Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Istorie 2024 – 20 august 2024, varianta 3

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 3
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2024
Proba E. c)
Istorie
Varianta 3
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „După înlăturarea lui Cuza, se formează o locotenență domnească, având rolul de a rezolva
repede problemele tronului vacant (rămas neocupat), fiindcă unele dintre puteri puneau unirea în
pericol. [...]
Aducerea unui principe străin, cu renume în Europa și care să poată fi ca un arbitru între
grupările interne opuse, părea singura soluție salvatoare. Drept urmare, la 10 mai 1866, în urma unui
nou plebiscit*, prin care poporul și-a spus cuvântul, parlamentul proclamă solemn voința României de
a rămâne unită, «având în fruntea sa pe Carol I, din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen». Curând,
prințul german vine în țară și preia tronul, iar marile puteri, mai ales Turcia și Austria, sunt puse din
nou în fața faptului împlinit. Domnia lui Carol I, de 48 de ani – mai întâi ca prinț și apoi ca rege – a
rămas una dintre cele mai glorioase din istoria românilor. [...] Printre primele acte importante înfăptuite
sub noul domn se numără promovarea Constituției [din 1866], prima lege fundamentală cu adevărat
modernă și adoptată [...] de către reprezentanții aleși ai poporului român.”
*plebiscit – referendum (I. A. Pop, Istoria României moderne)
B. „Pe 16 aprilie 1877, România și Rusia încheiau o convenție militară, în urma căreia trupele
rusești puteau traversa teritoriul românesc în drumul lor spre Balcani. [...] Într-o sesiune extraordinară
a Adunării Deputaților, pe 9 mai 1877, era proclamată în Parlament Independența României, urmând
ca ea să fie celebrată, în deceniile următoare, în ziua de 10 mai – care era și Ziua Dinastiei. [...]
Armata română a fost dispusă la Dunăre și primele planuri militare nu prevedeau intervenția
soldaților români dincolo de fluviu, ci numai apărarea graniței [...] – cu atât mai mult cu cât, imediat
ce trupele rusești s-au apropiat de Dunăre, armata turcă a început să bombardeze orașele riverane
românești, de la Calafat spre Călărași și Brăila. În ultimele zile ale lui mai 1877, domnitorul Carol I
și țarul rus Alexandru al II-lea au avut o întâlnire la Ploiești – ocazie cu care partea rusă n-a solicitat
ajutorul armatei române în campania de peste Dunăre, deși rezistența turcilor, acolo, se dovedise
peste așteptări. [...] La sfârșitul lunii iulie 1877, după două atacuri rusești eșuate asupra sistemului de
redute al Plevnei, marele duce Nicolae (comandantul armatei țariste în zonă) i-a telegrafiat
domnitorului Carol I, cerându-i cu insistență ca armata română să-i vină în ajutor.”
(A. Cioroianu, Aproape un secol de dinastie)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi legea fundamentală precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la convenția militară. 2 puncte
3. Menţionaţi conducătorul politic și spațiul istoric la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei conform căreia comandantul armatei
rusești a cerut ajutorul armatei române. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două fapte istorice desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XIX-lea,
în afara celor la care se referă sursele A și B. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două proiecte politice referitoare la statul român, elaborate în
perioada 1820-1850. 4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 3
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Turcii au ocupat Bucureștii, au transformat mănăstirea Radu-Vodă în moschee, au ocupat
Târgoviștea [...]. În octombrie 1595 a venit dinspre Transilvania Sigismund Báthory cu 22 000 de
secui, 15 000 de oșteni dați de nobili și de orașe, plus 63 de tunuri. Din Moldova, Ștefan Răzvan
aduce 3 000 de oameni și 22 de tunuri. În 1595, cele două capitale au fost eliberate, iar turcii au fost
urmăriți până la Giurgiu. În lupta de aici, cei care nu apucaseră să treacă fluviul au fost învinși [...]. Până
la urmă, Mihai [Viteazul], cu ajutorul aliaților săi, a dejucat planul de supunere a țărilor române. [...]
Mihai [Viteazul] trimite o nouă solie la împăratul habsburgic [Rudolf al II-lea], căruia îi cere să
ia sub protecție Țara Românească [...]. În iunie 1598, la Mănăstirea Dealu, s-a încheiat Tratatul:
Mihai [Viteazul] primea lunar bani pentru 5 000 de soldați și, eventual, încă pentru atâția, plus
armament și muniție; domnul trebuia să-i îndepărteze pe otomani «din Transilvania, Țara
Românească și din părțile Ungariei»; în împrejurări grele, împăratul și fratele său [...] aveau să trimită
și oști din Transilvania și din alte locuri; Mihai [Viteazul] trebuia să trimită și el oști, la nevoie, în
Ungaria, dacă turcii ar declanșa acolo ofensiva; domnul recunoștea suzeranitatea împăratului, fără
a plăti tribut [...]; împăratul recunoștea domnia ereditară în familia lui Mihai [Viteazul] și toate
drepturile și hotarele țării. [...] Aflând de tratat, turcii au trecut la represalii și au încercat înlocuirea
domnului [...].
În iulie 1599, Mihai [Viteazul] trimitea solie lui Rudolf al II-lea, care își dădea aprobarea la
planul propus. [...] Conform planului, Mihai [Viteazul] urma să atace Transilvania, luând Ardealul în
numele împăratului. Ca urmare, domnul a trecut munții cu oaste [...]. Lupta s-a dat la Șelimbăr, la
18/28 octombrie 1599, cu forțe aproximativ egale. Oastea Țării Românești a învins, iar alaiul lui Mihai
[Viteazul] s-a îndreptat spre capitală. [...] Mihai [Viteazul] a fost numit de Dietă principe sau
conducător al Transilvaniei. El a informat Poarta [Imperiul Otoman] despre luarea Transilvaniei și a
primit confirmarea domniei.” (I.A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi domnul Țării Românești precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi lupta din 1599 și o consecință a acesteia, precizate în sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la evenimentele din 1595. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la prevederile Tratatului de la
Mănăstirea Dealu, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii participă la acțiuni
diplomatice în secolul al XV-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a României în prima
jumătate a secolului al XX-lea, având în vedere:
- prezentarea unui fapt istoric la care participă românii în anul 1918 pentru realizarea României
Mari;
- menționarea a două constituții ale României adoptate în perioada 1920-1940 și a câte unui
aspect referitor la fiecare dintre acestea;
- precizarea unei acțiuni desfășurate în România, în anii 1946-1947;
- formularea unui punct de vedere referitor la regimul politic instaurat în România în anul 1948 şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 3
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2024
Proba E. c)
Istorie Varianta 3
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Constituția/Constituția din 1866 Se punctează orice mod de redactare
a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: pe 16 aprilie 1877, România și Rusia încheiau o
convenție militară, permite trupelor rusești să traverseze teritoriul României etc. Se punctează orice
mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Carol I, România Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa
A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: cauză: fiindcă unele dintre puteri puneau unirea în pericol și efect: După înlăturarea
lui Cuza, se formează o locotenență domnească SAU cauză: Aducerea unui principe străin, cu
renume în Europa și care să poată fi ca un arbitru între grupările interne opuse, părea singura
soluție salvatoare. și efect: Drept urmare, la 10 mai 1866, în urma unui nou plebiscit, prin care
poporul și-a spus cuvântul, parlamentul proclamă solemn voința României de a rămâne unită,
«având în fruntea sa pe Carol I, din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen». etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice desfășurate de români în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea, în afara celor la care se referă sursele A și B (1px2=2p)
Exemple: elaborarea Rezoluțiilor în Adunările ad-hoc/Rezoluției din Adunarea ad-hoc a
Moldovei/Țării Românești, dubla alegere a lui Al. I. Cuza, aderarea României la Tripla Alianță etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două proiecte politice referitoare la statul
român, elaborate în perioada 1820-1850 Exemple: solicită reorganizarea instituțiilor statului,
drepturi și libertăți cetățenești etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Mihai Viteazul Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XVI-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Șelimbăr
3 puncte pentru menționarea oricărei consecințe a acesteia, precizate în sursa dată
Exemple: Oastea Țării Românești a învins; Mihai [Viteazul] a fost numit principe al Transilvaniei
etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la
evenimentele din 1595 (3px2=6p)
Exemple: În 1595, cele două capitale au fost eliberate; În lupta de aici, cei care nu apucaseră să
treacă fluviul au fost învinși; Mihai Viteazul primește ajutorul Transilvaniei și al Moldovei etc. Se

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 3
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau
în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
prevederile Tratatului de la Mănăstirea Dealu
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Prevederile Tratatului de la Mănăstirea Dealu au caracter antiotoman. Informațiile care
susțin punctul de vedere sunt: domnul trebuia să-i îndepărteze pe otomani «din Transilvania, Țara
Românească și din părțile Ungariei» și Mihai [Viteazul] trebuia să trimită și el oști, la nevoie, în Ungaria,
dacă turcii ar declanșa acolo ofensiva SAU Tratatul de la Mănăstirea Dealu conține prevederi
favorabile domnului român. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Mihai [Viteazul] primea
lunar bani pentru 5 000 de soldați și împăratul recunoștea domnia ereditară în familia lui Mihai [Viteazul]
etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde
atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere
sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: acceptarea suzeranității regelui Poloniei de către Alexandru cel Bun, Tratatul de la Hârlău
etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric la care participă românii în anul 1918 pentru
realizarea României Mari (de exemplu: adoptarea deciziei de unire a Basarabiei cu România,
Adunarea Națională de la Alba Iulia etc. )
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la faptul istoric menționat și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric menționat
- câte 3 puncte pentru menţionarea celor două constituții ale României adoptate în perioada 1920-
1940 (Constituția din 1923, Constituția din 1938) și a oricărui aspect referitor la fiecare dintre
acestea (de exemplu: consolidează democrația, România este stat național, unitar și indivizibil
etc.; are caracter autoritar, regele este Capul Statului etc.) (3px4=12p)
- 2 puncte pentru precizarea oricărei acțiuni desfășurate în România, în anii 1946-1947 (de
exemplu: falsificarea rezultatului alegerilor din 1946, înlăturarea monarhiei constituționale etc.)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la regimul politic instaurat în România
în anul 1948 (de exemplu: Regimul politic instaurat în România în anul 1948 are caracter totalitar.;
Regimul politic instaurat în România în anul 1948 încalcă drepturile și libertățile cetățenilor. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu