Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Limba și literatura română Real / Tehnologic 2020 – 29 mai 2020, testul 19

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Testul 19
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat naţional 2020
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Testul 19
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Dar a venit aici momentul să vorbesc despre mama: oricum l-am amânat prea multă vreme. L-am
amânat tocmai pentru că importanța mamei în formarea mea a fost decisivă. [...]
Mama s-a născut în cantonul Vaud, într-una din cele mai frumoase zone geografice ale lumii, așa-zisa
„Riviera elvețiană” care privește, dincolo de Lacul Léman, spre Alpii Savoiei. De nenumărate generații,
strămoșii ei au trăit pe acel pământ aspru și luminos, alternativ muncind și contemplându-l. Perfecta
organizare a arhivelor elvețiene permite oricui să-și regăsească numele stră-stră-străbunicilor, chiar dacă e
vorba de familii fără legătură cu aristocrația. [...] Urcând pe linia celor patru bunici ai mamei, îi găsim ca
locuitori în această regiune vreme de trei sau patru secole, unii chiar, ne spune un dicționar, începând din
secolul al XV-lea. Când am încercat să regăsim urma bunicilor noștri de pe malul Dunării, n-am putut urca
mai sus de trei generații. Arhivele primăriilor sau bisericilor nu ne pot spune mai nimic: ba au ars, ba au fost
turcii sau bulgarii, sau cine mai știe cine. [...]
Era, când a sosit aici, o ființă veselă, activă și independentă. Făcuse studii mai serioase decât alte
tinere din generația ei, nemulțumindu-se cu un simplu pension: absolvise în 1908 cursul superior al Liceului
din Lausanne, cu un program echivalent cu cel al claselor de băieți. Cărțile ei solid legate în pânză,
manualele de literatură, botanică sau istorie m-au impresionat totdeauna prin cuprinderea și amănunțimea
lor. Dar părinții ei muriseră tineri și la șaptesprezece ani mama a rămas orfană, cu doi frați mai mici. Cu atât
mai mult, dar și conform unui obicei răspândit în vremea aceea printre fetele care primiseră o educație
burgheză, ea s-a oferit prin școală, la sfârșitul liceului, să plece ca institutoare de limba franceză într-o
familie aristocratică germană: baronul von Putkammer era guvernatorul Alsaciei și Lorenei, dependente pe
atunci de coroana imperială prusacă. Mama a rămas acolo doi ani. Experiențele de acest fel erau văzute în
mediul ei ca un prilej de a-ți lărgi formația socială, cultura și, oricum, de a pune și un ban deoparte. La
întoarcerea în Elveția s-ar fi putut mărita sau ar fi rămas lângă o mătușă bogată și fără copii, care o
adoptase. Dar firea mamei se împăca greu cu acest gen de viață monoton; dorința de a vedea și a
cunoaște cât mai multe a făcut-o să pornească iar, spre altă țară, având de data asta și o motivație mai
adâncă și mai generoasă: bunica ei din partea tatălui, care o adora și care o botezase, rămăsese lipsită de
sprijin material, iar rudele bogate din partea mamei nu se socoteau nicidecum obligate s-o ajute. Poate că
n-aș fi aflat și nici n-aș fi înțeles toate acestea dacă ele n-ar fi fost înscrise, odată cu menționarea
mandatelor trimise de mama, în jurnalul acelei străbunici: un text de familie tulburător, ținut vreme de
treizeci de ani, o mărturie de o delicatețe și o autenticitate fără preț. Și încotro a hotărât din nou să plece
viitoarea institutoare a unei fetițe de doisprezece ani, ea însăși fiind abia de douăzeci? La... București, unde
avea să stea aproape cinci ani.
Annie Bentoiu, Timpul ce ni s-a dat. Memorii 1944 – 1947
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței lipsită de sprijin material. 6 puncte
2. Menționează sursa din care află autoarea despre situația dificilă a străbunicii sale, utilizând informaţiile din
textul dat. 6 puncte
3. Precizează proveniența bunicilor paterni, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din text.
6 puncte
4. Explică un motiv pentru care mama autoarei alege să fie institutoare. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, opțiunile educaționale ale tinerelor din generația mamei autoarei, aşa cum
reiese din textul dat. 6 puncte

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Testul 19
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă alegerile profesionale sunt
influențate sau nu de evenimentele din viața personală, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din
volumul Timpul ce ni s-a dat. Memorii 1944 – 1947 de Annie Bentoiu, cât și la experiența personală sau culturală.
20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare,
de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos.
Mă întreb: de ce nu însemn eu faptele Isabelei cu vorbele Isabelei? Poate pentru că vorbește prea
mult. Iar în fața acestui caiet nu mi le amintesc. Astăzi am fost chiar uimit că, după o dimineață petrecută
împreună, sunt incapabil să scriu aici ce a vorbit. Gândurile – cu ajutorul gândurilor mele – le cunosc, înțeleg
ce spune Isabel, dar nu știu cum le spune. Probabil se folosește de exclamații; iar povestirile ei sunt prea
frumoase ca să mi le amintesc; sau sunt atât de personale, încât scrisul meu nedibaci nu izbutește să le
păstreze. Astăzi, Isabel mi-a povestit copilăria ei la Simla. Și-a început școala la călugărițe. A avut o prietenă
care acum se află în Scotland. Prietena era întotdeauna bolnavă, era palidă. Încerc iarăși să surprind o formă
precisă, un trup cu o anumită lumină și un suflet cu anumite margeni. Și să fie aceasta Isabel. Iar alături de
ea, prietena bolnavă. Nu izbutesc s-o văd. Unde e Isabel, sub brazii aleielor din Simla?
Mircea Eliade, Isabel și apele diavolului
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica
înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text poetic studiat,
aparţinând lui George Bacovia sau lui Lucian Blaga.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent
cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
– analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu:
titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere
– 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii
literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă – Limba şi literatura română Testul 19
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat naţional 2020
Proba E. a)
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Testul 19
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocațională – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
 Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
A. (30 de puncte)
1. indicarea sensului secvenței date (de exemplu: Secvența are sensul de cu o sițuație
materială precară/săracă.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct;
corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
2. menționarea sursei din care autoarea află de situația dificilă a străbunicii (Autoarea află
despre situația dificilă a străbunicii din jurnalul acesteia.) – 4 puncte; formularea răspunsului în
enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
3. precizarea provenienței bunicilor paterni (de exemplu: de la Dunăre) – 2 puncte; justificarea
răspunsului cu o secvență semnificativă din text („urma bunicilor noștri de pe malul Dunării”) –
2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și
punctuație – 1 punct 6 puncte
4. explicarea unui motiv pentru care mama autoarei alege să fie institutoare (de exemplu: Mama
rămăsese orfană, alături de doi frați mai mici./Multe dintre fetele cu educație burgheză alegeau, la
terminarea liceului, această carieră.) – 4 puncte: explicare nuanțată – 4 puncte; încercare de
explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării,
ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea opțiunilor educaționale ale tinerelor din generația mamei autoarei (de exemplu: urmau
fie pensionul, fie cursuri superioare la liceu etc.): prezentare adecvată și nuanțată – 4 puncte; abordare
schematică, ezitantă – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie
și punctuație – 1 punct 2 puncte
B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară,
în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente
enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p.
2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.;
raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p.
3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial
adecvată – 1 p. 2 puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0–1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 2 p.; 2 -3 greșeli – 1 punct;
4 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0–1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2
sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă – Limba şi literatura română Testul 19
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezentarea perspectivei narative din fragmentul dat 6 puncte
– precizarea tipului de perspectivă narativă: perspectivă de tip subiectiv – 2 puncte
–evidenţierea perspectivei narative indicate, de exemplu: relatarea la persoana I, naratorul este și
personaj etc.
prezentare adecvată și nuanțată, prin ilustrare cu exemple din fragmentul dat – 4 puncte
prezentare ezitantă, prin raportare la fragmentul dat – 2 puncte
încercare de valorificare a fragmentului – 1 punct
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0–1
greşeli ortografice – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 1 punct (0–1 greşeli
de punctuaţie – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 4 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 18 puncte
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă,
într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică 6 puncte
 precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice: 2 puncte
 numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării
tematice precizate: 2 x 1 punct = 2 puncte
 evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct = 2 puncte
– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat 6 puncte
 precizarea temei: 2 puncte;
 câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului
poetic – 2 x 2 puncte = 4 puncte (comentarea adecvată – 2 puncte; încercare de comentare – 1 punct)
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de compoziție şi de limbaj, semnificative
pentru textul poetic ales 2 x 3 puncte = 6 puncte
analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru textul poetic – 3 puncte;
abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct
Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
 relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante
– 3 puncte
 relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial
relevante – 2 puncte
 schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1 punct) 2 puncte
− ortografia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− punctuaţia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.