Înapoi la fișa subiectului

Textul subiectului și baremului

Simulare BAC Limba și literatura română Real / Tehnologic 2017 – 18 martie 2019, clasa a 12-a

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Subiectul

Deschide PDF-ul original

Subiectul · pagina 1

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat naţional 2017
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Clasa a XII-a
Simulare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citeşte următorul text:
La ghișeu lumea se rărise de-a binelea. Abia vreo câțiva țărani bătrâni și slăbănogi mai
forfoteau și se înghesuiau, parc-ar fi stat pe jăratec. Nicolae cu feciorul și cu baba, care acum se
ținea de dânșii ca scaiul de oaie, alergând neîncetat de la un capăt al rampei la cellalt, priveau
rugători în răstimpuri la vardistul care le răspundea printr-o încruntare din sprâncene și la șeful care
țăcănea biletele și-i măsura cu sulițe de dispreț când din întâmplare îi cădeau înaintea ochilor. În cele
din urmă, însă, ajunseră și ei la ferestruică.
— Două până la Salva, zise Nicolae pleoștit, numărând gologanii unsuroși pe tabla albă de
marmoră.
— Altădată să te înveți minte, mojicule! îi sâsâi șeful aruncându-i biletele.
— Iartă, domnule, iartă-ne și nu ne năpăstui ... bâlbâi bătrânul umilit. Că noi suntem proști,
păcatele noastre ... Pesemne așa ne-a lăsat Dumnezeu, proști și necăjiți și nepricepuți, păcatele
noastre ... Da’ dumneavoastră trebuie să fiți mai iertători, că sunteți oameni învățați și ... […]
Nicolae se avântă pe scările unui vagon în ale cărui ferestre zărise capete de țărani. Se cățără
de clanță și o smuci cu putere, dar ușa nu îngădui. Și trenul șuieră prelung și începu a bubui și a fosăi.
— Urcați-vă, mă, urcați-vă! fulgeră din nou conductorul, bâțâind din mâini și din picioare.
Bătrânul se dădu repede jos și se azvârli la altă ușă, în vreme ce trenul începu a înainta
vuind, iar baba se bocea amarnic, frângându-și mâinile. În clipa aceea însă conductorul se năpusti
ca un viespe asupra lui Tabără, îl înhăță de după cap, îi trânti un pumn în ceafă și-l îmbrânci pe scări
la vale ... Feciorul cu baba stăteau deoparte ca doi pociumbi* și se uitau cu ochii sticloși de spaimă.
— Să vă sculați mai devreme, putregaiule, și să nu mocoșiți* […] ! răcni conductorul,
dispărând într-un vagon.
Nicolae Tabără se prăvăli grămadă cu obrazul în prundiș și sângele îl prididi pe gură și pe
nas. Și așa rămase un dram de vreme, neclintit ca un mort. Creierii îi vuiau, iar sufletul îi sângera și-l
durea mai strașnic decât rănile feței. Apoi se ridică încetinel, clătinându-se pe picioare, își șterse
sângele cu poala cămășii și aruncă o privire mută în urma trenului, care se pierdea în ceața zorilor.
Liviu Rebreanu, Proștii
* pociumb – par lung, ţăruş
*a mocoşi – a pierde prea mult timp la o treabă
Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Numeşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor zărise şi spaimă. 2 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvenţa parc-ar fi stat. 2 puncte
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină substantivul
lume. 2 puncte
4. Transcrie, din textul dat, două secvenţe care conturează dimensiunea spaţială. 4 puncte
5. Precizează două motive literare prezente în textul dat. 4 puncte
6. Menţionează tipul de perspectivă narativă din textul dat. 4 puncte
7. Prezintă rolul verbelor la timpul imperfect în textul dat. 4 puncte
8. Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului epic. 4 puncte
9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, următoarea secvenţă din text: Nicolae Tabără se prăvăli
grămadă cu obrazul în prundiș și sângele îl prididi pe gură și pe nas. Și așa rămase un dram de
vreme, neclintit ca un mort. Creierii îi vuiau, iar sufletul îi sângera și-l durea mai strașnic decât
rănile feței. Apoi se ridică încetinel, clătinându-se pe picioare, își șterse sângele cu poala cămășii
și aruncă o privire mută în urma trenului, care se pierdea în ceața zorilor. 4 puncte

Subiectul · pagina 2

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre necesitatea competenţelor de
utilizare a calculatorului în contextul actual.
În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte
− să ai conţinutul adecvat argumentării pe tema dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de
problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente
adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte
− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie
şi de punctuaţie) şi precizarea privind numărul de cuvinte. 6 puncte
Notă! În vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanţă cu problematica
pusă în discuţie.
Nu sunt obligatorii exemple din opere literare.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de 600 – 900 de cuvinte în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume
într-un text poetic studiat, aparținând lui Tudor Arghezi.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă,
într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– prezentarea o două imagini/idei poetice din textul poetic studiat, relevante pentru tema şi
viziunea despre lume;
– ilustrarea a patru elemente de compoziţie şi de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative
pentru tema şi viziunea despre lume (imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie,
motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice/tropi etc.);
– susţinerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume se reflectă în textul
poetic studiat.
Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilităţi de
analiză şi argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte;
punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct; respectarea precizării privind
numărul de cuvinte – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Baremul

Deschide PDF-ul original

Baremul · pagina 1

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat naţional 2017
Proba E. a)
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Clasa a XII-a
Simulare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
• Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. câte 1 punct pentru numirea oricărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor date (de
exemplu: zărise – văzuse; spaimă – groază) 2 x 1 p. = 2 puncte
2. explicarea rolului cratimei în secvenţa indicată (de exemplu: marchează rostirea legată a două
cuvinte; marchează elidarea unei vocale) 2 puncte
3. construirea oricărui enunţ în care se foloseşte corect o locuţiune/expresie cu substantivul indicat
2 puncte
4. câte 2 puncte pentru transcrierea oricăror două secvenţe care conturează dimensiunea spaţială
(de exemplu: La ghișeu lumea se rărise; pe scările unui vagon) 2 x 2 p. = 4 puncte
5. câte 2 puncte pentru precizarea oricăror două motive literare prezente în textul dat (de exemplu:
gara, umilirea) 2 x 2 p. = 4 puncte
6. menţionarea tipului de perspectivă narativă din textul dat (perspectivă narativă de tip obiectiv)
4 puncte
7. prezentarea rolului verbelor la timpul imperfect în textul dat: prezentare adecvată şi nuanţată – 4 p.;
prezentare schematică, ezitantă – 2 p. 4 puncte
8. – câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două trăsături ale genului epic prezente în textul dat
(de exemplu: prezenţa instanţelor comunicării narative – narator, personaje; folosirea naraţiunii ca
mod de expunere) 2 x 1 p. = 2 puncte
– câte 1 punct pentru ilustrarea, cu câte un exemplu din textul dat, a fiecăreia dintre cele două
trăsături menţionate 2 x 1 p. = 2 puncte
9. – comentarea secvenţei citate: comentare adecvată şi nuanţată – 3 p.; comentare schematică,
ezitantă – 2 p.; încercare de comentare – 1 p. 3 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
– structura discursului de tip argumentativ:
• formulare adecvată a ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între
componente – 4 p.; text parţial organizat, fără echilibru între componente – 2 p. 4 puncte
• utilizare adecvată a mijloacelor lingvistice utile exprimării unei aprecieri (de exemplu: verbe de
opinie, adverbe/locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative,
conjuncţii/locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de
tip cauzal, consecutiv, final, concluziv etc., conectori argumentativi): utilizare adecvată – 4 p.;
utilizare parţial adecvată – 2 p. 4 puncte
– conţinutul argumentării:
• formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica propusă 2 puncte
• câte 3 puncte pentru enunţarea fiecăruia dintre cele două argumente adecvate ipotezei
2 x 3 p. = 6 puncte
• câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate:
dezvoltare clară, nuanţată – 3 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 3 p. = 6 puncte
• formularea unei concluzii pertinente 2 puncte

Baremul · pagina 2

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Pagina 2 din 2
– respectarea normelor limbii literare şi a precizării privind numărul de cuvinte:
• registrul stilistic adecvat cerinţei 1 punct
• respectarea normelor de exprimare (0-1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.;
3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
• respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 2 p.;
2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
• respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct
Notă! În vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanţă cu problematica
pusă în discuţie.
Nu sunt obligatorii exemple din opere literare.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 16 puncte
– câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături care fac posibilă încadrarea textului
poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică: prezentare
adecvată şi nuanţată – 2 p.; prezentare schematică sau superficială – 1 p. 2 x 2 p. = 4 puncte
– prezentarea a două imagini/idei poetice, relevante pentru tema şi viziunea despre lume din textul
poetic studiat 4 puncte
• menţionarea temei şi a viziunii despre lume – 1 p.
• ilustrarea temei şi a viziunii despre lume prin două imagini/idei poetice comentate – 3 p.; ilustrarea
printr-o imagine/idee poetică – 2 p.; simpla citare a unor versuri, fără comentarea lor – 1 p.
− câte 1 punct pentru ilustrarea oricăror patru elemente de compoziţie şi de limbaj ale textului
poetic studiat, semnificative pentru tema şi viziunea despre lume 4 x 1 p. = 4 puncte
− susţinerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume se reflectă în textul poetic
studiat: susţinere adecvată şi nuanţată – 4 p.; încercare de susţinere sau schematism – 2 p.; simplă
formulare a opiniei – 1 p. 4 puncte
Redactare – 14 puncte
− organizarea ideilor în scris 3 puncte
• text clar, organizat, coerent, cu echilibru între introducere, cuprins şi încheiere, în care
construcţia paragrafelor subliniază ideile în succesiune logică – 3 p.
• text parţial organizat, cu dezechilibru între componente, în care construcţia paragrafelor nu
subliniază ideile în succesiune logică – 2 p.
• text vag organizat, fără evidenţierea trecerii de la o idee la alta – 1 p.
− abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
• relaţie adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente convingătoare, formulare de
judecăţi de valoare relevante – 3 p.
• relaţie parţial adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente insuficient de
convingătoare, formulare de judecăţi parţial relevante – 2 p.
• relaţie nerelevantă între idee şi argument, schematism – 1 p.
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte
− ortografia (0-1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte
− punctuaţia (0-1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte
− aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
− respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.