Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Istorie 2026 – sesiunea specială, 19 mai 2026, varianta 2

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 2
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2026
Proba E. c)
Istorie
Varianta 2
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. La două săptămâni după instalarea în funcție a guvernului condus de P. Groza, la 23
martie 1945, acesta a emis un decret-lege cu privire la reforma agrară. Decretul-lege prevedea
exproprierea tuturor domeniilor de peste 50 de hectare aflate în proprietatea particulară și [...] nu
oferea niciun fel de compensații. [...] Confiscarea tuturor utilajelor de pe moșiile expropriate a
constituit un aspect semnificativ al reformei, întrucât acestea au fost folosite pentru dotarea noilor
centre de închiriere a mașinilor agricole pentru țărani [...]. Aceste centre au reprezentat un pas
important spre colectivizarea forțată de mai târziu [...]. Ca să convingă țăranii [...] de seriozitatea
angajamentului său de a menține proprietatea particulară, guvernul a cerut efectuarea unei plăți
către stat pentru pământul primit. Suma era mică, nu constituia o povară financiară [...], însă era
importantă, întrucât Partidul Comunist [...] s-a folosit de aceasta pentru a dovedi țăranilor că
proprietatea lor asupra pământului este definitivă. [...]
Guvernul Groza [...] a dat o atenție primordială industriei. El a urmat îndeaproape principiile
și strategia schițate la Conferința Națională a Partidului Comunist din octombrie 1945.
(K. Hitchins, România 1866-1947)
B. În prima etapă, între 1948-1950, s-au „naționalizat“, adică s-au confiscat întreprinderile
industriale, bancare, spitale și farmacii, teatre, cinematografe, magazine, locuințe etc. [...] Practic,
proprietatea privată a fost desființată. [...] În 1949 a început colectivizarea forțată, adică o confiscare
mascată a pământului individual, terminată în 1962, după multe intimidări, abuzuri, arestări și crime.
Țăranii se opuneau răpirii pământurilor lor și treceau la rezistențe de diferite tipuri aproape peste tot.
[...] Până la urmă, 96% din pământul arabil făcea parte din „gospodării agricole colective“ – G. A. C.
(numite ulterior „cooperative agricole de producție“ – C. A. P.). Se spunea că pământul și uneltele
nu mai aparțineau țăranilor ca persoane ci comunităților de țărani când de fapt totul era confiscat și
controlat de stat.
În economie, [...] totul era trecut în planuri cincinale (de cinci ani) și decenale (de 10 ani) care
trebuiau să conducă la „succese istorice“ și la „realizări epocale“. Partidul Comunist, numit între anii
1948 și 1965 Partidul Muncitoresc Român, controla și dirija totul. [...] În fruntea partidului s-a aflat
până în 1965 Gheorghe Gheorghiu-Dej. (I. A. Pop, Scurtă istorie a românilor)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi instituția care a emis decretul-lege din 1945, precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la colectivizare. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un lider politic precizat în sursa A, respectiv în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că planurile cincinale sunt
aplicate în domeniul economic. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două acțiuni desfășurate de România în relaţiile internaționale din perioada 1949-1980.
6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două practici politice utilizate în România, în perioada 1991-1999.
4 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 2
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
Revoluționarii moldoveni, [...] ajunși dincolo de Carpați, au rămas profund impresionați de
Adunarea de la Blaj. La 12 mai 1848, la Brașov, ei au redactat programul cunoscut sub denumirea
de Prințipiile noastre pentru reformarea patriei, care prevedea: [...] împroprietărirea țăranilor fără
despăgubire [...], „unirea Moldovei și a Valahiei într-un singur stat neatârnat românesc“. [...]
Comitetul revoluționar și comitetul executiv au pregătit [...] declanșarea revoluției în Țara
Românească [...]. Au decis trecerea la acțiune, hotărându-se ca procesul revoluționar să înceapă la
9 iunie 1848, la București, dar și în alte locuri: Islaz, Telega, Ocnele Mari etc. [...] Aflând de proiectele
de acțiune ale Comitetului revoluționar și de apropiata izbucnire a revoluției, autoritățile [...] au trecut
la măsuri represive, efectuând arestări în rândul fruntașilor revoluționari. Din această cauză, în mai
multe puncte din țară, [...] revoluția n-a putut izbucni.
Declanșarea revoluției la Islaz s-a putut realiza în condiții optime [...]. Au fost de față Ion
Heliade Rădulescu, Ștefan Golescu și preotul Radu Șapcă, cel dintâi citind Proclamația [...]. La
primul punct s-a definit „poziția internațională“ a Țării Românești, care rămânea „în aceleași legături
[...] cu Înalta Poartă [Imperiul Otoman]“ [...]. Totodată, Țara Românească își proclama deplina
„neatârnare administrativă și legislativă“, deci autonomia, respingându-se orice amestec al vreunei
puteri din afară [...]. Prin Proclamație, egalitatea politică a cetățenilor, libertatea „absolută“ a tiparului
și desființarea rangurilor boierești ofereau temeiul social noii construcții a societății. [...] În fruntea
statului rămânea, potrivit Proclamației, un domn, dar „responsabil“ și ales pe cinci ani din toate
categoriile sociale [...]. Adunarea Legislativă [...] trebuia alcătuită din „reprezentanți ai tuturor stărilor
societății“. [...] Era instituită garda națională. O atenție deosebită era dată învățământului,
instrucțiunea publică urmând a fi „egală și întreagă pentru tot românul“.
(Istoria românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un revoluționar din Țara Românească, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi programul elaborat de revoluționarii moldoveni și o prevedere a acestuia, la care se
referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Comitetul revoluționar. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Proclamația de la Islaz,
susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia o acțiune din politica internă
a statului român din perioada 1863-1883 a contribuit la modernizarea acestuia. (Se punctează
prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre acțiunile românilor în relațiile
internaționale din a doua jumătate a secolului al XIV-lea – secolul al XVI-lea, având în vedere:
- prezentarea unui fapt istoric prin care românii se implică în relațiile internaționale din perioada
1380-1400;
- menționarea a două acțiuni militare la care participă românii în perioada 1401-1456;
- precizarea unei acțiuni diplomatice desfășurate de români în perioada 1457-1500 și
menționarea a două aspecte cu privire la aceasta;
- formularea unui punct de vedere referitor la participarea românilor la relațiile internaționale
din secolul al XVI-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 2
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2026
Proba E. c)
Istorie Varianta 2
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: guvernul/guvernul condus de P. Groza Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: În 1949 a început colectivizarea forțată; țăranii se
opun colectivizării etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat
din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: P. Groza/Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej Se punctează
orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
(3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa
A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: cauză: întrucât acestea au fost folosite pentru dotarea noilor centre de închiriere a
mașinilor agricole pentru țărani și efect: Confiscarea tuturor utilajelor de pe moșiile expropriate a
constituit un aspect semnificativ al reformei SAU cauză: întrucât Partidul Comunist [...] s-a folosit de
aceasta pentru a dovedi țăranilor că proprietatea lor asupra pământului este definitivă și efect: [...]
Suma era mică, nu constituia o povară financiară [...], însă era importantă etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două acțiuni desfășurate de România în relaţiile
internaționale din perioada 1949-1980 (1px2=2p)
Exemple: participă la constituirea CAER, participă la constituirea Organizației Tratatului de la
Varșovia, stabilește relații diplomatice cu R. F. Germania etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la acțiunea menționată (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două practici politice utilizate în România,
în perioada 1991-1999
Exemple: caracter democratic, respectă drepturile și libertățile cetățenești etc. Se punctează
exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se
acordă pentru orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau
în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Ion Heliade Rădulescu, Ștefan Golescu, Radu
Șapcă Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare
sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Prințipiile noastre pentru reformarea patriei
3 puncte pentru menționarea oricărei prevederi a acestuia, la care se referă sursa dată
Exemple: împroprietărirea țăranilor fără despăgubire; unirea Moldovei cu Valahia etc. Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau
în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la
Comitetul revoluționar (3px2=6p)

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 2
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
Exemple: Comitetul revoluționar și comitetul executiv au pregătit [...] declanșarea revoluției în
Țara Românească; Aflând de proiectele de acțiune ale Comitetului revoluționar și de apropiata
izbucnire a revoluției, autoritățile [...] au trecut la măsuri represive; a hotărât ca procesul
revoluționar să înceapă la 9 iunie 1848 în mai multe localități etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
Proclamația de la Islaz
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Proclamația de la Islaz conține prevederi referitoare la statutul politico-juridic al Țării
Românești. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: La primul punct s-a definit „poziția
internațională‟ a Țării Românești, care rămânea „în aceleași legături [...] cu Înalta Poartă
[Imperiul Otoman]‟ și Țara Românească își proclama deplina „neatârnare administrativă și
legislativă‟, deci autonomia, respingându-se orice amestec al vreunei puteri din afară SAU
Proclamația de la Islaz viza organizarea instituțiilor politice din Țara Românească. Informațiile
care susțin punctul de vedere sunt: În fruntea statului rămânea, potrivit Proclamației, un domn, dar
„responsabil‟ și ales pe cinci ani din toate categoriile sociale și Adunarea Legislativă [...] trebuia
alcătuită din „reprezentanți ai tuturor stărilor societății‟ etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel
parțial (7 puncte) se acordă răspunsului format din punctul de vedere și din cele două
informații/o informație selectate/selectată din sursă. Nu se punctează doar punctul de vedere
sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: Legea instrucțiunii publice, Constituția din 1866 etc. ) prin precizarea a două informații
referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru
că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric prin care românii se implică în relațiile
internaționale din perioada 1380-1400 (de exemplu: acceptarea suzeranității regelui Poloniei
de către Petru I Mușat, cruciada de la Nicopole etc.)
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două acțiuni militare la care participă românii în
perioada 1401-1456 (de exemplu: lupta de la Marienburg, cruciada de la Varna, lupta de la
Belgrad etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru precizarea oricărei acțiuni diplomatice desfășurate de români în perioada 1457-
1500 (de exemplu: Tratatul de la Overchelăuți, Tratatul de la Hârlău etc.)
câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două aspecte cu privire la aceasta (de exemplu:
Ștefan cel Mare recunoaște suzeranitatea regelui Poloniei, Cetatea Hotin este cedată regelui
Poloniei, contribuie la consolidarea domniei lui Ștefan cel Mare etc.; este încheiat între Ștefan cel
Mare și regele Poloniei, ajutor militar reciproc, precedat de confruntări militare între Moldova și
Polonia etc.) (3px2=6p)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la participarea românilor la relațiile
internaționale din secolul al XVI-lea (de exemplu: Românii participă la relațiile internaționale din
secolul al XVI-lea prin acțiuni cu caracter antiotoman., Românii participă la relațiile
internaționale din secolul al XVI-lea prin acțiuni diplomatice. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu