Textul subiectului și baremului

Simulare BAC Limba și literatura română Uman / Pedagogic 2017 – 18 martie 2019, clasa a 11-a

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare pentru clasa a XI-a
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat naţional
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Clasa a XI-a
An şcolar 2016 – 2017
Simulare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (40 de puncte)
Citeşte următorul text:
Prelegerile au început în 9 februarie și au urmat până în luna lui mai. Pogor a făcut două
conferințe „Despre înrâurirea Revoluției franceze asupra ideilor moderne”, Carp de asemenea două:
„Asupra tragediei antice și moderne” și „Despre trei cezari” (Cezar, Carol cel Mare și Napoleon), iar
Maiorescu singur a ținut zece. Negreșit, Pogor a vorbit bine și cu mare succes. Carp de asemenea a
vorbit foarte bine, dar cursurile lui Maiorescu au fost admirabile. Era pentru mine ceva neașteptat.
Vorba lui Maiorescu, limpede și ușoară, limba sa română atât de frumoasă, de care nu-mi dam seamă
unde a găsit-o, claritatea expunerii, care contrasta așa de mult cu cursurile celor mai mulți profesori ce
ascultasem în Germania, materia cea interesantă a prelegerilor, cunoștințele variate și bogate ale
oratorului, într-un cuvânt strălucita lui elocvență îmi făcură efectul cel mai adânc. De la cea întâi
prelegere introductivă, intitulată: „Ce scop au cursurile populare?”, am fost cuprins de o admirație care
a mers tot crescând la prelegerile: „Despre religiunea în popor”, „Despre sunete și colori” și a culminat
în cea de pe urmă „Despre minte și inimă”. Eu, care în intervalul acesta mă făcusem profesor și coleg
al lui Maiorescu la Universitate, devenii cel mai înfocat entuziast al său, eram sub farmecul elocvenței
sale, așa încât chiar câțiva ani mai târziu, prieteni de ai mei […] își băteau joc de mine, din această
cauză, zicându-mi că eu nu recunosc decât doi oameni mari în lume, pe Shakespeare și pe Maiorescu.
Cursurile din anul 1864 au dat loc și la un incident destul de neplăcut. Precum am zis,
Th. Rosetti trebuia să vorbească și el despre „Societatea modernă”. El veni în dumineca hotărâtă la
Universitate, unde se adunase lume peste măsură de multă, printre care se găsea și domnișoara
Profira Beldiman, cu care era tocmai să se logodească și cu care s-a și însurat puțin timp după aceea.
Bine pregătit, precum mi s-a zis, Rosetti era tocmai să înceapă, când în momentul suirii sale la tribună
sau, mai bine, după ce se dădu în dosul mesei care reprezenta tribuna și rosti cuvintele obicinuite, și
devenite în urmă tradiționale: „Onorat auditoriu”, el pierdu deodată cu desăvârșire prezența sa de spirit.
Tot întorcând împrejurul unui deget o hârtiuță pe care avea scrise câteva note și tot zicând: „Societatea
modernă, societatea modernă ...”, nicio idee nu-i mai veni în minte, ca și cum toate i-ar fi fost smulse
din cap deodată. Două sau trei minute nesfârșit de lungi au trecut așa.
Pentru public, situația era foarte penibilă, iar pentru noi, prietenii lui Rosetti, era grozavă, o
adevărată suferință. Cel mai indiferent din toți parcă a fi Rosetti însuși, care cu două vorbe de scuză se
dădu jos de la tribună și se depărtă liniștit. Publicul se împrăștie nemulțumit, comentând foarte
defavorabil această întâmplare neplăcută a cumnatului domnitorului, iar noi ne strânserăm repede
acasă la Pogor.
Cine ar fi putând crede atunci că același Rosetti va deveni mulți ani mai târziu, în situațiuni
neasemănat mai grele, fiind prezident al Consiliului de miniștri, un orator așa de interesant și de sigur
pe sine! Iacob Negruzzi, Amintiri de la Junimea
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text.
1. Menţionează sensul din text al secvenței nicio idee nu-i mai veni în minte, ca și cum toate i-ar fi
fost smulse din cap deodată. 4 puncte
2. Indică formula cu care începeau prelegerile populare, precizând rolul ei. 4 puncte
3. Explică motivul pentru care incidentul evocat în al doilea paragraf este considerat destul de
neplăcut. 4 puncte
4. Precizează numele a trei membri ai societăţii Junimea, care, alături de Titu Maiorescu şi
Th. Rosetti, au participat la prelegerile acesteia, valorificând textul dat. 4 puncte
5. Prezintă o caracteristică a prelegerilor susținute de Maiorescu, referindu-te la tematica
abordată. 4 puncte
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri.

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare pentru clasa a XI-a
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 2 din 2
B. Redactează un text de 150 – 300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă emoțiile pot sau
nu pot fi stăpânite de un vorbitor în public, folosind informațiile din fragmentul extras din volumul
Amintiri de la Junimea de Iacob Negruzzi. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 puncte
– menționarea poziției pe care o ai față de teză/problematică; 2 puncte
– enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziției adoptate; 12 puncte
– formularea unei concluzii pertinente; 2 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 punct
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 punct
Notă!
În elaborarea răspunsului, te vei raporta la informațiile din fragmentul dat.
Folosirea altor informații este facultativă.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul dat, evidenţiind rolul verbelor la timpul
imperfect şi la timpul perfect simplu, din fragmentul următor.
Iorgovan era foarte nenorocit.
Plecase în cale lungă şi, plecat abia, se simţea la capătul călătoriei. Ştiuse el că va găsi
pădureni la Şiria, dar că va găsi atât de mulţi încât să nu aibă nevoie de a merge mai departe, la
asta nu s-a gândit.
Dar acum era vorba să vadă ce era de văzut.
El sări din căruţă, desprinse caii de pe lături şi plecă spre mulţime.
Oamenii erau veseli, şi Iorgovan îşi speriase somnul. Văzându-se dar în mijlocul gălăgiei
repede-repede îi trecură prin minte trei gânduri deosebite. […]
Câţiva paşi de la drum el dete peste o grămadă adunată împregiurul unui foc de vreascuri.
Unii şedeau pe jos, iar alţii steteau în picioare, dar toţi ascultau neclântiţi cântecul unui moşneag
ce şedea pe un fedeleş* de lângă foc. Era cântecul lui Novac. Iorgovan îl mai auzise, par’ însă că
nu tot astfel, şi se necăjea că nu poate să-l audă destul de bine în gălăgia cea mare.
Ioan Slavici, Pădureanca
*fedeleş – s.n. butoiaş mic, de forme diferite, în care ţăranii îşi ţin apa
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale comediei,
prin raportare la un text studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături ale comediei, prezente în textul studiat;
– prezentarea subiectului comediei, prin raportare la tema acesteia;
– analiza, la alegere, a două componente de structură şi de limbaj, semnificative pentru comedia
studiată, din seria: conflictul dramatic, modalităţi de caracterizare a personajelor, limbaj, notaţiile
autorului.
Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere,
cuprins, încheiere – 3 puncte; logica înlănțuirii ideilor – 3 puncte; abilități de analiză și de
argumentare – 3 puncte; claritatea exprimării – 2 puncte; respectarea precizării privind numărul
minim de cuvinte – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă
minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
REDACTARE (10 puncte)
Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai în cazul în care aceasta întruneşte
minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la cerinţele date (utilizarea limbii literare – 3 puncte;
ortografia – 3 puncte; punctuaţia – 3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare pentru clasa a XI-a
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat naţional
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Clasa a XI-a
An şcolar 2016 – 2017
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Simulare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
• Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (40 de puncte)
A. (20 de puncte)
1. menţionarea sensului secvenţei indicate (de exemplu: Expresia surprinde blocajul personajului,
produs de emoţia puternică.) – 3 p.; formularea răspunsului în enunț – 1 p. 4 puncte
2. indicarea formulei cu care începeau prelegerile populare, cu precizarea rolului acesteia – 3 p.; simpla
transcriere a formulei – 1 p. (de exemplu: Formula cu care începeau prelegerile populare era „Onorat
auditoriu”, având rolul de a capta atenţia auditoriului.); formularea răspunsului în enunț – 1 p. 4 puncte
3. explicarea motivului pentru care incidentul evocat în al doilea paragraf este considerat
destul de neplăcut (de exemplu: Caracterul neplăcut al incidentului este dat de tăcerea
inexplicabilă a lui Rosetti/de comentariile nefavorabile ale auditoriului.) – 3 p.; formularea
răspunsului în enunț – 1 p. 4 puncte
4. câte 1 punct pentru precizarea fiecărui nume (Cei trei membri ai societăţii Junimea sunt
Pogor, Carp şi Iacob Negruzzi.); formularea răspunsului în enunț – 1 p. 4 puncte
5. prezentarea unei caracteristici a prelegerilor susţinute de Maiorescu, prin referire la tematica
abordată (de exemplu: diversitate tematică): prezentare adecvată şi nuanţată, valorificând textul
dat – 3 p.; abordare schematică – 2 p.; încercare de prezentare – 1 p.; formularea răspunsului în
enunț – 1 p. 4 puncte
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri.
B. (20 de puncte)
– formularea tezei/problematicii (de exemplu: Problema pusă în discuție este dacă emoțiile pot sau
nu pot fi stăpânite de un vorbitor în public.) 2 puncte
– menționarea poziției candidatului față de teză/problematică 2 puncte
– enunțarea şi dezvoltarea corespunzătoare a fiecărui argument adecvat poziţiei adoptate
12 puncte
• câte 3 puncte pentru enunţarea fiecăruia dintre cele două argumente adecvate tezei
formulate 2 x 3 puncte = 6 puncte
• câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două
argumente enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 3 p.; încercare de dezvoltare,
schematism – 1 p. 2 x 3 puncte = 6 puncte
– formularea unei concluzii pertinente 2 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare 1 punct
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct
Notă!
În elaborarea răspunsului, te vei raporta la informațiile din fragmentul dat.
Folosirea altor informații este facultativă.

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare pentru clasa a XI-a
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Comentarea fragmentului dat, prin evidenţierea rolului verbelor la timpul imperfect şi la timpul
perfect simplu
– comentarea fragmentului dat: comentare adecvată și nuanțată – 3 p.; încercare de comentare, tendinţă
de rezumare – 1 p. 3 puncte
– prezentarea rolului verbelor la timpul imperfect (de exemplu: rol evocator, aspect durativ,
nedeterminare temporală, iteraţie etc.), valorificând textul dat – 3 p.; fără valorificarea textului
dat – 1 p. 3 puncte
– prezentarea rolului verbelor la timpul perfect simplu (de exemplu: dinamizarea discursului narativ
etc.), valorificând textul dat – 3 p.; fără valorificarea textului dat – 1 p. 3 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 18 puncte
– câte 3 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături ale comediei, prezente în textul studiat
2 x 3 puncte = 6 puncte
• prezentare nuanţată – 3 p.
• prezentare schematică – 2 p.
• simplă menţionare a trăsăturii – 1 p.
– prezentarea subiectului comediei, prin raportare la tema acesteia 6 puncte
• precizarea temei – 1 p.
• prezentarea nuanţată a subiectului, prin raportare la tema precizată – 5 p.; prezentarea
schematică a subiectului – 3 p.; încercare de prezentare – 1 p.
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două componente de structură şi de limbaj, semnificative
pentru comedia studiată 2 x 3 puncte = 6 puncte
• analiză nuanţată – 3 p.
• abordare schematică – 1 p.
Organizarea discursului – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 3 x 1 punct = 3 puncte
– înlănțuire logică a ideilor, coerenţa textului 3 puncte
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
• relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante – 3 p.
• relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial
relevante – 2 p.
• schematism – 1 p.
− claritatea exprimării 2 puncte
− respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă
minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
REDACTARE (10 puncte)
−utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 3 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 3 puncte
− ortografia (0-1 erori – 3 p.; 2 erori – 2 p.; 3 erori – 1 p.; 4 sau mai multe erori – 0 p.) 3 puncte
− punctuaţia (0-1 erori – 3 p.; 2 erori – 2 p.; 3 erori – 1 p.; 4 sau mai multe erori – 0 p.) 3 puncte
− aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
Punctajul pentru redactare se acordă pentru întreaga lucrare, numai în cazul în care aceasta
întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la cerinţele date.