Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Istorie 2026 – sesiunea iunie–iulie, 1 iulie 2026, varianta 3

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 3
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2026
Proba E. c)
Istorie
Varianta 3
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. În 1858, cele șapte puteri au semnat Convenția de la Paris. [...] Era un document cu unele
dispoziții foarte înaintate și altele retrograde. În problema unirii Moldovei cu Țara Românească -
fundamentală pentru români - se alesese o cale de compromis. [...] Menținute sub suzeranitatea Porții
[Imperiul Otoman] și sub „garanția colectivă“ a puterilor, cele două țări urmau „să se administreze liber
și în afara oricărei ingerințe a Înaltei Porți“, purtând denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei și
Țării Românești“, separația administrativ-politică fiind însă menținută mai departe. Fiecare Principat
urma să fie condus de câte un domn și miniștrii săi, ultimii supuși responsabilității ministeriale. Puterea
legislativă trebuia să fie exercitată colectiv de domn, Adunarea din țara respectivă și Comisia centrală
nou instituită, comună Principatelor. Puterii judecătorești trebuia să i se asigure independența [...].
Domnul urma să fie ales în fiecare țară pe viață de către Adunarea electivă. Domn putea fi fiecare
muntean sau moldovean, cu un venit de 3 000 de galbeni și având îndeplinite funcții publice timp de
zece ani. [...] În ansamblu, Convenția de la Paris, deși nu acorda Unirea, apropia pe români de
momentul realizării unificării celor două Principate. (D. Berindei, Istoria românilor)
B. Începuturile domniei lui Al. I. Cuza au fost anevoioase fiindcă domnul era obligat să
colaboreze cu două guverne, unul la Iaşi şi celălalt la Bucureşti. Abia la sfârșitul anului 1861, Imperiul
Otoman a recunoscut unirea politico-administrativă a Moldovei cu Țara Românească pe timpul
domniei lui Cuza [...].
Unirea, odată realizată, neînțelegerile politice au reapărut cu puteri sporite de însemnătatea
problemelor de rezolvat, între care cea mai dificilă era, desigur, elaborarea Legii rurale [...]. O altă
problemă a estompat temporar confruntarea în jurul Legii rurale: secularizarea averilor mănăstirești
[...]. Prin legea din [...] 1863 au fost trecute în proprietatea statului „toate averile mănăstirești“. Ca
urmare, aproximativ un sfert din teritoriul țării a devenit patrimoniu al statului, ceea ce a mărit
suprafața de care dispuneau autoritățile pentru viitoarea împroprietărire. Cu scopul de a elimina
obstacolele din calea împroprietăririi, ca şi a altor reforme, Cuza [...] a promulgat o nouă constituție
(Statutul Dezvoltător), care întărea puterea domnului în detrimentul legislativului.
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiți noua constituție precizată în sursa B. 2 puncte
2. Precizați, din sursa A, o informație referitoare la domn. 2 puncte
3. Menţionaţi două spații istorice, precizate atât în sursa A, cât și în sursa B. 6 puncte
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că puterile ajung la un
compromis în problema unirii românilor. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două fapte istorice din perioada 1866-1886 referitoare la România. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două acțiuni desfășurate de România în relațiile internaționale din
perioada 1917-1920. 4 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 3
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
Pentru a nu permite pătrunderea tătarilor în Transilvania, regele Ungariei, Ludovic de Anjou
a hotărât să înființeze pe versantul estic al Carpaților o marcă, adică o formațiune politico-militară
de apărare. În fruntea acestei formațiuni l-a numit pe Dragoș. [...]
Fondarea statului independent Moldova este legată de numele voievodului Bogdan. [...] Acesta
[...] îşi arătase nesupunerea față de regele Ungariei, fapt pentru care fusese îndepărtat din demnitatea
de voievod al Țării Maramureșului. Era vorba de fapt de o răscoală a unor români în frunte cu Bogdan
care se răzvrătiseră împotriva dominației maghiare. [...] Răzvrătiții au fost nevoiți să treacă peste munți,
la est de Carpați. [...] Bogdan, probabil cu susținerea românilor din Estul Carpaților, l-a îndepărtat pe
Balc, urmașul lui Dragoș, de la putere, forțându-l să plece din Moldova. Ludovic I nu putea accepta ca
Moldova să iasă de sub stăpânirea sa. În anul 1364 el a trimis o oaste împotriva lui Bogdan, care a
fost înfrântă de acesta, astfel că Moldova ieșea de sub dominație ungară [...].
Moldova începe să participe activ în politica internațională în timpul lui Lațcu (1369-1375)
[...] când a apărut pericolul reluării expansiunii maghiare în spațiul est-carpatic sub motivul
„readucerii“ populației de aici la [...] catolicism. Pentru a preîntâmpina acest pericol, Lațcu [...] a
adresat papei Urban al V-lea rugămintea de a înființa o episcopie catolică în Moldova [...]. Astfel,
Siretul, devenit de curând capitală a Moldovei, obținea şi statutul de reședință episcopală. [...]
Moldova continuă să se afirme în relațiile internaționale din Europa de Est şi Sud-Est în timpul lui
Petru I Mușat (1375-1391). [...] Evenimentul cel mai important în politica externă a lui Petru I Mușat
a fost semnarea [...] Tratatului moldo-polon de la Lemberg (Liov). [...] Pentru Moldova, importanța
politică a acestui tratat consta în faptul că Petru I Mușat își asigura astfel protecția Poloniei
împotriva vechilor pretenții maghiare la pământurile est-carpatice. [...] Pentru consolidarea țării şi
recunoașterea ei internațională [...], Petru I Mușat a hotărât să înființeze o mitropolie ortodoxă.
(I. Țurcanu, Istoria românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți capitala Moldovei, precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menționați conducătorul răscoalei din Țara Maramureșului și o acțiune desfășurată de acesta în
Moldova, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la marcă. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile conducătorilor Moldovei,
în perioada 1369-1391, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în secolul al XV-lea românii
participă la acțiuni militare cu caracter antiotoman. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric
relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a României în a doua
jumătate a secolului al XX-lea, având în vedere:
- prezentarea constituției României adoptate în etapa stalinismului, în a doua jumătate a
secolului al XX-lea;
- menționarea a două acțiuni politice desfășurate de România în relațiile internaționale din
perioada 1955-1969;
- precizarea unei practici politice utilizate în România, în perioada 1970-1988 și menționarea
a două aspecte referitoare la aceasta;
- formularea unui punct de vedere referitor la democrația din România în perioada 1990-1997
şi susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea
relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 3
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2026
Proba E. c)
Istorie Varianta 3
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Statutul Dezvoltător Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Fiecare Principat urma să fie condus de câte un domn
și miniștrii săi; era ales pe viață etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru oricare două dintre răspunsurile: Moldova, Țara Românească, Imperiul Otoman
Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în
enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa
B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
Exemple: cauză: fiindcă domnul era obligat să colaboreze cu două guverne și efect: Începuturile
domniei lui Al. I. Cuza au fost anevoioase SAU cauză: Prin legea din [...] 1863 au fost trecute în
proprietatea statului „toate averile mănăstirești“. și efect: Ca urmare, aproximativ un sfert din
teritoriul țării a devenit patrimoniu al statului etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice din perioada 1866-1886 referitoare la
România (1px2=2p)
Exemple: Constituția din 1866, obținerea independenței de stat, aderarea la Tripla Alianță etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni desfășurate de România în
relațiile internaționale din perioada 1917-1920 Exemple: caracter militar, colaborare cu Antanta
etc. Se punctează exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații).
Punctajul se acordă pentru orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Siret Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XIV-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Bogdan
3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate de acesta în Moldova, la care se referă
sursa dată
Exemple: În anul 1364 el a trimis o oaste împotriva lui Bogdan, care a fost înfrântă de acesta,
astfel că Moldova ieșea de sub dominație ungară; l-a înlăturat pe Balc din Moldova etc. Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau
în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la marcă
(3px2=6p)
Exemple: formațiune politico-militară de apărare; În fruntea acestei formațiuni l-a numit pe
Dragoş; situată în Estul Carpaților etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 3
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la acțiunile
conducătorilor Moldovei, în perioada 1369-1391
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Acțiunile conducătorilor Moldovei, în perioada 1369-1391, sunt influențate de politica
Ungariei. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Moldova începe să participe activ în politica
internațională în timpul lui Laţcu (1369-1375) [...] când a apărut pericolul reluării expansiunii
maghiare în spaţiul est-carpatic și Pentru Moldova, importanţa politică a acestui tratat consta în
faptul că Petru I Muşat îşi asigura astfel protecţia Poloniei împotriva vechilor pretenții maghiare
la pământurile est-carpatice SAU Acțiunile conducătorilor Moldovei, în perioada 1369-1391, au
vizat domeniul religios. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Pentru a preîntâmpina acest
pericol, Laţcu [...] a adresat papei Urban al V-lea rugămintea de a înfiinţa o episcopie catolică în
Moldova și Pentru consolidarea ţării şi recunoaşterea ei internaţională [...], Petru I Muşat a
hotărât să înființeze o mitropolie ortodoxă. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7
puncte) se acordă răspunsului format din punctul de vedere și din cele două informații/o
informație selectate/selectată din sursă. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar
informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: cruciada de la Varna, lupta de la Vaslui etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la
acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru menționarea constituției României adoptate în etapa stalinismului, în a doua
jumătate a secolului al XX-lea (Constituția din 1952)
3 puncte pentru prezentarea constituției menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la constituție și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la constituție
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două acțiuni politice desfășurate de România în
relațiile internaționale din perioada 1955-1969 (de exemplu: devine stat membru al Organizației
Tratatului de la Varșovia, legături diplomatice cu RFG, participarea la Conferința de la Moscova
desfășurată în contextul Războiului de 6 zile etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru precizarea oricărei practici politice utilizate în România, în perioada 1970-1988
(de exemplu: cultul personalității, represiunea politică etc.)
câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două aspecte referitoare la aceasta (de exemplu:
se accentuează în etapa național-comunismului, preia modelul asiatic, se manifestă în domeniul
cultural etc.; se exercită prin intermediul Securității, se intensifică supravegherea populației,
încalcă drepturile și libertățile cetățenești etc.) (3px2=6p)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la democrația din România în perioada
1990-1997 (de exemplu: Democrația din România în perioada 1990-1997 a fost consolidată prin
măsuri legislative.; Pluralismul politic este o caracteristică a democrației din România în perioada
1990-1997. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu