Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Limba și literatura română Real / Tehnologic 2020 – 8 mai 2020, testul 16

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Testul 16
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat naţional 2020
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Testul 16
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citește următorul fragment:
Mi-aş dori o chilie goală, cu un scaun şi o masă rustică, să mă pot aduna, să-mi recapitulez viaţa [...] în
pragul vârstei de 70 de ani. Dar nu e cu putință. Am un program zilnic de îndeplinit. Mă aşteaptă soroacele* de tot
felul, trăiesc coșmarul fiecărui termen ce mi-am luat singur, nebănuind că ele se strâng în jurul meu, mă leagă
fedeleş şi nu mă lasă în voia visării și a hoinărelii. Dacă aş fi liber, cum mi-aş mai lua lumea în cap! Aş porni în
voia întâmplării, prin Bucureștii aceștia în care m-am născut, dar nu-i cunosc îndeajuns, să le străbat străzile
vechi, cu colţuroase caldarâmuri de piatră, cu aspecte provinciale, cu colţişoare de grădină, să-mi deştept
amintirile în ritmul pasului şi să mă trezesc la o altă vârstă, când am mai trecut pe lângă acelaşi gard vechi şi
mi-a furat privirea o muşcată în fereastră, cu farmecul ei vetust*.
Nu sunt nici cincizeci de ani de când s-au ridicat în Bucureşti primele blocuri, în stil cubist. Dacă nu mă
înşel, întâiul a fost acela de pe podul Izvor, la colţ de stradă, pe cheiul Dâmboviței, cu un brâu de balcoane
circulare la fiecare cat, stârnind uimirea generală. Cred că al doilea a fost la colţul bulevardului Magheru cu strada
Mercur. Pe locul casei lui Alexandru Marghiloman [...] s-a ridicat impunătoarea clădire care se cheamă astăzi
cinematograful Patria. Ambele blocuri au fost ridicate de Horia, nepotul lui Ion Creangă şi fiul căpitanului. Era
un uriaş blând, cu ochii mici, isteți, aidoma genialului humuleștean, numai că n-avea barbă şi mustăţi. Venea
zilnic la cafeneaua Corso şi se aşeza tăcut la „masa inteligenţei", să asculte glumele lui Tudor Muşatescu şi
ale lui Puiu Iancovescu. Arhitectul s-a grăbit să moară în jurul vârstei de cincizeci de ani, ca şi bunicul său. I-a
fost dat unuia să dea expresia cea mai artistică şi personală unui mănunchi de basme populare, menite să fie
admirate în lumea întreagă, iar celuilalt, paradoxal, să încerce a schimba faţa veche a Capitalei noastre,
dându-i peste cap tradițiile, rectificându-i fizionomia, într-un cuvânt, modernizând-o. Celelalte „bloace”, cum le
spuneau bucureştenii argotic, n-au mai impresionat pe nimeni. Numai cine n-a vrut nu şi-a ridicat casă în stilul cel
nou, căruia i se mai zice „funcţional”. Până şi cei mai modeşti cetăţeni de astăzi beneficiază de o „garsonieră” sau
de un apartament într-un bloc nou dintr-un cartier ridicat de curând şi de dimensiunile unui oraş. Nu puțini sunt
însă acei ce-și amintesc cu duioșie de cocioaba lor, din care i-a scos planul de sistematizare a Capitalei, pentru a
fi „demolată”.
M-am născut şi am copilărit în Bucureştii cei vechi, de trei sute de mii de locuitori, numai în centru canalizat şi
electrificat. Pe strada aceea, astăzi cu numele Grigore Alexandrescu, pe atunci Clopotarii Noi, nu se trăsese nici
canal, nici fir electric. Puţine erau curţile cu cişmele. Sacagiii* îşi debitau de două ori pe zi marfa, curată şi rece.
Felinarele, aprinse seara cu prăjina şi stinse la fel în zorii zilei, pâlpâiau alene.
Șerban Cioculescu, Amintiri
*soroc – termen fixat pentru săvârșirea unei acțiuni sau pentru îndeplinirea unei obligații
*vetust – învechit, demodat
*sacagiu – persoană care transporta în trecut apă (potabilă) cu sacaua, pentru a o vinde
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la
textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței mi-aș lua lumea în cap. 6 puncte
2. Menționează vârsta lui Șerban Cioculescu atunci când s-au construit primele blocuri în București. 6 puncte
3. Precizează o asemănare existentă între Ion Creangă și nepotul său, arhitectul Horia Creangă, justificându-ți
răspunsul cu o secvență din text. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care primele blocuri în stil cubist, construite în București, au stârnit uimirea generală.
6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o caracteristică a Bucureștiului vechi, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Testul 16
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă acceptarea prea multor
sarcini devine sau nu o povară, raportându-te atât la informațiile din fragmentul prezentat, cât și la experiența
personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare,
de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului dintr-un text dramatic,
identificate în fragmentul de mai jos.
ACTUL I
SCENA I
BUIAC, CASIERUL, JEAN GOLDENBERG, DIDI, ANGELA, SUBDIRECTORUL
(Afară de Mitică Popescu, toți funcționarii lucrează la locurile lor. Intră subdirectorul.)
SUBDIRECTORUL (mic, uscat, cu o bărbuță dură și cărunt, cu ochelarii încruntați, plimbă, după ce vede
locul lui Mitică gol, o privire cercetătoare. Vorbește cu un pronunțat accent ardelenesc.): Unde-i domnul
Mitică Popescu? Bun. Să-i spuneți să mă caute îndată ce vine. (Către Buiac:) Mă reped cu mașina până la
minister. Dacă sosesc cei doi negustori din Galați, să mă aștepte.
BUIAC (tip de flăcău crescut din plin, sănătos, ardelean și el, dar cu mai puțin accent): Da, domnule
subdirector.
JEAN ([...] După ce se asigură prudent că subdirectorul a plecat): S-a cam ars amicul Mitică. Dacă intri în
cleștele ăsta cu ochelari, proastă afacere.
ANGELA (de optsprezece ani, frumoasă, dulce și bună): Săracul!
Camil Petrescu, Mitică Popescu
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text narativ studiat,
aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui G. Călinescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ ales într-o perioadă, într-un curent
cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ ales;
– analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul narativ ales
(de exemplu: acțiune, conflict, relaţii temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțele comunicării
narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere
– 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii
literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă – Limba şi literatura română Testul 16
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat naţional 2020
Proba E. a)
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Testul 16
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocațională – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
 Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
A. (30 de puncte)
1. indicarea sensului secvenței date (de exemplu: Secvența are sensul de aș pleca.) – 4 puncte;
formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație –
1 punct 6 puncte
2. menționarea vârstei lui Șerban Cioculescu (de exemplu: aproximativ 20 de ani) – 4 puncte; formularea
răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
3. precizarea unei asemănări existente între Ion Creangă și nepotul său, arhitectul Horia Creangă (de
exemplu: avea o statură impunătoare și ochi isteți etc.) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o
secvență din text (de exemplu: „Era un uriaş blând, cu ochii mici, isteți, aidoma genialului
humuleștean”) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării,
ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
4. explicarea motivului pentru care primele blocuri în stil cubist, construite în București, au stârnit uimirea
generală (de exemplu: erau dotate cu un brâu de balcoane circulare la fiecare etaj) – 4 puncte:
explicare nuanțată – 4 puncte; încercare de explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în
enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea unei caracteristici a Bucureștiului vechi (de exemplu: avea trei sute de mii de locuitori,
numai în centru era canalizat şi electrificat etc.): prezentare adecvată și nuanțată – 4 puncte; abordare
schematică, ezitantă – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie
și punctuație – 1 punct 2 puncte
B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară,
în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente
enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p.
2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.;
raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p.
3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial
adecvată – 1 p. 2 puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0–1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 2 p.; 2 -3 greșeli – 1 punct;
4 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0–1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2
sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educației și Cercetării
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă – Limba şi literatura română Testul 16
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezentarea a două modalități de caracterizare a personajului dintr-un text dramatic, identificate în
fragmentul dat 6 puncte
 precizarea a două modalități de caracterizare: 1 punct + 1 punct = 2 puncte
 prezentarea fiecărei modalități de caracterizare (prezentare adecvată și nuanțată – 2 puncte;
încercare de prezentare: 1 punct): 2 puncte + 2 puncte = 4 puncte
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0–1
greşeli ortografice – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 1 punct (0–1 greşeli
de punctuaţie – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 4 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 18 puncte
– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă,
într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică 6 puncte
 precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice: 2 puncte
 numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării
tematice precizate: 2 x 1 punct = 2 puncte
 evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct = 2 puncte
– comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat 6 puncte
 precizarea temei textului narativ: 2 puncte
 câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două episoade/secvențe relevante pentru tema
textului (comentare adecvată – 2 puncte; simpla numire a unor episoade/secvențe sau
tendința de rezumare – 1 punct): 2 x 2 puncte = 4 puncte
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție și de limbaj,
semnificative pentru textul narativ studiat 2 x 3 puncte = 6 puncte
 analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru textul narativ studiat – 3 puncte;
 abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct
Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
 relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante
– 3 puncte
 relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial
relevante – 2 puncte
 schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1 punct) 2 puncte
− ortografia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− punctuaţia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.