Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Istorie 2025 – sesiunea iunie–iulie, 11 iunie 2025, varianta 5, rezervă

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 5
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2025
Proba E. c)
Istorie
Varianta 5
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Transilvania a intrat în războiul antiotoman în cursul anului 1594 [...], iar participarea ei la
lupte a fost modestă în acel an [...]. În toamna anului 1594 s-au angajat în luptă și Moldova și Țara
Românească [...]. Acțiunea lui Mihai [Viteazul] [...] amenința cu crearea unui focar de război [...] la
Dunărea de Jos. În consecință, după eșecul unei încercări de a reprima rebeliunea munteană cu
ajutorul tătarilor în iarna 1594-1595, otomanii s-au văzut siliți să mute centrul de greutate al efortului
lor militar pentru anul 1595 la Dunărea de Jos.
Încercarea de a anexa Moldova și Țara Românească și campania lui Sinan-pașa în Țara
Românească [...] au eșuat în fața forțelor creștine [...]. Experiența acestui eșec, ca și dificultatea
reală de a purta un război de anvergură pe teritoriul slab locuit și secătuit al Țării Românești, au
convins pe otomani că soarta conflictului putea fi decisă mai sigur în Ungaria. Ca urmare, principalul
efort militar otoman din anul 1596 [...] s-a desfășurat în Ungaria [...].”
(B. Murgescu, Istorie românească-Istorie universală 600-1800)
B. „În toamna anului 1596, tătarii s-au abătut din nou asupra Țării Românești. După ce au ars
mai multe orașe, Buzău, Gherghița și București, tătarii au fost respinși de Mihai Viteazul, care s-a
îndreptat apoi împotriva cetății Turnu și a cetății [...] de la Nicopole, stăpânite de turci. Vestea victoriilor
lui Mihai Viteazul s-a răspândit în Europa, numele domnului român era rostit cu stimă și de el se legau
mari speranțe de îndepărtare a primejdiei otomane. [...]
După ce a înțeles din negocierile purtate cu Sigismund Báthory că o cooperare sigură, de
lungă durată a statelor creștine interesate în lupta împotriva Imperiului Otoman era greu de realizat,
Mihai Viteazul a încheiat [...] pace cu turcii [...]. După doi ani, luptele cu turcii au reizbucnit: Mihai
Viteazul a reușit să înfrângă din nou pe turci în mai multe locuri: la Kladova, Vidin, Nicopole [...]. În
urma atacului întreprins de turci asupra Țării Românești [...] și a înfrângerii acestora la Oblucița
(Isaccea) s-a ajuns la încetarea ostilităților. Mihai Viteazul [...] era interesat să aibă liniște din partea
Imperiului Otoman pentru a urmări schimbările politice care se petreceau în Transilvania și Moldova
și care luau un curs nefavorabil lui.” (Ș. Ștefănescu, Istoria medie a României)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi domnul român precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la tătari. 2 puncte
3. Menţionaţi două spații istorice, precizate atât în sursa A, cât și în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că domnul român încheie
pacea cu otomanii. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două acțiuni la care participă românii în relațiile internaționale din secolele al XV-lea
– al XVI-lea, în afara celor la care se referă sursele A și B. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două fapte istorice la care participă românii în secolul al XIV-lea.
4 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 5
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 3-5 martie 1949 a hotărât
«transformarea socialistă a agriculturii», ceea ce însemna colectivizarea ei. [...] Către sfârșitul
anului existau 56 de gospodării colective, dar numărul lor creștea încet și țăranii nu arătau
entuziasm în a se înscrie, fapt ce făcea ca apelul la violență să fie inevitabil. După declanșarea
colectivizării, circa 80 000 de țărani au fost aruncați în închisoare. Țara a devenit o imensă sală
de tribunal, circa 30 000 de țărani fiind judecați public pentru sabotarea eforturilor de colectivizare.
Colectivizarea a luat oficial sfârșit abia în 1962, când 60% din terenul arabil al țării a intrat în
proprietatea gospodăriilor colective și circa 30% în cea a gospodăriilor de stat. Proprietatea
personală s-a menținut în regiunile unde organizarea socialistă a agriculturii, pe suprafețe mari, a
fost imposibilă. [...]
O altă noutate pentru România a constituit-o introducerea muncii forțate la proporții
industriale. [...] La 25 mai 1949, Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român
a decis construirea Canalului Dunăre-Marea Neagră. Obiectivele economice care au stat la baza
acestui proiect au fost îndoielnice. [...] Înainte de toate, proiectul a servit ca un spațiu ideal pentru
lagărele de muncă forțată, în care au fost internați toți «dușmanii regimului» [...]. La începutul anilor
1950 erau internate în diverse lagăre de muncă 80 000 de persoane, dintre care 40 000 la Canalul
Dunăre-Marea Neagră, pentru care lucrau opt lagăre și 20 000 de muncitori voluntari. [...]
În toamna anului 1952 a fost adoptată noua Constituție a Republicii Populare Române, în
care se afirma că aceasta luase ființă «ca rezultat al victoriei istorice a Uniunii Sovietice asupra
fascismului german și al eliberării României de către glorioasa Armată Sovietică». R. P. Română era
declarată «un stat al oamenilor muncii de la orașe și sate» și [...] se preciza că Partidul Muncitoresc
Român este «forța conducătoare a organizațiilor muncii, precum și a organelor și instituțiilor de
stat».“ (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi formațiunea politică precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi legea fundamentală și o prevedere a acesteia, la care se referă sursa dată.
6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii despre lagărele de muncă forțată. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la procesul de colectivizare,
susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia politica externă a României
în perioada stalinismului este subordonată URSS. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric
relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția statului român în perioada
1875-1930, având în vedere:
- precizarea unui fapt istoric desfășurat de România în criza orientală din a doua jumătate a
secolului al XIX-lea și menţionarea a două aspecte cu privire la acesta;
- menționarea a două acțiuni la care participă românii în relațiile internaționale din perioada
1916-1917;
- prezentarea unui fapt istoric desfășurat de români în anul 1918, care a contribuit la realizarea
României Mari;
- formularea unui punct de vedere referitor la regimul politic din România Mare în perioada
1923-1930 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 5
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2025
Proba E. c)
Istorie Varianta 5
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Mihai Viteazul Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: În toamna anului 1596, tătarii s-au abătut din nou
asupra Țării Românești; tătarii au fost învinși de Mihai Viteazul etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru oricare două dintre răspunsurile: Țara Românească, Moldova, Transilvania Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
(3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa
A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
Exemple: cauză: Acțiunea lui Mihai [Viteazul] [...] amenința cu crearea unui focar de război [...] la
Dunărea de Jos și efect: În consecință, după eșecul unei încercări de a reprima rebeliunea munteană
cu ajutorul tătarilor în iarna 1594-1595, otomanii s-au văzut siliți să mute centrul de greutate al
efortului lor militar pentru anul 1595 la Dunărea de Jos SAU cauză: Experiența acestui eșec, ca și
dificultatea reală de a purta un război de anvergură pe teritoriul slab locuit și secătuit al Țării
Românești, au convins pe otomani că soarta conflictului putea fi decisă mai sigur în Ungaria și
efect: Ca urmare, principalul efort militar otoman din anul 1596 [...] s-a desfășurat în Ungaria etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două acțiuni la care participă românii în relațiile
internaționale din secolele al XV-lea – al XVI-lea, în afara celor la care se referă sursele A și B
(1px2=2p)
Exemple: lupta de la Belgrad, lupta de la Vaslui, Tratatul de la Alba Iulia etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la acțiunea menționată (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două fapte istorice la care participă românii în
secolul al XIV-lea Exemple: obținerea independenței față de Ungaria, caracter antiotoman etc. Se
punctează exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se
acordă pentru orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în
enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Partidul Muncitoresc Român Se punctează orice mod de redactare
a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Constituția Republicii Populare Române/ Constituția din 1952/Constituția
3 puncte pentru menționarea oricărei prevederi a acesteia, la care se referă sursa dată
Exemple: R. P. Română era declarată «un stat al oamenilor muncii de la orașe și sate»; Partidul
Muncitoresc Român are rol conducător în stat etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii despre lagărele de
muncă forțată (3px2=6p)
Exemple: proiectul a servit ca un spațiu ideal pentru lagărele de muncă forțată; La începutul
anilor 1950 erau internate în diverse lagăre de muncă 80 000 de persoane; Canalul Dunăre-

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 5
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
Marea Neagră devine lagăr de muncă forțată etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la procesul
de colectivizare
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Procesul de colectivizare a avut consecințe în organizarea suprafeței agricole.
Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Colectivizarea a luat oficial sfârșit abia în 1962,
când 60% din terenul arabil al țării a intrat în proprietatea gospodăriilor colective și circa 30% în
cea a gospodăriilor de stat. și Proprietatea personală s-a menținut în regiunile unde organizarea
socialistă a agriculturii, pe suprafețe mari, a fost imposibilă. SAU Procesul de colectivizare a fost
însoțit de acțiuni de represiune. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: După declanșarea
colectivizării, circa 80 000 de țărani au fost aruncați în închisoare. și Țara a devenit o imensă
sală de tribunal, circa 30 000 de țărani fiind judecați public pentru sabotarea eforturilor de
colectivizare. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului
format din punctul de vedere și din cele două informații/o informație selectate/selectată din
sursă. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: participarea la constituirea CAER, participarea la constituirea Tratatului de la Varșovia
etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru precizarea oricărui fapt istoric desfășurat de România în criza orientală din a
doua jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: Convenția cu Rusia, participarea la războiul
ruso-otoman etc.)
câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două aspecte cu privire la acesta (de exemplu:
trupele ruse străbat teritoriul românesc pentru a trece în sudul Dunării, Rusia garantează
respectarea integrității teritoriale a României, stabilește traseul trupelor ruse în România etc.;
frontul de la Plevna e condus de principele Carol I, cetatea Plevna a fost asediată, armata
română desfășoară acțiuni militare în zona Vidinului etc.) (3px2=6p)
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două acțiuni la care participă românii în relațiile
internaționale din perioada 1916-1917 (de exemplu: alianța cu Antanta, intrarea în Primul Război
Mondial, lupta de la Oituz etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric desfășurat de români în anul 1918, care a
contribuit la realizarea României Mari (de exemplu: unirea Basarabiei cu România, organizarea
Adunării Naționale de la Alba Iulia etc.)
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la acest fapt istoric și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric menționat
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la regimul politic din România Mare în
perioada 1923-1930 (de exemplu: Regimul politic din România Mare are caracter democratic în
perioada 1923-1930., În perioada 1923-1930, în cadrul regimului politic din România Mare se
respectă principiul separării puterilor în stat. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu