Textul subiectului și baremului

Simulare BAC Istorie 2026 – 24 martie 2026

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Simulare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2026
Proba E. c)
Istorie
Simulare
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „La primul congres al Partidului Muncitoresc Român […], între 21-23 februarie 1948,
Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost ales secretar general al PMR, iar Ana Pauker, Vasile Luca și Teohari
Georgescu au devenit ceilalți trei membri ai Secretariatului. Deși era secretar general, Gheorghiu-Dej
depindea, în totalitate, de bunăvoința grupului condus de Pauker, care deținea majoritatea în
Secretariat, putând oricând să blocheze inițiativele secretarului general sau să-l înlăture.
Au fost introduse criterii stricte pentru intrarea în partid deoarece nu puteau fi admiși
«membrii claselor exploatatoare». În plus s-a adoptat formula sovietică a stagiului de candidat de
membru de partid. Lucrurile nu s-au oprit însă aici. Rezoluția […] din noiembrie 1948 dădea
semnalul unei campanii […] menite să disciplineze partidul și să-i dea o structură complexă,
potrivită cu sarcinile momentului. […] Partidul trebuia să treacă de la etapa improvizațiilor,
corespunzătoare perioadei de preluare rapidă a puterii, la cea a partidului-stat, orientată către o
exercitare a controlului asupra societății, economiei și aparatului de stat, pe termen lung. […] Drept
urmare, în decursul anului 1948, partidul, structura de stat și economia României au fost reformulate,
devenind o copie fidelă a celor din Uniunea Sovietică.”
(I.A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
B. „Între 1948 şi 1951 membrii elitei comuniste au instituit un aparat de securitate şi
represiune fără precedent în istoria României. Instituţiile sovietice ofereau modelele, iar oficialii
Uniunii Sovietice serveau drept mentori. La început, liderii comuniști români şi autoritățile de ocupație
sovietică păstraseră instituțiile de securitate existente […], dar în 1948 au considerat că era timpul
să introducă un nou stil. În acel an au creat Direcţia Generală a Securităţii Poporului, care a ajuns
să fie cunoscută pur şi simplu drept Securitate şi a cărei misiune unică era protejarea regimului
comunist de duşmanii interni şi externi. În anul următor a luat fiinţă Miliţia, care înlocuia forţele de
poliţie existente şi a cărei principală responsabilitate era menţinerea ordinii publice. Împreună cu
Securitatea, Miliţia ţinea populaţia sub supraveghere constantă […]. Apoi, în 1951, a fost organizat
Comandamentul Trupelor de Securitate. Până la jumătatea anilor '50, acesta era echipat cu maşini
blindate, artilerie […] şi avea ca misiune suprimarea opoziţiei regimului. Aceste trei unităţi au acţionat
ca o forţă armată a partidului […]. De pildă, au strămutat zeci de mii de ţărani din satele lor pentru a
înăbuşi rezistenţa faţă de noua ordine, în general, şi faţă de colectivizarea agriculturii, în particular,
şi au arestat alte zeci de mii de oameni din toate categoriile sociale care erau suspectaţi de
disidenţă.” (K. Hitchins, Scurta istorie a României)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi secretarul general al PMR precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la Miliție. 2 puncte
3. Menţionaţi două spații istorice precizate atât în sursa A, cât și în sursa B. 6puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că țăranii se opun
colectivizării agriculturii. 3 puncte
5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentați alte două practici politice totalitare utilizate în statul român, în afara celor precizate
în sursele date. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două practici politice utilizate în statul român, în perioada
1990-1996. 4 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Simulare
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
„Expresie a regimului fanariot instituit de Poartă [Imperiul otoman] în Principate [...], instituția
domniei trebuia să asigure nu numai îndeplinirea funcțiilor statului, cât mai ales să vegheze la
menținerea celor două țări [Moldova și Țara Românească] în strânsă dependență de Imperiul
otoman [...]. De obicei, domniile erau acordate pe trei ani, putând fi reconfirmate de sultan, prin plata
mucarerului (taxă de reînvestire). Doar în două cazuri cei numiți au rezidat, datorită unor împrejurări
deosebite, 11 ani: Nicolae Mavrocordat în Muntenia (1719—1730) [...] și Mihai Racoviță în Moldova
(1715—1726). [...]
Sfatul domnesc a continuat să fie [...] principala instituție a statului în sprijinul domniei, în
privința organizării și conducerii vieții interne, în probleme financiare, judecătorești, administrative
[...]. Alcătuit cu deosebire din boieri autohtoni, ca și din dregători străini, dintre rudele și apropiații
principilor fanarioți, ei erau numiți de către aceștia în diferitele demnități. [...]
Pe măsură ce reformele fanariote îngustau simțitor privilegiile boierimii, se intensifica opoziția
față de [...] reprezentanții Porții. [...] Cu prilejul tratativelor de pace purtate la Focșani între ruși și
turci cu medierea Imperiului habsburgic și a Prusiei, în 1772, o serie de boieri munteni [...] s-au
adresat [...] delegaților puterilor creștine prin memorii identice. În cuprinsul celui înaintat către
reprezentantul Curții din Viena [...] boierii reclamau, la încheierea păcii, unirea și independența
Țărilor Române sub un principe pământean [...] și funcționarea noului stat [...] sub protecția colectivă
a Rusiei, Imperiului habsburgic și a Prusiei. [...] În cursul noului război austro-ruso-turc din 1787-
1791, Divanul Țării Românești prezintă cercurilor conducătoare din Viena și Sankt Petersburg, în
mai 1790, [...] un memoriu prin care se solicita desființarea raialelor Turnu, Giurgiu și Brăila, stabilirea
hotarului între Țara Românească și Imperiul Otoman pe linia neîntreruptă a Dunării, înlăturarea
domnilor fanarioți și înlocuirea lor prin pământeni, libertatea exportului de vite, neutralitate și
neatârnare politică sub garanția Rusiei și a Imperiului habsburgic; acest memoriu a fost înaintat și
delegaților Congresului de pace de la Șiștov [1791] [...], dar fără urmări.“ (Istoria românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un domn fanariot precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi statul care a impus regimul fanariot în Țările Române și un aspect cu privire la durata
domniei în timpul acestui regim, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii despre Sfatul domnesc. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la memoriile boierești, susţinându-l
cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în secolul al XVI-lea au avut
loc acțiuni politice care au vizat o instituție centrală din Transilvania sau din Țara Românească.
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea – primele trei decenii ale secolului al XX-lea, având în vedere:
- menționarea a două măsuri de politică internă care au contribuit la constituirea și consolidarea
statului român în perioada 1860-1865;
- precizarea constituției adoptate în statul român, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și
menționarea a două aspecte referitoare la prevederile acesteia;
- prezentarea unui fapt istoric desfășurat în Transilvania, în anul 1918, pentru realizarea
României Mari;
- formularea unui punct de vedere referitor la politica internă a României în perioada 1919-1927 şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2026
Proba E. c)
Istorie Simulare
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Gheorghe Gheorghiu-Dej/Gheorghiu-Dej Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: În anul următor a luat fiinţă Miliţia, care înlocuia forţele
de poliţie existente; a acţionat ca forţă armată a partidului etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: România, Uniunea Sovietică Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa
A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: cauză: deoarece nu puteau fi admiși «membrii claselor exploatatoare» și efect: Au fost
introduse criterii stricte pentru intrarea în partid SAU cauză: Partidul trebuia să treacă de la etapa
improvizațiilor, corespunzătoare perioadei de preluare rapidă a puterii, la cea a partidului-stat,
orientată către o exercitare a controlului asupra societății, economiei și aparatului de stat, pe
termen lung și efect: Drept urmare, în decursul anului 1948, partidul, structura de stat și economia
României au fost reformulate, devenind o copie fidelă a celor din Uniunea Sovietică etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două practici politice totalitare utilizate în statul
român, în afara celor precizate în sursele date (1px2=2p)
Exemple: adoptarea Constituției din 1948/1952/1965, cenzura etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate - o scurtă expunere în care
sunt precizate două informații referitoare la practica politică (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două practici politice utilizate în statul
român, în perioada 1990-1996 Exemple: caracter democratic, respectă drepturile și libertățile
cetățenești etc. Se punctează exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte
informații). Punctajul se acordă pentru orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Nicolae Mavrocordat, Mihai Racoviță Se punctează
orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XVIII-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Imperiul Otoman/Poarta
3 puncte pentru menționarea oricărui aspect cu privire la durata domniei în timpul regimului
fanariot, la care se referă sursa dată
Exemple: De obicei, domniile erau acordate pe trei ani; domniile puteau fi reconfirmate prin plata
unei sume de bani etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat
din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii despre Sfatul
domnesc (3px2=6p)
Exemple: a continuat să fie [...] principala instituție a statului în sprijinul domniei, Alcătuit cu deosebire
din boieri autohtoni, ca și din dregători străini, are atribuții în organizarea și conducerea politicii interne

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare
sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la memoriile
boierești
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Memoriile boierești conțin solicitări referitoare la statutul internațional al Țărilor Române.
Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: funcționarea noului stat [...] sub protecția colectivă
a Rusiei, Imperiului habsburgic și a Prusiei și neatârnare politică sub garanția Rusiei și a
Imperiului habsburgic SAU Memoriile boierești vizează instituția politică centrală din spațiul
românesc. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: unirea și independența Țărilor Române
sub un principe pământean și înlăturarea domnilor fanarioți și înlocuirea lor prin pământeni etc.
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului format din punctul
de vedere și din cele două informații/o informație selectate/selectată din sursă. Nu se
punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: organizarea Principatului în Transilvania, Tratatul de la Alba Iulia etc. ) prin precizarea a
două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea
(deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două măsuri de politică internă care au contribuit la
constituirea și consolidarea statului român în perioada 1860-1865 (de exemplu: constituirea
Adunării legislative unice în București, Legea rurală, Legea instrucțiunii publice etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru precizarea Constituției din 1866
câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două aspecte referitoare la prevederile acesteia (de
exemplu: consacră principiul separării puterilor în stat, forma de guvernământ este monarhia
constituțională, garantează drepturi cetățenești etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric desfășurat în Transilvania, în anul 1918, pentru
realizarea României Mari (de exemplu: Consiliul Național Român Central organizează
Adunarea Națională de la Alba Iulia, adoptarea Rezoluției de la Alba Iulia etc.)
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la politica internă a României în perioada
1919-1927 (de exemplu: În perioada 1919-1927, se utilizează practici politice cu caracter
democratic în politica internă a României.; Politica internă a României, în perioada 1919-1927, are
ca scop consolidarea statului național unitar. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu