Textul subiectului și baremului

Simulare BAC Limba și literatura română Uman / Pedagogic 2017 – 18 martie 2019, clasa a 12-a

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat naţional 2017
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Clasa a XII-a
Simulare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citeşte următorul text:
Om are nevoie de om în lumea aceasta, şi nimeni nu e nici atât de bogat şi de puternic ca
să n-aibă trebuinţă de alţii, nici atât de sărac şi de slab ca să nu poată ajuta pe alţii. Dureri şi
bucurii trec din om în om.
Baciu, om bogat şi harnic, chibzuit la vorbă şi pricepător în ale lui, era cunoscut în toate
satele de dimpregiur. Ar fi putut să trăiască tignit. Ştiind însă că ochiul stăpânului îngraşă vita, el
nu se bizuia în slugile lui, ci alerga de dimineaţa până seara, ca toate să le vadă şi să le ţie în bună
rânduială. Deşi era un om de inimă şi gata de a le sări altora într-ajutor, grijile cele multe îl făceau
adeseori supărăcios şi pripit, şi nu o dată îl fericea pe vecinul său Andrei, care, fiind sărac, avea
mai puţine griji şi astfel mai puţine supărări.
Nu o dată, întorcându-se de la lucru, Baciu l-a văzut pe Andrei şezând liniştit pe prispa
casei lui. Era parcă toate bogăţiile lumii ar fi ale lui. El era cu toate acestea sărac şi mai avea şi opt
copii, dintre care singur Gheorghe era mai mare; acesta, însă, era dus de mai mulţi ani, nimeni nu
ştia pe unde, şi părinţii lui nu aveau niciun ajutor de la dânsul.
Sosise iarna, o iarnă geroasă şi grea.
Floarea, nevasta lui Andrei, rupea gardul, ca să încălzească casa, şi plângea mereu fiindcă
n-avea ce să le pună copiilor pe masă. Ar fi muncit, sărmana, cât a ţinut vara, ca să mai aducă şi ea
câte ceva la casă, dar n-o lăsau nici mititeii, care nu puteau să rămâie singuri acasă. Iar Andrei trăia
de azi pe mâne şi nu se mai gândea la nimic; îşi pierduse voia de toate şi nu mai căuta de lucru.
Acum, în sfârşit, văzând-o cum plânge azi şi plânge mâne, şi plânge mereu, el îşi luă inima-n
dinţi şi plecă la Baciu, ca să se împrumute de la dânsul până la primăvară cu un sac de porumb. Îl ştia
om bun şi nici nu putea să-i treacă prin minte gândul că-l va lăsa să iasă nemângâiat din casa lui.
N-a nimerit însă în ceas bun.
Era mare gălăgie în casa lui Baciu.
Ioan Slavici, Vecinii
Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor sosise şi fiindcă. 2 puncte
2. Explică rolul virgulelor din secvența Floarea, nevasta lui Andrei, rupea gardul. 2 puncte
3. Construieşte un enunţ în care să ilustrezi sensul conotativ al substantivului copil. 2 puncte
4. Transcrie, din textul dat, două secvenţe care conturează dimensiunea spaţială. 4 puncte
5. Precizează două motive literare prezente în textul dat. 4 puncte
6. Menţionează tipul de perspectivă narativă din textul dat. 4 puncte
7. Prezintă rolul verbelor la timpul imperfect în textul dat. 4 puncte
8. Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului epic. 4 puncte
9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, următoarea secvenţă din text: Baciu, om bogat şi harnic,
chibzuit la vorbă şi pricepător în ale lui, era cunoscut în toate satele de dimpregiur. Ar fi putut să
trăiască tihnit. Ştiind însă că ochiul stăpânului îngraşă vita, el nu se bizuia în slugile lui, ci alerga
de dimineaţa până seara ca toate să le vadă şi să le ţie în bună rânduială. Deşi era un om de
inimă şi gata de a le sări altora într-ajutor, grijile cele multe îl făceau adeseori supărăcios şi pripit,
şi nu o dată îl fericea pe vecinul său Andrei, care, fiind sărac, avea mai puţine griji şi astfel mai
puţine supărări. 4 puncte

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre rolul mass-mediei în promovarea
evenimentelor culturale.
În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte
− să ai conţinutul adecvat argumentării pe tema dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de
problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente
adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte
− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie
şi de punctuaţie) şi precizarea privind numărul de cuvinte. 6 puncte
Notă! În vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanţă cu problematica
pusă în discuţie.
Nu sunt obligatorii exemple din opere literare.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de 600 – 900 de cuvinte în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume
într-un text poetic studiat, aparținând lui Ion Barbu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă,
într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– prezentarea o două imagini/idei poetice din textul poetic studiat, relevante pentru tema şi
viziunea despre lume;
– ilustrarea a patru elemente de compoziţie şi de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative
pentru tema şi viziunea despre lume (imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie,
motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice/tropi etc.);
– susţinerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume se reflectă în textul
poetic studiat.
Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilităţi de
analiză şi argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte;
punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct; respectarea precizării privind
numărul de cuvinte – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat naţional 2017
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Clasa a XII-a
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Simulare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
• Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. câte 1 punct pentru notarea oricărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor date (de
exemplu: sosise – venise; fiindcă – deoarece) 2 x 1 p. = 2 puncte
2. explicarea rolului virgulelor din secvenţa indicată (izolează o apoziție) 2 puncte
3. construirea oricărui enunţ care ilustrează sensul conotativ al substantivului indicat (de exemplu: Ce
copil ai fost când ai luat această decizie!) 2 puncte
4. câte 2 puncte pentru transcrierea oricăror două secvenţe care conturează dimensiunea spaţială
(de exemplu: în toate satele de dimpregiur; pe prispa casei lui) 2 x 2 p. = 4 puncte
5. câte 2 puncte pentru precizarea oricăror două motive literare prezente în textul dat (de exemplu:
bogăția, împrumutul) 2 x 2 p. = 4 puncte
6. menţionarea tipului de perspectivă narativă din textul dat (perspectivă narativă de tip obiectiv)
4 puncte
7. prezentarea rolului verbelor la timpul imperfect în textul dat: prezentare adecvată şi
nuanţată – 4 p.; prezentare schematică, ezitantă – 2 p. 4 puncte
8. – câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două trăsături ale genului epic prezente în textul dat
(de exemplu: prezenţa instanţelor comunicării narative – narator, personaje; folosirea naraţiunii ca
mod de expunere) 2 x 1 p. = 2 puncte
– câte 1 punct pentru ilustrarea, cu câte un exemplu din textul dat, a fiecăreia dintre cele două
trăsături menţionate 2 x 1 p. = 2 puncte
9. – comentarea secvenţei citate: comentare adecvată şi nuanţată – 3 p.; comentare schematică,
ezitantă – 2 p.; încercare de comentare – 1 p. 3 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
– structura discursului de tip argumentativ:
• formulare adecvată a ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între
componente – 4 p.; text parţial organizat, fără echilibru între componente – 2 p. 4 puncte
• utilizare adecvată a mijloacelor lingvistice utile exprimării unei aprecieri (de exemplu: verbe de
opinie, adverbe/locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative,
conjuncţii/locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de
tip cauzal, consecutiv, final, concluziv etc., conectori argumentativi): utilizare adecvată – 4 p.;
utilizare parţial adecvată – 2 p. 4 puncte
– conţinutul argumentării:
• formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica propusă 2 puncte
• câte 3 puncte pentru enunţarea fiecăruia dintre cele două argumente adecvate ipotezei
2 x 3 p. = 6 puncte
• câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate:
dezvoltare clară, nuanţată – 3 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 3 p. = 6 puncte
• formularea unei concluzii pertinente 2 puncte

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 2 din 2
– respectarea normelor limbii literare şi a precizării privind numărul de cuvinte:
• registrul stilistic adecvat cerinţei 1 punct
• respectarea normelor de exprimare (0-1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.;
3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
• respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 2 p.;
2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
• respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct
Notă!
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanţă cu problematica pusă
în discuţie.
Nu sunt obligatorii exemple din opere literare.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 16 puncte
– câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături care fac posibilă încadrarea textului
poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică: prezentare
adecvată şi nuanţată – 2 p.; prezentare schematică sau superficială – 1 p. 2 x 2 p. = 4 puncte
– prezentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema şi viziunea despre lume din textul
poetic studiat 4 puncte
• menţionarea temei şi a viziunii despre lume – 1 p.
• ilustrarea temei şi a viziunii despre lume prin două imagini/idei poetice comentate – 3 p.; ilustrarea
printr-o imagine/idee poetică – 2 p.; simpla citare a unor versuri, fără comentarea lor – 1 p.
− câte 1 punct pentru ilustrarea oricăror patru elemente de compoziţie şi de limbaj ale textului
poetic studiat, semnificative pentru tema şi viziunea despre lume 4 x 1 p. = 4 puncte
− susţinerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume se reflectă în textul poetic
studiat: susţinere adecvată şi nuanţată – 4 p.; încercare de susţinere sau schematism – 2 p.; simplă
formulare a opiniei – 1 p. 4 puncte
Redactare – 14 puncte
− organizarea ideilor în scris 3 puncte
• text clar, organizat, coerent, cu echilibru între introducere, cuprins şi încheiere, în care
construcţia paragrafelor subliniază ideile în succesiune logică – 3 p.
• text parţial organizat, cu dezechilibru între componente, în care construcţia paragrafelor nu
subliniază ideile în succesiune logică – 2 p.
• text vag organizat, fără evidenţierea trecerii de la o idee la alta – 1 p.
− abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
• relaţie adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente convingătoare, formulare de
judecăţi de valoare relevante – 3 p.
• relaţie parţial adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente insuficient de
convingătoare, formulare de judecăţi parţial relevante – 2 p.
• relaţie nerelevantă între idee şi argument, schematism – 1 p.
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte
− ortografia (0-1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte
− punctuaţia (0-1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte
− aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
− respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.