Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Istorie 2025 – sesiunea iunie–iulie, 11 iunie 2025, varianta 1

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 1
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2025
Proba E. c)
Istorie
Varianta 1
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Stalin fusese în stare să impună frontierele Europei de Est fără să-și asume un risc ieșit
din comun, deoarece armatele sale ocupau deja zonele respective. Însă atunci când a fost vorba să
impună regimuri de tip sovietic în aceste teritorii, el s-a dovedit mult mai prudent. Ca urmare, în primii
doi ani de după război, numai Iugoslavia și Albania au instituit dictaturi comuniste. Celelalte cinci țări
care făceau parte din sfera de influență sovietică – Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România și
Ungaria – au avut guverne de coaliție în care comuniștii erau mai puternici, dar încă nu dețineau
supremația. Două dintre țări – Cehoslovacia și Ungaria – au ținut în primul an după război alegeri
care au produs sisteme multipartinice veritabile. [...]
În septembrie 1947, Andrei Jdanov, care pentru o lungă perioadă de timp a fost considerat
cel mai apropiat colaborator al lui Stalin, identifica două categorii de state în ceea ce el denumea
frontul antifascist din Europa de Est. [...] El a numit Iugoslavia, Polonia, Cehoslovacia și Albania noi
democrații. Bulgaria, România și Ungaria erau plasate în altă categorie, fără ca acesteia să i se dea
o etichetă clară.“ (H. Kissinger, Diplomația)
B. „Detonatorul primei crize a democrațiilor populare l-a constituit problema iugoslavă.
Ruptura dintre Iugoslavia lui Tito și Uniunea Sovietică a devenit evidentă la 1 iulie 1948. Ea se
explică prin opoziția dintre naționalismul iugoslav și voința de dominație a lui Stalin [...]. Cea de-a
doua criză a fost mult mai prelungită în timp [...]. În 1961, Albania s-a situat de partea Chinei în
conflictul sovieto-chinez şi a rupt relațiile cu URSS. În 1964, conducătorii români au refuzat planul
de împărțire a activităților stabilit de Hrușciov, ce condamna România să devină o simplă țară agrară,
dezvoltând o critică cu caracter național ce afirma independența României în raport cu URSS. Cu
toate acestea, evenimentele cele mai spectaculoase au avut loc în 1968. O viguroasă mișcare de
eliberare s-a afirmat chiar în Partidul Comunist Cehoslovac (Primăvara de la Praga). Ca să-i pună
capăt, trupe ale Uniunii Sovietice şi a încă patru dintre aliații din Pactul de la Varșovia [...] au invadat
Cehoslovacia, pe care au ocupat-o militar.“ (J. Carpentier, Fr. Lebrun, Istoria Europei)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un lider politic precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la Primăvara de la Praga. 2 puncte
3. Menţionaţi două spații istorice, precizate atât în sursa A, cât și în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că planul stabilit de liderul
sovietic este refuzat de conducătorii români. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două fapte istorice desfășurate în statul român, în perioada 1948-1960. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două practici politice utilizate de statul român în plan intern la
sfârșitul secolului al XX-lea, începând cu anul 1990. 4 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 1
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
„În Moldova, Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) a întărit domnia, a limitat imunitățile marii
boierimi, [...] a sporit siguranța drumurilor, a ridicat importante edificii de apărare și de închinăciune.
Capitala țării și multe cetăți, târguri, curți, biserici și mănăstiri au fost refăcute, mărite, ridicate din
temelii [...], dăruite cu averi. Creația culturală a atins apogeul în epoca lui prin acțiunea unică de
pictură exterioară la Humor (1535), Moldovița (1537), Arbore (1541) etc. [...]
În conflictul izbucnit în Ungaria după bătălia de la Mohács (1526), domnul a luat inițial partea
lui Ferdinand de Habsburg. Când a realizat că acesta ar putea dori și Moldova, [Petru] Rareș a trecut
de partea lui Ioan Zápolya [...]. Acesta îi recunoștea domnului român stăpânirea asupra vechilor
feude Ciceu și Cetatea de Baltă [...], dăruindu-i în plus orașul Bistrița și cetățile Unguraș și Rodna.
Ca urmare, în lupta de la Feldioara, din 22 iunie 1529, oștile moldovene [...] înving armatele lui
Ferdinand de Habsburg, asigurând succesul adepților lui Zápolya. [...]
În 1538, sultanul Suleiman Magnificul se pregătea să lovească în inamicii săi din zona
central-sud-est-europeană. [...] O armată de 150.000-200.000 de oameni, condusă de sultanul
însuși, s-a îndreptat în vara anului 1538 spre Moldova. În fața ostilității turcilor [...] și tătarilor, a unei
părți a boierimii, domnul nu a avut prea multe șanse. În timpul acestei expediții, otomanii au răpit
Moldovei cetatea Tighina, cu teritoriul din jur, transformând-o în raia* cu numele de Bender. [...] Pe
când Petru Rareș lupta cu tătarii, boierii, epuizați de lupte, au predat țara sultanului, care l-a numit
domn pe Ștefan Lăcustă [...], fost ostatic la Poartă [Imperiul Otoman].“
* teritoriu ocupat și administrat direct de autoritățile militare otomane
(I.A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți un domnitor al Moldovei precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi lupta din 1529 și o caracteristică a acesteia, precizate în sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la măsurile luate de domn în politica internă
a Moldovei. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la relațiile dintre Moldova și Imperiul
Otoman, susținându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia la începutul secolului al
XVIII-lea au loc acțiuni care vizează instituția domniei din Moldova. (Se punctează prezentarea
unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituirea și evoluția statului român
în a doua jumătate a secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea, având în vedere:
- prezentarea unei acțiuni desfășurate de români în perioada 1857-1859;
- precizarea unei măsuri adoptate în statul român, în perioada 1861-1866 și menţionarea a
două aspecte cu privire la această măsură;
- menționarea a două fapte istorice la care participă România în cadrul relațiilor internaționale
din perioada 1875-1885;
- formularea unui punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada 1916-
1918 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 1
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2025
Proba E. c)
Istorie Varianta 1
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Stalin, Andrei Jdanov Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: O viguroasă mișcare de eliberare s-a afirmat chiar în
Partidul Comunist Cehoslovac; se desfășoară în 1968 etc. Se punctează orice mod de redactare
a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru oricare două dintre răspunsurile: România, Iugoslavia, Albania, Cehoslovacia
Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în
enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa
A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
Exemple: cauză: deoarece armatele sale ocupau deja zonele respective și efect: Stalin fusese în
stare să impună frontierele Europei de Est fără să-și asume un risc ieșit din comun SAU cauză: Însă
atunci când a fost vorba să impună regimuri de tip sovietic în aceste teritorii, el s-a dovedit mult
mai prudent și efect: Ca urmare, în primii doi ani de după război, numai Iugoslavia și Albania au
instituit dictaturi comuniste. etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate în statul român, în
perioada 1948-1960 (1px2=2p)
Exemple: înființarea partidului unic, Constituția din 1948/1952, colectivizarea etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două practici politice utilizate de statul român
în plan intern la sfârșitul secolului al XX-lea, începând cu anul 1990
Exemple: caracter democratic, respectă drepturile și libertățile cetățenești etc. Se punctează exclusiv
menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se acordă pentru orice
mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț)
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Petru Rareș, Ștefan Lăcustă Se punctează orice
mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XVI-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Feldioara
3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a acesteia, precizate în sursa dată
Exemple: oștile moldovene [...] înving armatele lui Ferdinand de Habsburg; Petru Rareș îl susține
pe Ioan Zápolya etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la
măsurile luate de domn în politica internă a Moldovei (3px2=6p)
Exemple: a întărit domnia; a limitat imunitățile marii boierimi; reface capitala țării etc. Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau
în enunț).

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 1
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la relațiile
dintre Moldova și Imperiul Otoman
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Relațiile dintre Moldova și Imperiul Otoman au consecințe negative pentru statul
român. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: otomanii au răpit Moldovei cetatea
Tighina, cu teritoriul din jur și Pe când Petru Rareș lupta cu tătarii, boierii, epuizați de lupte, au
predat țara sultanului. SAU Relațiile dintre Moldova și Imperiul Otoman au caracter militar.
Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: O armată de 150.000-200.000 de oameni,
condusă de sultanul însuși, s-a îndreptat în vara anului 1538 spre Moldova și În timpul acestei
expediții, otomanii au răpit Moldovei cetatea Tighina, cu teritoriul din jur, transformând-o în raia*
cu numele de Bender etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă
răspunsului format din punctul de vedere și din cele două informații/o informație
selectate/selectată din sursă. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar
informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: Tratatul de la Luțk, regimul fanariot etc. ) prin precizarea a două informații referitoare
la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi
concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru menţionarea oricărei acțiuni desfășurate de români în perioada 1857-1859 (de
exemplu: Rezoluțiile din Adunările Ad-hoc/Rezoluția din Adunarea Ad-hoc a Țării
Românești/Moldovei, organizarea adunărilor elective, dubla alegere a lui Al. I. Cuza/alegerea lui
Al. I. Cuza ca domn al Moldovei/Țării Românești etc.)
3 puncte pentru prezentarea acțiunii menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două
informații referitoare la această acțiune și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la acțiunea menționată
- 2 puncte pentru precizarea oricărei măsuri adoptate în statul român, în perioada 1861-1866 (de
exemplu: Legea rurală, Constituția din 1866 etc.)
câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două aspecte cu privire la această măsură (de
exemplu: prevede emanciparea țăranilor, stabilește condițiile împroprietăririi țăranilor, rezolvă
parțial problema agrară etc.; statul se numește România, reflectă principiul separării puterilor,
forma de guvernământ este monarhia constituțională etc.) (3px2=6p)
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice la care participă România în
cadrul relațiilor internaționale din perioada 1875-1885 (de exemplu: Convenția cu Rusia din
1877, lupta de la Plevna, aderarea la Tripla Alianță etc.) (3px2=6p)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la politica externă a României în
perioada 1916-1918 (de exemplu: Politica externă a României în perioada 1916-1918 a fost
influențată de marile alianțe din Primul Război Mondial., România participă la acțiuni diplomatice
în cadrul politicii externe din perioada 1916-1918. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest
fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu