Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Limba și literatura română Real / Tehnologic 2020 – 15 mai 2020, testul 17

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Testul 17
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
[]
Examenul de bacalaureat naţional 2020
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Testul 17
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citește următorul fragment:
După Crăciun trece pe la mine Romul Bena, un văr de-al meu dintr-un sat din apropiere. Am copilărit
împreună, împărțind aceeași cameră la aceeași gazdă, când eram prin clasele primare la școala saxonă* de la
Sebeș-Alba. Romi – așa-i spuneam – era tânăr dascăl la Purcăreți, un sat de munte, ciobănesc, așezat pe-un
plai, ce dă într-o vale paralelă cu valea Sebeșului. Auzise c-am sosit de la Viena și venea să mă vadă. După ce
am stat puțin de vorbă, el îmi spune: „Știi că nu arăți prea bine. N-ai vrea să vii cu mine la Purcăreți? Să vezi
cum m-am gospodărit! Are să-ți facă bine aerul de munte. Sus pe plai e zăpadă mare și nu e umed ca aici!” [...]
Am căutat chiar din prima zi să-mi potrivesc traiul la tiparele vieții de plai. Aceste tipare nu aveau
surprize decât pentru începători, din categoria cărora eu eram singurul prin părțile locului, dar și singurul în
stare de a le învedera* relieful. Mă simțeam acolo sus, mutat într-o vârstă arhaică, la adăpost față de
tumulturile istoriei, ce numai arar își trimitea rumoarea din vale la noi. Ziarele nu soseau decât o dată pe
săptămână, când pârgarul* cătunului le aducea de la Sebeș-Alba. Căzusem la învoială cu pârgarul să treacă
de fieștecare dată pe la Mama, să-mi ridice corespondența. Așteptam corespondența cu nerăbdarea unuia
care ar umbla pe cărare de jar și ieșeam totdeauna în calea aducătorului până la o curmătură* pe care am
botezat-o „curmătura respirației tăiate”.
În ceasurile de școală, când Romi își ținea lecțiile, eu stam în bârlogul meu de alături și citeam. Îmi
adusesem într-adins o singură carte: un monumental tratat de biologie. Era aceasta o materie ce mă interesa,
dar la care trebuia să dau în primăvară și un examen. În răstimpul celor două luni cât frecventasem cursurile
universitare, am băgat repede de seamă că în ceea ce privește filosofia, sub raport problematic, sistematic și
istoric, profesorii nu aveau să-mi spună nimic nou. Toate aceste lucruri, docte* în aparență, îmi erau știute
dintr-o asiduă lectură particulară încă din liceu. Și, cum nu eram adept al refrenurilor, începui să evit cursurile
de filosofie. Audiam însă cu pasiunea unui om de vocație științele naturii, îndeosebi biologia, pe care o
înscrisesem de altfel ca materie secundară, și la fel alte cursuri, pe care nu le înscrisesem, de exemplu istoria
artelor, reprezentată prin profesori de talie mondială. În iarna aceasta, în liniștea de pe plai, de două luni mă
îndârjeam să mă inițiez în problemele esențiale ale biologiei teoretice. Îmi aduc aminte ce revelare fuseseră
pentru mine regulele eredității ale lui Mendel, cu posibilitățile neașteptate de a introduce matematica în
domeniul vieții și al așa-zisului „destin”. Problemelor de biologie teoretică, cu care am ajuns în atingere de
altfel mai demult, prin mijlocirea filosofiei, le-am închinat în cursul deceniilor de mai târziu o fervoare
intermitentă.
Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor
*saxon – care aparține vechii Saxonii sau saxonilor (1), referitor la Saxonia ori la saxoni
* a învedera – a (se) face vizibil, clar, evident
*pârgar – vătășel la primărie (în vechea organizare administrativă); pândar, păzitor, paznic
*curmătură – depresiune pe culmea unui deal sau a unui munte
*doct – erudit, savant
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la
textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței căzusem la învoială. 6 puncte
2. Menționează durata frecventării de către autor, până la momentul evocat, a cursurilor universitare. 6 puncte
3. Precizează frecvența cu care Lucian Blaga primea corespondența, în perioada în care se afla la Purcăreți,
justificându-ți răspunsul cu o secvență din text. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care Lucian Blaga evită cursurile de filosofie. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, caracteristile vieții într-un sat de munte, așa cum reiese din textul dat.
6 puncte

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Testul 17
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă învățarea poate avea loc sau nu
în afara școlii, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Hronicul și cântecul vârstelor de
Lucian Blaga, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare,
de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos.
Când cotiră în strada Sfinții Voievozi, Gonea zări numaidecât, pe trotuarul din față, pe Margareta cu
Aristică. Veneau încetinel, șoptindu-și nas în nas, ca doi logodnici. Gonea simți că-i joacă genunchii, se opri și
se răzimă de un perete, cu privirile pironite la dânșii. Apoi bâjbâi cu mâna, ca și când ar fi vrut să apuce pe
Teacă de braț, dar Teacă o tulise îndată ce dăduse cu ochii de Aristică. Vedea singur că e caraghios și se
pomeni punându-și întrebări peste întrebări: „Ce vreau eu acuma? Ce caut aici? La ce-am mai venit aici, când
știam bine că sunt laș, că nu pot să fac nimica?”
Se uită înspăimântat la cei doi, cu ochii înlăcrimați, parcă le-ar fi cerut iertare... Ei însă râdeau și nici
nu-l vedeau. […] Numai târziu de tot, când perechea se depărtase de-a binelea, se urni și el după dânșii,
șontâc-șontâc, fără să-și dea seama pentru ce, ca un cățel bătut, pe urmele stăpânului care l-a huiduit.
Liviu Rebreanu, Golanii
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și
să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL aI III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unei comedii studiate.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea comediei studiate într-o perioadă, într-un curent
cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două scene relevante pentru tema comediei studiate;
– analiza a două componente de structură şi de limbaj, semnificative pentru comedia studiată (de exemplu:
acțiune, conflict dramatic, registre stilistice, limbaj, act, scenă etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă – Limba şi literatura română Testul 17
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat naţional 2020
Proba E. a)
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Testul 17
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocațională – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
 Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
A. (30 de puncte)
1. indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: Secvența are sensul de căzusem de
acord, agreasem. etc.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea
exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
2. menționarea duratei frecventării cursurilor universitare de către autor (două luni) – 4 puncte;
formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct
6 puncte
3. precizarea frecvenței cu care Lucian Blaga primea corespondența, în perioada în care se afla la
Purcăreți (de exemplu: o dată pe săptămână) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvenţă
semnificativă din text („Ziarele nu soseau decât o dată pe săptămână, când pârgarul cătunului le
aducea de la Sebeș-Alba. Căzusem la învoială cu pârgarul să treacă de fieștecare dată pe la
Mama, să-mi ridice corespondența.”) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct;
corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
4. explicarea motivului pentru care Lucian Blaga evită cursurile de filosofie (de exemplu:
profesorii nu îi transmiteau nicio informație nouă etc.) – 4 puncte: explicare nuanțată – 4 puncte;
încercare de explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea
exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea caracteristicilor vieții într-un sat de munte (de exemplu: impresia de adăpost față de
evenimentele istorice; liniște etc.): prezentare adecvată şi nuanţată – 4 puncte; abordare
schematică, ezitantă – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării,
ortografie și punctuație – 1 punct 2 puncte
B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară,
în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente
enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p.
2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.;
raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p.
3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial
adecvată – 1 p. 2 puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0–1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 2 p.; 2 -3 greșeli – 1 punct;
4 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0–1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2
sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă – Limba şi literatura română Testul 17
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezentarea perspectivei narative din fragmentul dat 6 puncte
– precizarea tipului de perspectivă narativă: perspectivă de tip obiectiv – 2 puncte
– evidenţierea perspectivei narative indicate, de exemplu: omniscienţa narativă, relatarea la
persoana a III-a etc.
prezentare adecvată și nuanțată, prin ilustrare cu exemple din fragmentul dat – 4 puncte
prezentare ezitantă, prin raportare la fragmentul dat – 2 puncte
încercare de valorificare a fragmentului – 1 punct
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0–1
greşeli ortografice – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 1 punct (0–1 greşeli
de punctuaţie – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 4 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 18 puncte
– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea comediei studiate într-o perioadă, într-un
curent cultural/literar sau într-o orientare tematică 6 puncte
 precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice: 2 puncte
 numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării
tematice precizate: 2 x 1 punct = 2 puncte
 evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea comediei: 2 x 1 punct = 2 puncte
– comentarea a două scene relevante pentru tema comediei studiate 6 puncte
 precizarea temei comediei: 2 puncte
 câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două scene relevante pentru tema comediei
(comentare adecvată – 2 puncte; simpla numire a unor scene sau tendința de rezumare –
1 punct): 2 x 2 puncte = 4 puncte
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două componente de structură și de limbaj, semnificative
pentru comedia studiată 2 x 3 puncte = 6 puncte
 analiza fiecărei componente alese, justificând relevanța acesteia pentru comedia studiată –
3 puncte;
 abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct
Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
 relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante
– 3 puncte
 relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial
relevante – 2 puncte
 schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1 punct) 2 puncte
− ortografia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− punctuaţia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.