreme ce pe pânza lui străluceau boabele de rouă ale dimineții. Câte un
brotac săltăreț mișca frunzele, iar mierlele țopăiau printre plante. Necunoscător într-ale ornitologiei*, nu
deosebeam neamurile de păsări ce onorau curtea. În timp, numai mierlele au rezistat...
Dis-de-dimineață, în curte intra olteanul cu cobilița, oferind zarzavaturi și fructe. Îl urma Mihai, pescarul
cu crapi și șalăi. Domnul între două vârste, care trecea din poartă în poartă cu o tavă mare, vindea iaurt,
băiatul de la prăvălie aducea, cu o tărăboanță, lădițele cu zahăr cubic – marca Roman. [...]
Se trăia plăcut-arhaic, din câte o curte auzeai, la ore schimbate, țipătul cocoșilor, din ungherele
bătrânei Facultăți de Medicină țâșnea strigătul cucuvelelor, care-mi plăcea, căci nu credeam să prezică
dezastre... De curând pietruite, în cuburi de granit, străzile își aveau muzica lor, la trecerea cailor tropăitori;
mai vedeai trăsuri, cabriolete și chiar căruțe – prin Cotroceni se ieșea din oraș. Cartier populat de militari,
profesori, medici, mici negustori, oameni cu obraz, Cotrocenii erau tăcuți, fără cârciumi și zaiafeturi*.
Familia Cioculescu își luă locul între acelea ale profesorilor cartierului.
Barbu Cioculescu, Str. Doctor Turnescu nr. 5, în vol. Casele vieților noastre
*amiabil – prietenos
*ornitologie – ramură a zoologiei care se ocupă cu studiul păsărilor
*zaiafet – chef mare (cu lăutari)
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței dădeau un aer. 6 puncte
2. Menționează două stiluri arhitectonice prezente în Bucureștiul interbelic, utilizând informaţiile din textul dat. 6 puncte
3. Precizează numele cartierului bucureștean în care era situată casa familiei Cioculescu, justificându-ți
răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care autorul nu deosebea păsările din curte. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură a cartierului în care locuia autorul, aşa cum reiese din textul dat.
6 puncte

Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la limba şi literatura română Testul 11
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă modernizarea exclude
sau nu prezența elementelor tradiționale, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din
textul Str. Doctor Turnescu nr. 5 de Barbu Cioculescu, cât și la experiența personală sau culturală.
20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare,
de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului din fragmentul de mai jos.
ACTUL I
SCENA IV
VOICU, POMPILIAN, ȘTEFĂNESCU
Telefonul din boxă a început să sune din chiar momentul intrării lui Ștefănescu. Cu pălăria pe cap, fără să
salute pe nimeni, merge direct spre biroul lui și ridică receptorul, aruncându-și în același timp privirea asupra hârtiilor
de pe masă.
ȘTEFĂNESCU (vorbește scurt, retezat, fără brutalitate, dar puțin mecanic, ca un om obișnuit să vorbească de sute
de ori pe zi la telefon): Da... Eu... Nu... Am zis nu... Pagina a doua, coloana a treia [...] ... Fără clișeu... Fără,
domnule... (Închide telefonul. În aceeași atitudine, în picioare, în fața biroului, cu pălăria în cap, continuă să
răsfoiască hârtiile de pe birou, de la care, de altfel, nicio clipă nu și-a ridicat privirea.) Voicule!
VOICU: Aici. (Se ridică alene de la masă, merge spre boxă, se oprește în fața biroului lui Ștefănescu.)
ȘTEFĂNESCU: E ceva nou?
VOICU: Mai nimic.
Mihail Sebastian, Ultima oră
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text poetic studiat,
aparţinând lui George Bacovia sau lui Tudor Arghezi.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent
cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
– analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu:
titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere
– 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii
literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă – Limba şi literatura română Testul 11
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat naţional 2020
Proba E. a)
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Testul 11
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocațională – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
 Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
A. (30 de puncte)
1. indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: Secvența are sensul de dădeau
impresia.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării,
ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
2. menționarea a două stiluri arhitectonice prezente în Bucureștiul interbelic (de exemplu: stilul
„florentin”, stilul cubist etc.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea
exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
3. precizarea numelui cartierului bucureștean în care era situată casa familiei Cioculescu (cartierul
Cotroceni) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvenţă semnificativă din text („prin Cotroceni se
ieșea din oraș. [...] Familia Cioculescu își luă locul între acelea ale profesorilor cartierului.”) – 2 puncte;
formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct
6 puncte
4. explicarea motivului pentru care autorul nu deosebea păsările de curte (de exemplu: autorul nu
deosebea păsările de curte pentru că nu le cunoștea; autorul era necunoscător etc.) – 4 puncte: explicare
nuanțată – 4 puncte; încercare de explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct;
corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea unei trăsături a cartierului în care locuia autorul (de exemplu: viața era plăcută,
deoarece era una simplă, dominată de calm și liniște etc.): prezentare adecvată şi nuanţată –
4 puncte; abordare schematică, ezitantă – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct
4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării,
ortografie și punctuație – 1 punct 2 puncte
B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară,
în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate:
dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.;
raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p.
3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial
adecvată – 1 p. 2 puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0–1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 2 p.; 2–3 greșeli – 1 punct;
4 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0–1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2
sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă – Limba şi literatura română Testul 11
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezentarea rolului notațiilor autorului din fragmentul dat 6 puncte
 prezentare adecvată și nuanțată, prin evidențierea rolului notațiilor autorului (caracterizare a
personajelor, precizarea unor detalii scenografice, precizări de coordonate temporale sau
spațiale etc.) – 6 puncte
 prezentare ezitantă a rolului notațiilor autorului – 3 puncte
 simpla precizare a rolului notațiilor autorului sau tendință de generalizare – 1 punct
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0–1
greşeli ortografice – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 1 punct (0–1 greşeli
de punctuaţie – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 4 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 18 puncte
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă,
într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică 6 puncte
 precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice: 2 puncte
 numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării
tematice precizate: 2 x 1 punct = 2 puncte
 evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct = 2 puncte
– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat 6 puncte
 precizarea temei: 2 puncte;
 câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului
poetic – 2 x 2 puncte = 4 puncte (comentarea adecvată – 2 puncte; încercare de comentare – 1 punct)
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de compoziție şi de limbaj, semnificative
pentru textul poetic ales 2 x 3 puncte = 6 puncte
analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru textul poetic – 3 puncte;
abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct
Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
 relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante
– 3 puncte
 relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial
relevante – 2 puncte
 schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1 punct) 2 puncte
− ortografia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− punctuaţia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.