Textul subiectului și baremului

Model oficial BAC Istorie 2025

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Model
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2025
Proba E. c)
Istorie
Model
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Unul dintre […] liderii comuniști […] ai României, Gheorghe Gheorghiu-Dej, […] a dejucat
planurile rivalilor săi […], iar în momentul dispariției lui Stalin, deținea controlul total în stat, fiind premier
și șef al partidului. A condus un aparat de securitate imens […], care administra un sistem de lagăre ce
amintea de […] cel sovietic al lui Stalin. Zeci de mii de români din toate segmentele societății, dar mai
presus de toate țăranii în timpul efortului de colectivizare a agriculturii (început în 1949-1950), au fost
închiși, mulți dintre ei fiind supuși torturilor. […]
Nefiind contestat din nicio parte și având controlul asupra unui stat polițienesc […], Dej era
într-o poziție bună pentru a opune rezistență direcțiilor de reformă introduse în Uniunea Sovietică de
liderul acesteia, Hrușciov. […] În toamna anului 1956, după ce au izbucnit proteste studențești în
universități, inspirate de evenimentele din Polonia și Ungaria, ele au fost suprimate cu violență de
poliția secretă, faimoasa Securitate […]. Sprijinul puternic al lui Gheorghiu-Dej pentru suprimarea
revoltei maghiare de către sovietici, în octombrie 1956, i-a oferit spațiu de manevră în raport cu
Hrușciov. Obligațiile economice impuse de sovietici României au fost reduse, iar controlul lui Dej
asupra puterii a rămas intact.‟ (I. Kershaw, Un continent fracturat. Europa, 1950-2017)
B. „Spre finalul anilor 1950, România […] începea să construiască o formă de comunism
național […]. Era vorba mai ales despre prioritatea economică a conducerii - de a forța
industrializarea țării […]. Prin intermediul CAER [Consiliul de Ajutor Economic Reciproc] […],
sovieticii căutau să mențină România la nivelul unui stat agrar, furnizor de produse agricole și materii
prime. Însă, principala miză a fost chestiunea mai largă a intervențiilor sovietice în afacerile interne ale
altor state. Conducerea României […] a fost ajutată de faptul că Hrușciov se temea de o nouă
confruntare de tipul celei din Ungaria. Ca urmare, relația de relativă distanțare a României față de URSS
a continuat. […] Nicolae Ceaușescu, care, în 1965, i-a succedat […] lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în
fruntea Partidului Comunist (devenind președintele României în 1974), a fost apreciat de Occident
datorită opoziției față de invadarea Cehoslovaciei și pentru că realizase o formă de «național-
comunism» românesc […] care nu urma regulile Moscovei.‟
(I. Kershaw, Un continent fracturat. Europa, 1950-2017)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi formațiunea politică din România, precizată în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la evenimentele desfășurate în anul 1956.
2 puncte
3. Menţionaţi doi conducători politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că țăranii sunt victime ale
regimului comunist în timpul colectivizării agriculturii. 3 puncte
5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentați alte două acțiuni desfășurate în politica internă a României din perioada 1948-1975,
în afara celor la care se referă sursele date. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două practici politice utilizate în România, între anii 1990-2000.
4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Model
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
„Numeroase legi: o nouă constituție, intitulată prudent, Statutul Dezvoltător al Convenției de
la Paris care sporește prerogativele domnitorului, o nouă lege electorală […], Legea rurală, crearea
Camerelor de Comerț, promulgarea Codului Civil și a Codului Penal […], organizarea armatei, a
învățământului, a bisericii, crearea Curții de Conturi […], înființarea Universităților din Iași și București
[…] vor face din scurta domnie a lui Al. I. Cuza, din 1859-1866, perioada cu cea mai mare densitate
de reforme din istoria modernă a României. […]
Pe plan intern poziția lui Al. I. Cuza se deteriorează, împotriva sa formându-se așa numita
monstruoasă coaliție, o alianță a tuturor nemulțumiților. A acelora […] care îl acuzau de o conduită
prea moderată, cum erau liberalii radicali, a conservatorilor moldoveni nemulțumiți și de […]
pierderea importanței orașului Iași […] și a acelora care acuzau dezordinea din finanțe și de la sate
[…]. La 11 februarie 1866, Cuza e nevoit să părăsească domnia. […]
Locotenența domnească, organism administrativ politic creat pentru a ține locul domnitorului
Al. I. Cuza detronat, îl trimite în Occident pe I. C. Brătianu […]. Inițial se propune candidatura lui Filip
de Flandra […]., dar acesta refuză să preia conducerea statului. Atunci este descoperit Carol de
Hohenzollern-Sigmaringen. […] Când I. C. Brătianu îi face oferta tronului României, […] Carol
acceptă. […] Un plebiscit* îl alege cu 685 000 de voturi, contra fiind 224 de voturi. Și, la 10 mai 1866,
Parlamentul român îl proclamă principe, sub numele de Carol I. Prin alegerea unui principe străin,
românii voiau să înlăture certurile interne pentru domnie, și, în același timp, să-și consolideze statul
abia constituit, amenințat cu dezmembrarea de imperiile vecine. Mai sperau că un principe străin,
prin prestigiul și sprijinul familiei din care provenea, va înlesni dobândirea deplinei independențe de
către statul român, aflat încă sub suzeranitatea Imperiului Otoman.” (I. Bulei, O istorie a românilor)
*plebiscit - referendum
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi statul sub suzeranitatea căruia se află România, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi alianța formată împotriva domnitorului Al. I. Cuza și un motiv al nemulțumirilor față de
domnia acestuia, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la activitatea reformatoare din timpul
domniei lui Al. I. Cuza. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la principele străin, susţinându-l cu
două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în perioada 1820-1850 au
fost elaborate proiecte politice referitoare la statul român modern. (Se punctează prezentarea
unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc în secolele al XIV-lea –
al XVI-lea, având în vedere:
- precizarea unui fapt istoric din perioada 1361-1400 la care participă românii în cadrul relațiilor
internaționale și menţionarea a două aspecte referitoare la acesta;
- prezentarea unei acțiuni de politică externă la care participă românii în prima jumătate a
secolului al XV-lea;
- menţionarea a două aspecte cu privire la implicarea românilor în relațiile internaționale din
perioada 1451-1500;
- formularea unui punct de vedere referitor la organizarea instituțională din spațiul românesc
în secolul al XVI-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Model
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2025
Proba E. c)
Istorie Model
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Partidul Comunist
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: au izbucnit proteste studențești în universități, inspirate
de evenimentele din Polonia și Ungaria, protestele au fost suprimate de Securitate etc. Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau
în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Gheorghe Gheorghiu-Dej/Gheorghiu-Dej/Dej, Hrușciov Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în
enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa
B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: cauză: Conducerea României […] a fost ajutată de faptul că Hrușciov se temea de o
nouă confruntare de tipul celei din Ungaria și efect: Ca urmare, relația de relativă distanțare a
României față de URSS a continuat SAU cauză: datorită opoziției față de invadarea Cehoslovaciei
și efect: Nicolae Ceaușescu, care, în 1965, i-a succedat […] lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în fruntea
Partidului Comunist (devenind președintele României în 1974), a fost apreciat de Occident etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două acțiuni desfășurate în politica internă a
României din perioada 1948-1975, în afara celor la care se referă sursele date (1px2=2p)
Exemple: Constituția din 1948/1952/1965, naționalizarea, cenzura etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la această acțiune (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două practici politice utilizate în România,
între anii 1990-2000
Exemple: caracter democratic, respectă drepturile și libertățile cetățenești etc. Se punctează exclusiv
menționarea asemănării (nu se iau în considerare alte informații). Punctajul se acordă pentru orice
mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Imperiul Otoman Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: monstruoasa coaliție
3 puncte pentru menționarea oricărui motiv al nemulțumirilor față de domnia lui Al. I. Cuza, la care
se referă sursa dată
Exemple: îl acuzau de o conduită prea moderată; starea de dezordine din finanțe etc. Se punctează
orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la activitatea
reformatoare din timpul domniei lui Al. I. Cuza (3px2=6p)
Exemple: o nouă constituție, intitulată prudent, Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris care
sporește prerogativele domnitorului; Legea rurală; vizează domeniul juridic etc. Se punctează orice
mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Model
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la principele
străin
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susțin punctul de
vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Principele străin urma să contribuie la consolidarea statului român. Informațiile care
susțin punctul de vedere sunt: Prin alegerea unui principe străin, românii voiau să înlăture
certurile interne pentru domnie și un principe străin, prin prestigiul și sprijinul familiei din care
provenea, va înlesni dobândirea deplinei independențe de către statul român SAU Alegerea
principelui străin este confirmată prin acțiuni politice desfășurate în plan intern. Informațiile care
susțin punctul de vedere sunt: Un plebiscit* îl alege cu 685 000 de voturi, contra fiind 224 de
voturi. și la 10 mai 1866, Parlamentul român îl proclamă principe, sub numele de Carol I etc.
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului format din punctul
de vedere și din cele două informații/o informație selectate/selectată din sursă. Nu se
punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: Constituția Cărvunarilor, Prințipiile noastre pentru reformarea patriei etc. ) prin
precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru precizarea oricărui fapt istoric din perioada 1361-1400 la care participă românii în
cadrul relațiilor internaționale (de exemplu: Tratatul de la Brașov, cruciada de la Nicopole etc.)
câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două aspecte referitoare la acesta (de exemplu:
caracter antiotoman, ajutor militar reciproc între Ungaria și Țara Românească, Mircea cel Bătrân
acceptă suzeranitatea regelui Ungariei etc.; participarea românilor sub conducerea lui Mircea
cel Bătrân, trupele creștinilor sunt înfrânte, consolidarea dominației otomane în Peninsula
Balcanică etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni de politică externă la care participă românii în prima
jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Alexandru cel Bun acceptă suzeranitatea regelui
Poloniei, cruciada de la Varna etc.)
3 puncte pentru prezentarea acțiunii de politică externă menționate - o scurtă expunere în care
sunt precizate două informații referitoare la acțiune și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la acțiunea de politică externă
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două aspecte cu privire la implicarea românilor în
relațiile internaționale din perioada 1451-1500 (de exemplu: acțiuni militare cu caracter
antiotoman, susțin lupta antiotomană în alianță cu state creștine, încheierea Tratatului de la
Overchelăuți etc.) (3px2=6p)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la organizarea instituțională din spațiul
românesc în secolul al XVI-lea (de exemplu: Organizarea instituțională din spațiul românesc în
secolul al XVI-lea este influențată de evoluția relațiilor internaționale., Acțiunile diplomatice din
secolul al XVI-lea vizează organizarea instituțională din spațiul românesc. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu