Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Istorie 2025 – sesiunea august–septembrie, 12 august 2025, varianta 9

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 9
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2025
Proba E. c)
Istorie
Varianta 9
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Faza războaielor ofensive ale lui lancu [de Hunedoara] a încetat, mai ales după ce, la
1453, simbolul lumii creştine răsăritene - Constantinopolul - cade în mâinile turcilor. La scurtă vreme,
în 1456, sultanul Imperiului Otoman, Mehmed II se îndreaptă spre [...] cucerirea Belgradului, cheia
Ungariei şi a Europei Centrale. Iancu [de Hunedoara] întăreşte linia Dunării. [...] Atacul general,
dezlănțuit de lancu [de Hunedoara] asupra taberei turcești la 22 iulie 1456, a condus la o victorie
zdrobitoare a creştinilor în lupta de la Belgrad. Turcii s-au retras în derută, iar sultanul a fost rănit.
Vestea victoriei străbătea întreaga Europă [...]. Dar pericolul otoman nu trecuse. [...] Ocuparea
Bosniei în 1463, a cetăților moldovene Chilia şi Cetatea Albă în 1484, campaniile din [...] 1475, 1476
din Moldova, 1479 din Transilvania sunt doar momente mai importante ale ofensivei otomane.
Transilvania era mai ferită, datorită protecţiei oferite de celelalte două țări române, dar partea sa de
sud şi Banatul erau frecvent atacate [...].”
(I. A. Pop, Istoria Transilvaniei medievale: de la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul)
B. „În legătură cu măsurile de apărare a Belgradului luate de Iancu [de Hunedoara] trebuie
pusă şi întorsătura pe care o iau relațiile cu Țara Românească, în primăvara anului 1456. [...] Domnul
Țării Românești, Vladislav al II-lea, intrase în legături prea strânse cu turcii [...] și din această cauză
Iancu [de Hunedoara] i-a confiscat posesiunile din Transilvania. [...] Unor detașamente turcești li se
îngăduie să treacă prin Țara Românească spre a pătrunde în Transilvania.
În toamna anului 1455, [...] Iancu [de Hunedoara] s-a străduit să ajungă la o împăcare fiindcă
spera, probabil, să obţină ajutorul lui Vladislav al II-lea împotriva Imperiului Otoman. Încercările sale
au rămas fără urmări durabile, astfel că Iancu de Hunedoara are de înfruntat o răscoală a românilor
făgărășeni, pe care o sprijinea, după toate probabilitățile, domnul Țării Româneşti. În faţa acestei
stări de lucruri, Iancu [de Hunedoara] l-a ajutat pe Vlad Ţepeş, să pătrundă în Ţara Românească
[...] și să devină domn. Iancu [de Hunedoara] se asigura împotriva unui atac turcesc prin Țara
Românească și își putea concentra forțele pentru lupta de la Belgrad.”
(C. Mureșan, Iancu de Hunedoara)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un domn al Țării Românești, precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la acțiunile otomanilor în perioada 1463-1484.
2 puncte
3. Menţionaţi conducătorul militar și lupta la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că victoria creștinilor
determină retragerea turcilor. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două acțiuni diplomatice la care participă românii în secolele al XIV-lea – al XV-lea.
6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două acțiuni militare desfășurate de reprezentanți ai spațiului
românesc în secolul al XVI-lea. 4 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 9
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
„Constituția din 1866 se baza pe nevoile societății românești exprimate și în programul de la
1848, în Convenția de la Paris (1858) și în Statutul lui Cuza (1864), având ca model constituția
belgiană. Se proclamau unele principii de bază [...], anume «libertățile și drepturile fundamentale ale
cetățeanului», «suveranitatea națională», «separarea puterilor în stat», responsabilitatea miniștrilor,
sistemul parlamentar bicameral (cu două adunări), monarhia constituțională și ereditară (conducerea
țării de către un principe, prin moștenirea tronului și cu respectarea constituției), responsabilitatea
monarhului etc. Numele oficial al țării, consemnat în actul fundamental, era România. Suveranul
avea mari atribuții în materie executivă (conducerea țării), dar și legislativă (alcătuirea legilor).
Puterea legislativă o avea totuși Parlamentul, format din Senat și Camera Deputaților. Camera avea
drept de a se conduce singură, de interpelare (deputații îi puteau trage la răspundere pe membrii
guvernului) și de anchetă (de a cere cercetări chiar și pentru faptele miniștrilor). Între drepturi și
libertăți se regăseau: inviolabilitatea proprietății private (neatingerea de bunurile cuiva), libertatea
nestingherită a presei, fără cenzură [...].
În paralel, [...] se creează noi întreprinderi și ramuri industriale. [...] Al. I. Cuza a desființat
taxele vamale la export, iar principele Carol I a încheiat în 1875 și 1876 convenții comerciale cu
Austro-Ungaria și, respectiv, cu Rusia, înfruntând astfel Turcia [...].
În 1867, se instituie sistemul monetar național și se bat monedele României, leii [...], iar în
1880 ia naștere Banca Națională a României. [...] Progresele economice rapide erau însă
împiedicate de suzeranitatea formală a Imperiului Otoman.” (I. A. Pop, Istoria României moderne)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi statul sub suzeranitatea căruia se afla România, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi un conducător al statului român și o acțiune desfășurată de acesta în domeniul
comercial, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la sistemul financiar din perioada 1867-
1880. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Constituția din 1866, susţinându-l cu
două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia România se implică în criza
orientală, în perioada 1877-1878. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția României în perioada 1947-
1985, având în vedere:
- precizarea unui fapt istoric desfășurat în România, în perioada 1947-1948 și menționarea a
două aspecte cu privire la acesta;
- menționarea a două aspecte referitoare la politica externă a României, în perioada 1949-1960;
- prezentarea unei practici politice utilizate în România, între anii 1961-1975;
- formularea unui punct de vedere referitor la politica externă promovată de România în
perioada 1965-1985, în cadrul Războiului rece şi susținerea acestuia printr-un argument
istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 9
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2025
Proba E. c)
Istorie Varianta 9
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Vladislav al II-lea, Vlad Țepeș Se punctează orice
mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: ocuparea Bosniei în 1463; sunt organizate campanii
în Moldova etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare dintre răspunsurile: Iancu de Hunedoara, Belgrad
Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în
enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa
B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: cauză: Domnul Țării Românești, Vladislav al II-lea, intrase în legături prea strânse cu
turcii și efect: din această cauză Iancu [de Hunedoara] i-a confiscat posesiunile din Transilvania
SAU cauză: Încercările sale au rămas fără urmări durabile și efect: astfel că Iancu de Hunedoara
are de înfruntat o răscoală a românilor făgărășeni etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două acțiuni diplomatice la care participă românii în
secolele al XIV-lea – al XV-lea (1px2=2p)
Exemple: Tratatul de la Brașov, Alexandru cel Bun acceptă suzeranitatea regelui Poloniei,
Tratatul de la Overchelăuți etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni diplomatice menționate - o scurtă expunere în care
sunt precizate două informații referitoare la acțiunea diplomatică (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni militare desfășurate de
reprezentanți ai spațiului românesc în secolul al XVI-lea
Exemple: caracter antiotoman, exercitarea prerogativelor domniei etc. Se punctează exclusiv
menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se acordă pentru
orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Imperiul Otoman Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Al. I. Cuza/Cuza, Carol I
3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate de acesta în domeniul comercial, la care
se referă sursa dată Exemple: a desființat taxele vamale la export; în 1875 a încheiat o convenție
comercială cu Austro-Ungaria etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la
sistemul financiar din perioada 1867-1880 (3px2=6p)
Exemple: În 1867, se instituie sistemul monetar național; se bat monedele României, leii; în 1880
a fost înființată Banca Națională a României etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare
Probă scrisă la istorie Varianta 9
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
Constituția din 1866
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Constituția din 1866 prevede principiile de organizare a statului. Informațiile care
susțin punctul de vedere sunt: «suveranitatea națională» și «separarea puterilor în stat» SAU
Prevederile Constituției din 1866 stabilesc rolul politic al Camerei Deputaților. Informațiile care
susțin punctul de vedere sunt: Puterea legislativă o avea totuși Parlamentul, format din Senat și
Camera Deputaților și Camera avea drept de a se conduce singură etc. Punctajul total (10
puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului format din punctul de vedere și din
cele două informații/o informație selectate/selectată din sursă. Nu se punctează doar punctul
de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: Convenția cu Rusia, participarea la războiul ruso-otoman etc. ) prin precizarea a două
informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece,
pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru precizarea oricărui fapt istoric desfășurat în România, în perioada 1947-1948
(de exemplu: Constituția din 1948, naționalizarea etc.)
câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două aspecte cu privire la acesta (de exemplu: Marea
Adunare Națională era instituția supremă în stat, legitimează regimul totalitar, a fost elaborată
după model sovietic etc., desființează proprietatea privată, vizează întreprinderile industriale,
miniere, bancare și de transporturi, întreprinderile trec în proprietatea statului etc.)
(3px2=6p)
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două aspecte referitoare la politica externă a României,
în perioada 1949-1960 (de exemplu: constituirea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc,
fondarea Pactului de la Varșovia, este subordonată față de URSS etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru menţionarea oricărei practici politice utilizate în România, între anii 1961-1975
(de exemplu: Constituția din 1965, cultul personalității etc.)
3 puncte pentru prezentarea practicii politice menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la practica politică și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la practica politică
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la politica externă promovată de
România în perioada 1965-1985, în cadrul Războiului rece (de exemplu: Politica externă promovată
de România în perioada 1965-1985, în cadrul Războiului rece, se caracterizează prin stabilirea
relațiilor diplomatice cu state democratice.; Politica externă promovată de România în perioada
1965-1985, în cadrul Războiului rece, reflectă tendințele de distanțare față de URSS. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu