Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Istorie 2026 – sesiunea august–septembrie, 11 august 2026, varianta 4

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 4
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2026
Proba E. c)
Istorie
Varianta 4
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. Papa Clement al VIII-lea [...] îndemna stăruitor pe toți monarhii creștini să-și unească
forțele împotriva otomanilor. Concentrarea urma să se facă în jurul împăratului Rudolf al II-lea [...].
Apelul a găsit răsunet în Spania, unde domnea [...] Filip al II-lea, în câteva ducate italiene (Toscana,
Mantova, Ferrara); statele germane au făgăduit și ele să dea ajutor în oaste și bani. O deosebită
importanță prezentau Transilvania, Moldova și Țara Românească, deoarece ele erau în vecinătatea
nemijlocită a dușmanului și formau o bază de operațiuni militare. De aceea, s-au depus eforturi
pentru a fi atrase în Liga Sfântă. Sigismund Báthory, principele Ardealului [...], a ajuns în [...] februarie
1594, la o înțelegere cu Rudolf al II-lea; Aron Vodă al Moldovei a încheiat și el, la 16 august 1594,
un tratat cu imperialii, declarându-se aliatul lor, obligându-se să colaboreze sub raportul militar și
obținând dreptul de azil în cazul în care ar trebui să-și părăsească țara. În ce privește pe Mihai
[Viteazul], el abia fusese numit ca domn, așa încât emisarul papei [...], bănuind că are legături prea
strânse cu turcii, nu-i vorbise încă. În Țara Românească, exista totuși un puternic curent pentru
cauza creștină. Atât boierii, cât și domnul, aflând de pregătirile ce se făceau pentru Liga Sfântă, se
simțeau atrași să participe și ei la această alianță.
(C. C. Giurescu, Istoria Românilor)
B. O revoltă antiotomană a țărilor române izbucnește în 1659, după modelul celei conduse
de Mihai Viteazul, acum sub conducerea domnului Mihnea al III-lea, dar fără succese de durată. [...]
În a doua jumătate a secolului al XVII-lea și la începutul celui următor [...] ajung să
domnească Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu (în Țara Românească) și Dimitrie
Cantemir (în Moldova), adică personalități importante pentru soarta țărilor române. În urma
nereușitei înaintării turcilor spre Apus și a asedierii fără succes a Vienei (1683), legăturile și alianțele
creștine ale domnilor români au sporit. Tratativele cu habsburgii, duse mai ales de Șerban
Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu, au avut în centrul lor ideea independenței țării, libertatea
religioasă, respectarea obiceiurilor locale și ieșirea completă a Țării Românești din sfera de influență
otomană. Dimitrie Cantemir a sperat să obțină aceleași lucruri (înlăturarea suzeranității sultanului,
independența și refacerea hotarelor întregii Moldove, domnia veșnică în familia Cantemir) în urma
unei alianțe cu Rusia lui Petru cel Mare, în 1711.
(I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi alianța precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la evenimentele din 1659. 2 puncte
3. Menţionaţi două state românești la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că domnii urmăresc să
obțină independența țărilor române. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două acțiuni militare desfășurate de români în cadrul relațiilor internaționale din
perioada 1450-1550. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două fapte istorice la care participă românii, în a doua jumătate a
secolului al XIV-lea. 4 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 4
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
Proasta administrare a treburilor interne ale României contrasta cu modul în care N.
Ceaușescu a dus politica externă. […] Faptul că România era considerată folositoare din punct de
vedere politic […] a favorizat atitudinea Occidentului față de Ceaușescu, exemplu fiind vizita lui R.
Nixon în august 1969. Conducătorul român i-a întors vizita președintelui american în octombrie 1970.
A urmat o serie de favoruri economice. În 1971, România a fost primită în Acordul General pentru
Tarife și Comerț (GATT), iar în 1972 a fost acceptată în Fondul Monetar Internațional (FMI). […]
Deziluzia față de politica internă susținută de N. Ceaușescu a apărut în iulie 1971. Vizita lui
Ceaușescu în China și Coreea de Nord […] i-a trezit admirația pentru revoluția culturală și pentru
spectacolele grandioase dedicate cultului personalității, astfel că a cerut aceleași lucruri și în
România. […] Propunerile lui N. Ceaușescu […] i-au adus la disperare pe majoritatea intelectualilor.
Cele 17 propuneri sau „teze“ […] au fost ridicate la statutul unei „minirevoluții culturale“ […].
Aplicarea acestora trebuia supravegheată de partid. […] Propunerile făceau o chemare la „creșterea
continuă a rolului conducător al Partidului Comunist Român în toate domeniile activității politico-
educative […]“.
Motivul principal al deziluziei românilor […] a fost eșecul din domeniul economic. […] Mai
multe greve au avut loc în anii ᾽80. Minerii din regiunea Maramureș […] au declanșat greva în
septembrie 1983, în semn de protest față de micșorările de salarii. Securitatea a fost trimisă să
oprească greva. Ca urmare a reducerii rației zilnice de pâine la 40 la sută pentru nerealizarea normei,
muncitorii […] au făcut grevă în noiembrie 1986 la Fabrica de mașini grele și la Fabrica de frigidere
din Cluj. […] Securitatea a pornit o anchetă cu privire la organizarea grevei și câțiva muncitori au
fost mutați în alte zone. […] Scânteia care a dat naștere unor tulburări în estul țării a fost determinată
de reducerile de salarii […] și problemele de aprovizionare cu alimente. La 16 februarie 1987, circa
1000 de angajați de la Atelierele de material rulant „Nicolina“ din […] Iași s-au îndreptat către sediul
partidului. […] 150 de persoane dintre greviștii de bază au fost concediați, după obișnuita
„anchetă“ condusă de Securitate.
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi formațiunea politică precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi conducătorul României și o caracteristică a propunerilor făcute de acesta în 1971, la
care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la relațiile dintre România și Occident.
6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la grevele din anii ᾽80, susţinându-l
cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia România participă la relațiile
internaționale în perioada 1949-1967. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția spațiului românesc în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea – primele două decenii ale secolului al XX-lea, având în vedere:
- precizarea unui fapt istoric din spațiul românesc, desfășurat în perioada 1857-1860 și
menționarea a două aspecte referitoare la acesta;
- menționarea a două acțiuni desfășurate în politica internă a statului român, între anii 1862-1867;
- prezentarea unui fapt istoric referitor la România, din perioada 1875-1882;
- formularea unui punct de vedere referitor la politica externă susținută de România în perioada
1910-1920 şi susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 4
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2026
Proba E. c)
Istorie Varianta 4
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Liga Sfântă Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: O revoltă antiotomană a țărilor române izbucnește în
1659, revolta era condusă de domnitorul Mihnea al III-lea etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Țara Românească, Moldova Se punctează orice mod
de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din
sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: cauză: deoarece ele erau în vecinătatea nemijlocită a dușmanului și formau o bază de
operațiuni militare și efect: O deosebită importanță prezentau Transilvania, Moldova și Țara
Românească SAU cauză: În ce privește pe Mihai [Viteazul], el abia fusese numit ca domn și efect:
așa încât emisarul papei [...], bănuind că are legături prea strânse cu turcii, nu-i vorbise încă.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două acțiuni militare desfășurate de români în cadrul
relațiilor internaționale din perioada 1450-1550 (1px2=2p)
Exemple: participarea la lupta de la Belgrad, atacul de la Târgoviște, lupta de la Vaslui etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni militare menționate - o scurtă expunere în care
sunt precizate două informații referitoare la acțiunea militară (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două fapte istorice la care participă românii,
în a doua jumătate a secolului al XIV-lea
Exemple: contribuie la organizarea vieții religioase, caracter antiotoman etc. Se punctează
exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se acordă
pentru orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Partidul Comunist Român Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: N. Ceaușescu/Ceaușescu
3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a propunerilor făcute de acesta în 1971, la care
se referă sursa dată
Exemple: Cele 17 propuneri sau „teze“ […] au fost ridicate la statutul unei „minirevoluții culturale“;
aplicarea propunerilor trebuia controlată de partid etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la relațiile
dintre România și Occident (3px2=6p)
Exemple: Faptul că România era considerată folositoare din punct de vedere politic […] a favorizat
atitudinea Occidentului față de Ceaușescu, exemplu fiind vizita lui R. Nixon în august 1969; În 1971,
România a fost primită în Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT); România este

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 4
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
acceptată în FMI etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat
din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la grevele
din anii ᾽80
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Grevele din anii ᾽80 izbucnesc din motive financiare. Informațiile care susțin punctul de
vedere sunt: Minerii din regiunea Maramureș […] au declanșat greva în septembrie 1983, în semn
de protest față de micșorările de salarii și Scânteia care a dat naștere unor tulburări în estul țării
a fost determinată de reducerile de salarii SAU Poliția politică intervine prin măsuri represive
împotriva grevelor din anii ᾽80. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Securitatea a pornit
o anchetă cu privire la organizarea grevei și câțiva muncitori au fost mutați în alte zone. și 150
de persoane dintre greviștii de bază au fost concediați, după obișnuita „anchetă“ condusă de
Securitate etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului
format din punctul de vedere și din cele două informații/o informație selectate/selectată din
sursă. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: participarea la constituirea CAER, stabilirea relațiilor diplomatice cu R. F. Germania
etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care
exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
- 2 puncte pentru precizarea oricărui fapt istoric din spațiul românesc, desfășurat în perioada
1857-1860 (de exemplu: elaborarea Rezoluțiilor din Adunările ad-hoc/Rezoluției din Adunarea
Ad-hoc a Țării Românești/Moldovei, dubla alegere a lui Al. I. Cuza etc.)
câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două aspecte referitoare la acesta (de exemplu:
solicită unirea Moldovei cu Țara Românească, reprezintă proiecte politice referitoare la statul
român modern, sunt adoptate în cadrul unor adunări reprezentative etc.; se realizează în cadrul
adunărilor elective, la 24 ianuarie 1859 domnul Moldovei este ales domn și în Țara Românească,
este recunoscută de marile puteri etc.) (3px2=6p)
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni desfășurate în politica internă a statului
român, între anii 1862-1867 (de exemplu: adoptarea Legii rurale, adoptarea Legii instrucțiunii
publice, adoptarea Constituției din 1866 etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric referitor la România, din perioada 1875-1882
(de exemplu: obținerea independenței de stat, proclamarea Regatului etc.)
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la politica externă susținută de
România în perioada 1910-1920 (de exemplu: Politica externă susținută de România în perioada
1910-1920 a fost stabilită în funcție de interesul național.; Politica externă susținută de România
în perioada 1910-1920 a fost influențată de marile alianțe. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu