Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Istorie 2026 – sesiunea iunie–iulie, 1 iulie 2026, varianta 7, rezervă

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 7
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2026
Proba E. c)
Istorie
Varianta 7
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. Ocupația militară otomană a Principatelor a fost de scurtă durată. Sub presiunea Marii
Britanii și a Franței, Imperiul otoman și reprezentanții boierilor români au ajuns în 1822 la o înțelegere
prin care se menținea suzeranitatea otomană, [...] reinstaurându-se domnii pământeni în Țara
Românească și Moldova. [...] Dorința noilor domni [...] Grigore Ghica (1822-1828) al Țării Românești
și Ioan Sandu Sturdza (1822-1828) al Moldovei de a-și extinde prerogativele puterii, le-a atras
opoziția boierilor care doreau puteri sporite doar pentru ei. Drept urmare, îndelungatul conflict dintre
domnitori și boieri a continuat și în perioada post-fanariotă.
O altă problemă nerezolvată se referea la rolul Rusiei. Noul țar, Nicolae I [...], era hotărât să
apere cu orice preț interesele Rusiei în Principate; în 1826 el l-a silit pe sultanul turc să semneze
Convenția de la Akkerman. Prevederile acesteia reafirmau prerogativele Rusiei ca putere protectoare
[...]. Guvernul rus părea decis să scoată complet Principatele de sub suzeranitatea otomană. Drept
urmare, a solicitat domnilor și boierilor să elaboreze un regulament general, în scopul reorganizării, pe
plan intern, a administrației politice și a vieții economice.
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
B. Anii de domnie personală a lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) au fost productivi și sugestivi
în privința a ceea ce a intenționat să facă pentru a aduce Țara Românească mai aproape de
standardele europene de civilizație. Acceptând ideea că prosperitatea unei națiuni depinde de comerț,
a luat măsuri pentru a îmbunătăți drumurile, ce se aflau într-o stare dezastruoasă, s-a străduit să
elimine tarifele vamale ce mai existau între Țara Românească și Moldova, acțiune care, în consecință,
ar fi condus la o uniune vamală și la o inevitabilă apropiere politică între cele două Principate. Bibescu
a încercat să protejeze interesele economice ale țării, [...] cerând cu insistență guvernului otoman
acordul pentru o creștere a taxelor de la 3% la 5% la bunurile manufacturate de import.
Cu toate că a fost puternic preocupat de educație, soluția sa de rezolvare a înapoierii culturale,
așa cum o numea el, s-a deosebit substanțial de planurile generației mai tinere de boieri liberali. În loc
să sporească rolul limbii române [...] a propus introducerea limbii franceze ca limbă de predare în
învățământul secundar și liceal [...]. (K. Hitchins, Românii 1774-1866)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un domnitor precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la comerț. 2 puncte
3. Menţionaţi cele două Principate la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că domnitorul este
preocupat de domeniul educației. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două fapte istorice la care participă românii în perioada 1801-1864, în afara celor
la care se referă sursele date. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două acțiuni desfășurate de România în relațiile internaționale din
perioada 1881-1918. 4 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 7
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
Rușii au acceptat încheierea unui armistițiu cu România, semnat la Moscova, abia la 12
septembrie 1944. S-a numit „Convenția de armistițiu între România și Națiunile Unite“ [...]: România
era socotită un stat învins și nu unul care a ieșit de bunăvoie din lupta contra aliaților; țara era obligată
să întrețină o armată sovietică de ocupație [....]; uriașe despăgubiri de război trebuiau plătite URSS,
vreme de două decenii, ca preț al daunelor produse de armata română pe frontul de răsărit, al reluării
în 1941 a ținuturilor ocupate de ruși în 1940 etc.; granița între România și URSS s-a fixat pe Prut,
Basarabia, Herța și nordul Bucovinei fiind din nou ocupate; în schimb, s-a anulat dictatul de la Viena,
Transilvania cedată în 1940 trecând sub administrația provizorie a Armatei Roșii; România trebuia
să participe la lupta contra Germaniei cu 12 divizii. [...]
După 23 august 1944 s-au format unele guverne din militari și specialiști, conduse de
generalii Constantin Sănătescu și Nicolae Rădescu. În ele, sub amenințarea sovietică, au fost treptat
introduse elemente comuniste [...]. În august 1944, [...] Partidul Comunist Român avea câteva sute
de membri, pentru ca în 1947 numărul lor să fie deja de circa 800 000. [...] Ei erau, totuși, o minoritate
în cadrul națiunii române. Restul era compensat de trupele sovietice. Astfel, regele Mihai I a fost
obligat la 6 martie 1945 să-l accepte în fruntea guvernului controlat de comuniști pe dr. Petru Groza
[...]. Două gesturi ale guvernului Petru Groza păreau să-i câștige, măcar în parte, încrederea opiniei
publice, a populației sărace, anume preluarea oficială de către autoritățile române (de la ruși) a
controlului asupra nordului Transilvaniei și înfăptuirea unei reforme agrare [...].
Pe de altă parte însă, guvernul Petru Groza, impus de sovietici, a oprit libertatea presei, a
„curățat“ aparatul de stat de elemente „burgheze“, a organizat lagăre de deținuți politici [...]. Regele
Mihai I, în colaborare cu guvernele SUA și Angliei, a luat măsuri de protest și a intrat chiar într-o
„grevă regală“, după august 1945, refuzând să semneze decretele și legile.
(I. A. Pop, Scurtă istorie a românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi formațiunea politică, precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi conducătorul guvernului impus de sovietici și o acțiune desfășurată de acest guvern,
precizate în sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la regele Mihai I. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Convenția de armistițiu între
România și Națiunile Unite, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia regimul comunist din
România utilizează practici politice totalitare în perioada 1965-1980. (Se punctează prezentarea
unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc extracarpatic în
secolele al XIII-lea – al XVI-lea, având în vedere:
- menționarea a două autonomii locale atestate în spațiul românesc din Sudul Carpaților, în
secolul al XIII-lea;
- precizarea unei acțiuni diplomatice la care participă românii din spațiul extracarpatic în secolul
al XIV-lea și menționarea a două aspecte referitoare la aceasta;
- prezentarea unei acțiuni militare desfășurate de reprezentantul unei instituții centrale din
Moldova în relațiile internaționale din secolul al XV-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale din Țara
Românească în secolul al XVI-lea şi susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 7
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2026
Proba E. c)
Istorie Varianta 7
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Grigore Ghica, Ioan Sandu Sturdza Se punctează
orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: prosperitatea unei națiuni depinde de comerț; domnul
a cerut creșterea taxelor pentru anumite produse importate etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Țara Românească, Moldova Se punctează orice mod
de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din
sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: cauză: Dorința noilor domni [...] Grigore Ghica (1822-1828) al Țării Românești și Ioan
Sandu Sturdza (1822-1828) al Moldovei de a-și extinde prerogativele puterii, le-a atras opoziția
boierilor care doreau puteri sporite doar pentru ei. și efect: Drept urmare, îndelungatul conflict
dintre domnitori și boieri a continuat și în perioada post-fanariotă. SAU cauză: Guvernul rus părea
decis să scoată complet Principatele de sub suzeranitatea otomană. și efect: Drept urmare, a
solicitat domnilor și boierilor să elaboreze un regulament general, în scopul reorganizării, pe plan
intern, a administrației politice și a vieții economice. etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice la care participă românii în
perioada 1801-1864, în afara celor la care se referă sursele date (1px2=2p)
Exemple: elaborarea proiectului politic Prințipiile noastre pentru reformarea patriei, dubla
alegere a lui Al. I Cuza, realizarea reformei agrare etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni desfășurate de România în
relațiile internaționale din perioada 1881-1918
Exemple: aderarea la Marile Alianțe, caracter militar etc. Se punctează exclusiv menționarea
asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se acordă pentru orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Partidul Comunist Român Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Petru Groza
3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate de acest guvern, precizate în sursa dată
Exemple: preluarea oficială de către autoritățile române (de la ruși) a controlului asupra nordului
Transilvaniei; a anulat libertatea presei etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la regele
Mihai I (3px2=6p)

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 7
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
Exemple: regele Mihai I a fost obligat la 6 martie 1945 să-l accepte în fruntea guvernului controlat
de comuniști pe dr. Petru Groza; a intrat chiar într-o „grevă regală“; a protestat față de acțiunile
comuniștilor etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
Convenția de armistițiu între România și Națiunile Unite
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Convenția de armistițiu între România și Națiunile Unite stabilește îndatoririle
României față de URSS. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: țara era obligată să
întrețină o armată sovietică de ocupație și uriașe despăgubiri de război trebuiau plătite URSS
vreme de două decenii SAU Convenția de armistițiu între România și Națiunile Unite conține
prevederi teritoriale. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: granița între România și
URSS s-a fixat pe Prut, Basarabia, Herța și nordul Bucovinei fiind din nou ocupate și s-a anulat
dictatul de la Viena, Transilvania cedată în 1940 trecând sub administrația provizorie a Armatei
Roșii etc.
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului format din
punctul de vedere și din cele două informații/o informație selectate/selectată din sursă. Nu se
punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: adoptarea Constituției din 1965, cultul personalității etc. ) prin precizarea a două informații
referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că
etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două autonomii locale atestate în spațiul românesc din
Sudul Carpaților, în secolul al XIII-lea (de exemplu: cnezatul lui Ioan, voievodatul lui Litovoi,
voievodatul lui Seneslau etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru precizarea oricărei acțiuni diplomatice la care participă românii din spațiul
extracarpatic în secolul al XIV-lea (de exemplu: Tratatul de la Brașov, omagiul de vasalitate depus
de Petru I Mușat etc.)
câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două aspecte referitoare la aceasta (de exemplu:
caracter antiotoman, ajutor militar reciproc între Ungaria și Țara Românească, Mircea cel Bătrân
acceptă suzeranitatea regelui Ungariei etc.; domnul Moldovei acceptă suzeranitatea regelui
Poloniei, ajutor militar reciproc între Moldova și Polonia, asigură susținerea Moldovei în fața unui
eventual atac al Ungariei etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru menţionarea oricărei acțiuni militare desfășurate de reprezentantul unei instituții
centrale din Moldova în relațiile internaționale din secolul al XV-lea (de exemplu: lupta de la
Baia, lupta de la Vaslui etc.)
3 puncte pentru prezentarea acțiunii militare menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la acțiunea militară și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la acțiunea militară
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale
din Țara Românească în secolul al XVI-lea (de exemplu: În secolul al XVI-lea, organizarea unei
instituții centrale din Țara Românească este influențată de acțiunile marii boierimi.; Acțiunile
diplomatice din secolul al XVI-lea vizează și organizarea unei instituții centrale din Țara
Românească. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu