Textul subiectului și baremului

Simulare BAC Istorie 2025 – 25 martie 2025

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Simulare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2025
Proba E. c)
Istorie
Simulare
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Problemele-cheie cu care se confrunta Ceaușescu la începutul anilor '80 erau de natură
economică. Datoria externă tot mai mare […] a sporit dificultățile economice din România […]. Hotărât
să reducă din volumul datoriei externe, care prin 1983 ajunsese la aproximativ 10 miliarde dolari,
Ceauşescu a impus măsuri drastice de protecţie încă din 1981. Deoarece competiţia pentru piețele de
desfacere străine devenise aprigă la începutul anilor '80, el a încercat să se asigure de cât mai multă
valută forte* […] exportând produse agricole în Europa de Vest […]. Exportarea produselor
agroalimentare, alături de ineficienţa metodelor de producţie şi rigida centralizare, au dus la grave
lipsuri. S-au adoptat măsuri legate de repartizarea resurselor de energie pentru a asigura […]
producerea mărfurilor industriale destinate exportului […]. Ca urmare, s-au înregistrat creşteri rapide
ale prețurilor la electricitate, benzină, gaze naturale, iar pe la mijlocul deceniului al IX-lea s-a ajuns la
frig şi întuneric în case şi pe străzi. Încă din 1983 Fondul Monetar Internațional a înregistrat o scădere
a nivelului de trai în România cu peste 20% faţă de anul precedent, fără nicio speranță de
îmbunătățire.‟ (S. Fischer-Galați, România în secolul al XX-lea)
*unitate monetară a unei țări, cu acoperire în aur, care este acceptată ca mijloc de plată în mai multe
state
B. „Între teoria privind comunismul şi viaţa concretă exista o discrepanță uriaşă. Societățile
din zona centrală şi sud-est europeană […] intraseră într-o profundă criză de sistem, din care nu
aveau cum ieși. În România această criză a fost agravată de generalizarea spiritului voluntarist ca
urmare a intensificării cultului personalității lui Nicolae Ceauşescu, a deciziei acestuia (din 1981) de
a achita rapid întreaga datorie externă a României, fapt ce a dus la secătuirea economiei naţionale
şi nemodernizarea industriei, într-o perioadă în care, pe plan mondial, se înregistra o adevărată
revoluție tehnologică […]; în plan social, s-a produs după 1982 o deteriorare tot mai gravă a nivelului
de trai, ajungându-se la introducerea de cartele şi rații pentru alimentele de primă necesitate,
reducerea drastică a consumului de energie (mai ales a celui casnic, neîncălzirea locuinţelor,
întreruperea repetată a curentului electric etc.); cultura a fost supusă unor puternice presiuni
ideologice, fondurile pentru achiziționarea de cărţi […] s-au redus considerabil.‟
(I. Scurtu, G. Buzatu, Istoria românilor în secolul XX)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi organizația internațională, precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la cultură. 2 puncte
3. Menţionaţi liderul politic și spațiul istoric la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că societățile din zona
centrală şi sud-est europeană se confruntă cu o criză de sistem. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare din statul român, în afara celor la care se referă
sursele A și B. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două practici politice utilizate de statul român în ultimul deceniu al
secolului al XX-lea. 4 puncte

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Simulare
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
„La 27 martie 1848, în prezența a 1000 de persoane s-au luat în dezbatere «îmbunătățirile
necesare țării». Adunarea [...] și-a ales un președinte [...] care a condus discuțiile ce au constat, în
principal, din discursurile liderilor mișcării revoluționare din Moldova: Lascăr Rosetti, Vasile Ghica,
Alexandru Ioan Cuza [...]. Cei reuniți la 27 martie 1848 la Iași au hotărât să aleagă o comisie, a cărei
misiune era să redacteze un program de revendicări. Comisia, formată din 16 membri [...], s-a reunit
la 28 martie [...] și a redactat documentul așteptat. El se intitula Petiție-proclamațiune și cuprindea
35 de puncte. [...] În ziua de 29 martie 1848, o delegație a conducătorilor mișcării a prezentat
Petiția-Proclamațiune lui Mihail Sturdza. Cu aceeași abilitate demonstrată anterior, Sturdza a primit
petiția, lăsând să se înțeleagă că acceptă unele prevederi și că le respinge pe altele [...]. În aceeași
zi [...], domnitorul Mihail Sturdza a declanșat represiunea [...].
Urmarea cea mai importantă a celor petrecute în martie 1848, în Moldova, a constat în
participarea liderilor acțiunii la evenimentele din Transilvania și Bucovina [...]. Un nou program al
revoluționarilor moldoveni, a fost redactat la Brașov, la 12/24 mai 1848, sub titlul Prințipiile noastre
pentru reformarea patriei [...]. Acest document specifica [...] scopurile esențiale ale mișcării naționale
românești în vederea modernizării: desființarea oricăror obligații ale sătenilor către proprietarii de
moșii, împroprietărirea sătenilor fără răscumpărare, lichidarea privilegiilor și deplina egalitate a
cetățenilor în toate drepturile politice, organizarea instituțiilor țării pe principiile libertății, egalității și
frățietății, «unirea Moldovei și a Țării Românești într-un singur stat neatârnat».
Revoluționarii moldoveni, care au organizat mai târziu, la Cernăuți, un Comitet executiv de
acțiune, l-au desemnat pe Mihail Kogălniceanu să redacteze, în numele lor, un nou program, intitulat
Dorințele partidei naționale în Moldova [...] și apărut la sfârșitul lui august 1848. Acesta [...] stabilea
că Unirea Principatelor era cea mai importantă: ea era «cheia boltei, fără care s-ar prăbuși tot
edificiul național».”
(S. L. Damean, I. Oncescu, O istorie a românilor de la Tudor Vladimirescu la Marea Unire 1821-1918)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un revoluționar din Moldova, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnitorul Moldovei și o acțiune desfășurată de acesta, la care se referă sursa dată.
6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la evenimentele din 27 martie 1848.
6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la programul revoluționar de la
Brașov, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statul român se
modernizează prin acțiuni desfășurate în politica internă din perioada 1860-1870. (Se punctează
prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția Țării Românești, a Moldovei
și a Transilvaniei în secolele al XIV-lea – al XVIII-lea, având în vedere:
- precizarea unui fapt istoric din primele șase decenii ale secolului al XIV-lea, referitor la spațiul
românesc din Sudul Carpaților și menţionarea a două aspecte cu privire la acest fapt istoric;
- prezentarea unui fapt istoric desfășurat în secolul al XIV-lea în spațiul românesc din Estul Carpaților;
- menționarea a două aspecte cu privire la organizarea instituțională a Transilvaniei în secolele al
XVI-lea – al XVII-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la organizarea instituțională din Moldova sau din Țara
Românească în prima jumătate a secolului al XVIII-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument
istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2025
Proba E. c)
Istorie Simulare
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Fondul Monetar Internațional Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: a fost supusă unor puternice presiuni ideologice;
fondurile pentru achiziția cărţilor au scăzut considerabil etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Nicolae Ceaușescu/Ceaușescu, România Se punctează orice
mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa
A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: cauză: Deoarece competiţia pentru piețele de desfacere străine devenise aprigă la
începutul anilor '80 și efect: el a încercat să se asigure de cât mai multă valută forte SAU cauză:
S-au adoptat măsuri legate de repartizarea resurselor de energie pentru a asigura […] producerea
mărfurilor industriale destinate exportului și efect: Ca urmare, s-au înregistrat creşteri rapide ale
prețurilor la electricitate, benzină, gaze naturale etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două practici politice totalitare din statul român, în
afara celor la care se referă sursele A și B (1px2=2p)
Exemple: Constituția din 1948/1952/1965, colectivizarea etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate - o scurtă expunere în care
sunt precizate două informații referitoare la practica politică (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două practici politice utilizate de statul
român în ultimul deceniu al secolului al XX-lea; Exemple: caracter democratic, respectă drepturile
și libertățile cetățenești etc. Se punctează exclusiv menționarea asemănării (nu se iau în considerare
alte informații). Punctajul se acordă pentru orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Lascăr Rosetti, Vasile Ghica, Alexandru Ioan Cuza, Mihail
Kogălniceanu Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Mihail Sturdza/Sturdza
3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate de acesta, la care se referă sursa dată
Exemple: Cu aceeași abilitate demonstrată anterior, Sturdza a primit petiția; ia măsuri împotriva
revoluției etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la
evenimentele din 27 martie 1848 (3px2=6p)
Exemple: La 27 martie 1848, în prezența a 1000 de persoane s-au luat în dezbatere «îmbunătățirile
necesare țării»; Adunarea [...] și-a ales un președinte [...] care a condus discuțiile; se constituie o comisie
pentru redactarea unui program de revendicări etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
programul revoluționar de la Brașov
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Programul revoluționar de la Brașov cuprinde solicitări referitoare la problema agrară.
Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: desființarea oricăror obligații ale sătenilor către
proprietarii de moșii și împroprietărirea sătenilor fără răscumpărare SAU Atât programul
revoluționar de la Brașov, cât și cel de la Cernăuți reflectă dorința de unificare a românilor.
Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: «unirea Moldovei și a Țării Românești într-un
singur stat neatârnat» și Unirea Principatelor era cea mai importantă: ea era «cheia boltei, fără
care s-ar prăbuși tot edificiul național» etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte)
se acordă răspunsului format din punctul de vedere și din cele două informații/o informație
selectate/selectată din sursă. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar
informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: Legea instrucțiunii publice, Constituția din 1866 etc. ) prin precizarea a două informații
referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că
etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru precizarea oricărui fapt istoric din primele șase decenii ale secolului al XIV-lea,
referitor la spațiul românesc din Sudul Carpaților (de exemplu: lupta de la Posada, crearea
Mitropoliei Țării Românești etc. )
câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte cu privire la acest fapt istoric (de
exemplu: Basarab obține victoria împotriva regelui Ungariei, Țara Românească devine stat
independent, este atestată prin izvorul istoric Cronica pictată de la Viena etc.; întemeiată de
Nicolae Alexandru la Curtea de Argeș, dependentă de Patriarhia din Constantinopol,
consolidează independența Țării Românești față de Ungaria etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric desfășurat în secolul al XIV-lea în spațiul
românesc din Estul Carpaților (de exemplu: descălecatul lui Dragoș, descălecatul lui Bogdan etc. )
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric menționat
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două aspecte cu privire la organizarea instituțională a
Transilvaniei în secolele al XVI-lea – al XVII-lea (de exemplu: devine principat autonom sub
suzeranitate otomană, principele este ales de dietă, constituirea guberniului etc.) (3px2=6p)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la organizarea instituțională din
Moldova sau din Țara Românească în prima jumătate a secolului al XVIII-lea (de exemplu:
Imperiul Otoman intervine în organizarea instituțională din Moldova sau din Țara Românească în
prima jumătate a secolului al XVIII-lea.; Organizarea instituțională din Moldova sau din Țara
Românească în prima jumătate a secolului al XVIII-lea este influențată de evoluția relațiilor
internaționale. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu