Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Istorie 2025 – sesiunea specială, 23 mai 2025, varianta 3

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 3
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2025
Proba E. c)
Istorie
Varianta 3
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Domnii Moldovei și Țării Românești au beneficiat de efectele financiare ale avântului
comerțului de tranzit prin spațiul românesc, ca și al exportului de sare și pește. Ca urmare, în
secolele XIV-XV cea mai mare parte a veniturilor bănești ale domniei provenea [...] din taxe [...].
Fiscalitatea redusă a făcut ca autoritatea domnilor să nu fie resimțită ca prea apăsătoare [...].
Impactul otoman a provocat considerabile prefaceri ale organizării politice a Țărilor Române.
Modificarea raportului de forțe în favoarea Imperiului Otoman în al doilea sfert al secolului al XVI-lea
a adus domnia la discreția Imperiului Otoman, ceea ce s-a tradus prin tot mai frecventa înlocuire a
domnilor și numirea lor direct de la Istanbul, mai întâi în Țara Românească și apoi și în Moldova.
Mai gravă decât destabilizarea instituției domniei a fost sporirea extraordinară a obligațiilor financiare
față de Imperiul Otoman [...]. Creșterea fiscalității a slăbit atât țărănimea liberă cât și categoriile
intermediare cu funcții militare și administrative, astfel încât era subminat întregul mod tradițional de
funcționare a statului.” (B. Murgescu, Istorie românească-istorie universală 600-1800)
B. „Pentru a lua tronul Țării Românești, în 1593, Mihai [Viteazul] i-a jurat credință sultanului
și a plătit la Istanbul mari sume de bani. Odată ajuns domn, acesta și-a consolidat puterea în plan
intern și s-a pregătit de revoltă antiotomană. El și-a adus țara într-o alianță contra turcilor, numită
«Liga Sfântă», pornită de Habsburgi și de papă. [...] Din această grupare mai făceau parte Spania,
Veneția, unele ducate italiene, Moldova și Transilvania. [...] Ajutat de transilvăneni și în înțelegere
cu domnul Moldovei, Mihai [Viteazul] a pornit la București, în 1594, revolta antiotomană. Cu o armată
proprie de mercenari (militari plătiți) și cu sprijin de la aliații europeni, domnul Țării Românești a
obținut strălucite victorii contra turcilor și tătarilor, deopotrivă la nord și la sud de Dunăre [...]. În scurt
timp, turcii au cerut pace și l-au recunoscut, de nevoie, pe Mihai [Viteazul] domn. Dar liniștea era de
scurtă durată, atât timp cât Polonia și Transilvania erau înclinate spre înțelegeri cu Imperiul Otoman,
îndreptate împotriva domnului român. [...] Pentru întărirea poziției țării sale, Mihai Viteazul a încheiat
un tratat cu Imperiul Habsburgic (1598), care echilibra într-un fel situația.“
(I. A. Pop, Prezentul din trecut: istoria pe care nu o înveți la școală: Românii din Antichitate până în zorii Epocii
Moderne)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi instituția politică centrală din Țările Române, precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la Liga Sfântă. 2 puncte
3. Menţionaţi două spații istorice, precizate atât în sursa A, cât și în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că revolta antiotomană
este declanșată la București. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două acțiuni militare la care participă românii în secolele al XV-lea – al XVI-lea, în
afara celor la care se referă sursa B. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două autonomii locale atestate în spațiul românesc sud-carpatic,
în secolul al XIII-lea. 4 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 3
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
„Regele Mihai I, [...] sub presiune sovietică, la 6 martie 1945, a fost nevoit să accepte
formarea unui guvern dominat de comuniști, condus de dr. Petru Groza [...]. După decembrie 1945,
[…] supuși unor presiuni din partea occidentalilor, sovieticii au acceptat principiul unei lărgiri a
executivului român, destinat să pregătească alegerile din 1946. Pe tot parcursul campaniei
electorale, până în noiembrie 1946, comuniștii au utilizat toate mijloacele de intimidare. În urma
alegerilor de la sfârșitul lui 1946 […] partidele democratice (în special Partidul Național Țărănesc)
au obținut o mare victorie electorală […]. Comuniștii au falsificat însă rezultatul alegerilor, fapt care
a stârnit protestele partidelor democratice. […]
Guvernul de la București a acordat o mare atenție pregătirii conferinței de pace care urma să
aibă loc. Delegația română, condusă de Gheorghe Tătărescu, a ajuns la Paris în 29 iulie 1946 și, în
discuțiile purtate, a susținut necesitatea recunoașterii cobeligeranței* României și a anulării
prevederilor Arbitrajului de la Viena din august 1940. De asemenea, au fost abordate probleme
economice și politice. În urma Tratatului semnat la 10 februarie 1947, României i-a fost recunoscut
dreptul asupra întregului teritoriu transilvan. Ea pierdea însă Basarabia și nordul Bucovinei în
favoarea Uniunii Sovietice, era obligată să plătească importante despăgubiri de război (în special
rușilor) și să accepte prezența trupelor sovietice pe teritoriul ei pe termen de 90 de zile, sub pretextul
menținerii liniilor de comunicație cu efectivele Armatei Roșii aflate în centrul Europei. În realitate,
trupele sovietice au rămas pe teritoriul României până în 1958. [...]
După eliminarea fizică a celor mai importanți opozanți politici, un singur om mai rămăsese în
calea preluării totale a controlului de către comuniști: regele Mihai. [...] La 30 decembrie 1947, Petru
Groza și Gheorghe Gheorghiu-Dej i-au prezentat suveranului, sub formă ultimativă, o cerere de
abdicare imediată, pentru el și descendenții săi. Supus presiunii și neavând niciun sprijin, regele
Mihai I a abdicat. În aceeași seară, România a fost proclamată republică.”
(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
*cobeligeranță – situație a unui stat care participă la război alături de un aliat contra unui inamic comun
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi conducătorul guvernului României precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi regele României și o acțiune desfășurată de acesta, la care se referă sursa dată.
6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la alegerile din 1946. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Tratatul din 1947, susţinându-l cu
două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în România se utilizează
practici politice totalitare în perioada 1949-1965. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric
relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituirea și evoluția statului român
în secolul al XIX-lea, având în vedere:
- precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în spațiul românesc,
în perioada 1821-1848 și menţionarea a două aspecte cu privire la acesta;
- prezentarea unei acțiuni desfășurate de români în perioada 1857-1864;
- menționarea a două aspecte referitoare la Constituția din1866;
- formularea unui punct de vedere referitor la politica externă desfășurată de România în
perioada 1877-1890 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 3
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2025
Proba E. c)
Istorie Varianta 3
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: domnia Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: El și-a adus țara într-o alianță contra turcilor, numită
«Liga Sfântă»; din Liga Sfântă făcea parte și Transilvania etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru oricare două dintre răspunsurile: Moldova, Țara Românească, Imperiul Otoman,
Istanbul Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare
sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa
A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
Exemple: cauză: domnii Moldovei și Țării Românești au beneficiat de efectele financiare ale
avântului comerțului de tranzit prin spațiul românesc, ca și al exportului de sare și pește și efect: Ca
urmare, în secolele XIV-XV cea mai mare parte a veniturilor bănești ale domniei provenea [...] din
taxe SAU cauză: Creșterea fiscalității a slăbit atât țărănimea liberă cât și categoriile intermediare
cu funcții militare și administrative și efect: astfel încât era subminat întregul mod tradițional de
funcționare a statului etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două acțiuni militare la care participă românii în
secolele al XV-lea – al XVI-lea, în afara celor la care se referă sursa B (1px2=2p)
Exemple: cruciada de la Varna, lupta de la Vaslui, lupta de la Codrii Cosminului etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni militare menționate - o scurtă expunere în care
sunt precizate două informații referitoare la acțiunea militară (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două autonomii locale atestate în spațiul
românesc sud-carpatic, în secolul al XIII-lea Exemple: au conducători cu atribuții militar-
administrative, au contribuit la întemeierea Țării Românești etc. Se punctează exclusiv
menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se acordă pentru
orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Petru Groza Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Mihai I/Mihai
3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate de acesta, la care se referă sursa dată
Exemple: Regele Mihai I, [...] sub presiune sovietică, la 6 martie 1945, a fost nevoit să accepte
formarea unui guvern dominat de comuniști, abdică la 30 decembrie 1947 etc. Se punctează
orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la
alegerile din 1946 (3px2=6p)
Exemple: sovieticii au acceptat principiul unei lărgiri a executivului român, destinat să
pregătească alegerile din 1946; În urma alegerilor de la sfârșitul lui 1946 […] partidele

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 3
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
democratice (în special Partidul Național Țărănesc) au obținut o mare victorie electorală;
comuniștii au falsificat rezultatul alegerilor etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la Tratatul
din 1947
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Tratatul din 1947 conține prevederi referitoare la situația teritorială a României. Informațiile
care susțin punctul de vedere sunt: În urma tratatului semnat la 10 februarie 1947, României i-a
fost recunoscut dreptul asupra întregului teritoriu transilvan și Ea pierdea însă Basarabia și nordul
Bucovinei în favoarea Uniunii Sovietice SAU Tratatul din 1947 era favorabil Uniunii Sovietice.
Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Ea pierdea însă Basarabia și nordul Bucovinei în
favoarea Uniunii Sovietice și era obligată să plătească importante despăgubiri de război (în
special rușilor). etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului
format din punctul de vedere și din cele două informații/o informație selectate/selectată din
sursă. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: Constituția din 1952/1965, represiunea politică etc. ) prin precizarea a două informații
referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că
etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în
spațiul românesc, în perioada 1821-1848 (de exemplu: Constituția Cărvunarilor, Proclamația de la
Islaz etc.)
câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două aspecte cu privire la acesta (de exemplu:
susține principiul separării puterilor în stat, solicită reformarea administrației, prevede egalitate
în fața legii etc.; este elaborată în contextul Revoluției din 1848-1849, solicită împroprietărirea
țăranilor cu despăgubire, are rol de constituție etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru menţionarea oricărei acțiuni desfășurate de români în perioada 1857-1864 (de
exemplu: Rezoluțiile din Adunările Ad-hoc/Rezoluția din Adunarea Ad-hoc a Țării
Românești/Moldovei, dubla alegere a lui Al. I. Cuza/alegerea lui Al. I. Cuza ca domn al
Moldovei/Țării Românești, Legea instrucțiunii publice etc.)
3 puncte pentru prezentarea acțiunii menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două
informații referitoare la această acțiune și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la acțiunea menționată
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două aspecte referitoare la Constituția din 1866 (de
exemplu: statul se numește România, reflectă principiul separării puterilor, forma de
guvernământ este monarhia constituțională etc.) (3px2=6p)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la politica externă desfășurată de
România în perioada 1877-1890 (de exemplu: Politica externă desfășurată de România în perioada
1877-1890 a fost influențată de „criza orientală‟., Politica externă desfășurată de România în
perioada 1877-1890 se caracterizează prin colaborarea cu mari puteri europene. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu