Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Istorie 2024 – sesiunea specială, 22 mai 2024, varianta 9

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 9
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2024
Proba E. c)
Istorie
Varianta 9
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „La deschiderea lucrărilor Adunării Elective din Moldova [...] deputații unioniști s-au trezit
în fața unui număr mare de candidați la domnie. Faptul că doi din candidații conservatorilor [...] erau
adversari [...] a permis unioniștilor liberali [...] să propună candidatura colonelului Alexandru Ioan
Cuza [...]. Candidatura sa, supusă la vot, a întrunit unanimitatea deputaților. Drept urmare, la 5
ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza a devenit Domnitor al Moldovei. [...] Când delegația moldovenilor
a trecut prin București, în drum spre Constantinopol, spre a anunța alegerea Domnului la Iași, ea a
sugerat oficial unioniștilor munteni ideea de a-l alege și ei tot pe Cuza. [...] La București, unioniștii
liberali [...] au anticipat alegerea Domnului cu o amplă propagandă în mijlocul populației Capitalei.
[...] La 24 ianuarie 1859, în Adunarea Electivă a Țării Românești deputații conservatorilor au sfârșit
prin a se alătura deputaților unioniști. Astfel, ei au votat cu toții, în unanimitate, pe Alexandru Ioan
Cuza, ca domn și al Țării Românești.
Alegerea aceluiași Domnitor, în persoana lui Cuza, punea Poarta otomană [Imperiul Otoman]
în fața unui fapt împlinit, iar românii izbuteau să realizeze sub același Domn unitatea Principatelor.”
(S. L. Damean, I. Oncescu, O istorie a românilor de la Tudor Vladimirescu la Marea Unire 1821-1918)
B. „Numele dat de Al. I. Cuza actului [...] aprobat de plebiscit*, Statut Dezvoltător al
Convenției de la Paris (1864), voia să sublinieze faptul că, din punctul de vedere al statutului politic
internațional, situația statului român rămânea neschimbată. [...]
Pe planul organizării statale interne, Statutul aducea schimbări foarte importante [...]. Pe de
o parte, întărește puterea executivă în raport cu puterea legislativă [...]. Domnul are singur inițiativa
legilor, pe care le pregătește cu ajutorul Consiliului de Stat. Pentru dezbaterea și votarea legilor, se
înființează un al doilea organism legislativ, Senatul. [...] El se compune din membri de drept și [...]
membri numiți de domn. [...]
Pe de altă parte, Statutul Dezvoltător încorporează o nouă lege electorală, [...] extinzând mult
dreptul de vot al locuitorilor. [...] Numărul alegătorilor, direcți și primari, după unele calcule, atingea
cifra de 570.690 […] față de cei 3.796 alegători, câți erau în Țara Românească și Moldova, la 1858.”
*plebiscit – referendum (N. Isar, Istoria modernă a românilor 1774/1784 - 1918)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi domnitorul Principatelor Române ales în anul 1859, precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la Senat. 2 puncte
3. Menţionaţi cele două state române la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că legea electorală a dus
la creșterea numărului alegătorilor. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două fapte istorice desfășurate în statul român, între anii 1860-1867, în afara
celor la care se referă sursa B. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două acțiuni desfășurate de România în plan extern, în ultimele
trei decenii ale secolului al XIX-lea. 4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 9
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Anul 1974 a căpătat o importanță simbolică și prin alegerea lui Nicolae Ceaușescu în funcția
de președinte al noii Republici Socialiste România. […] Astfel, Nicolae Ceaușescu, nu mai era doar
secretar general al CC al PCR [Comitetului Central al Partidului Comunist Român] și președinte al
Consiliului de Stat, ci și președinte al Republicii Socialiste România […].
Și în ceea ce privește maniera de interacțiune a liderului cu societatea, lucrurile s-au
schimbat. Dacă până în acel moment era un lider care și-a câștigat popularitatea și a menținut un
contact direct cu cetățenii […], începând din 1974 a devenit un lider care s-a desprins, treptat, de
comunicarea directă cu cetățenii și a dezvoltat un cult al personalității. […]
Planul de măsuri în educație a fost adoptat în cadrul plenarei Comitetului Central al partidului
din 2-3 noiembrie 1976 și publicat și în presă […]. În el se prevedea crearea consiliilor de educație
politică și cultură socialistă, ca organisme de partid și de stat. Rolul era de a coordona întreaga
activitate de «educație politică și răspândirea științei». […] O altă măsură luată în domeniul educației,
de această dată, a fost crearea organizației «Șoimii patriei», pentru copiii cu vârsta între 4 și 7 ani.
[…] În clasele V-VIII s-a introdus o dată la două săptămâni cursul de informare politică, iar în clasa
a VII-a elevii aveau un curs de educație cetățenească și unul denumit «Constituția RSR. Noțiuni de
stat și de drept». În licee, indiferent de profil, au fost introduse cursuri precum: «Informare politică»,
«Cunoștințe economice», «Cunoștințe social-politice», «Istoria contemporană a României și a
mișcării muncitorești, democratice și revoluționare, a Partidului Comunist Român». În facultăți au
apărut cursuri precum economie politică, socialism științific, sociologia educației, probleme
fundamentale ale istoriei patriei și Partidului Comunist Român.”
(C. Preutu, Propagandă politică în România Socialistă)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi formațiunea politică precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi conducătorul României și o caracteristică a relațiilor acestuia cu cetățenii statului, la
care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la funcțiile deținute de conducătorul
României. 6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la măsurile adoptate în domeniul
educației, susținându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România participă la relațiile
internaționale în perioada „Războiului rece“. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant
și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc în secolele al XIV-lea –
al XVI-lea, având în vedere:
- precizarea unui conflict militar la care participă românii în secolul al XIV-lea și menționarea
a două aspecte referitoare la acesta;
- menţionarea a două acțiuni prin care românii se implică în relațiile internaționale din prima
jumătate a secolului al XV-lea;
- prezentarea unui fapt istoric referitor la spațiul românesc, desfășurat în a doua jumătate a
secolului al XV-lea – prima jumătate a secolului al XVI-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice desfășurate de români în a
doua jumătate a secolului al XVI-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 9
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2024
Proba E. c)
Istorie Varianta 9
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Alexandru Ioan Cuza/Cuza Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: se compune din membri de drept și [...] membri numiți
de domn; dezbate legile etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Țara Românească, Moldova Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa
A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: cauză: Candidatura sa, supusă la vot, a întrunit unanimitatea deputaților și efect: Drept
urmare, la 5 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza a devenit Domnitor al Moldovei SAU cauză: La
24 ianuarie 1859, în Adunarea Electivă a Țării Românești deputații conservatorilor au sfârșit prin a
se alătura deputaților unioniști și efect: Astfel, ei au votat cu toții, în unanimitate, pe Alexandru Ioan
Cuza, ca domn și al Țării Românești etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice desfășurate în statul român, între
anii 1860-1867, în afara celor la care se referă sursa B (1px2=2p)
Exemple: legea secularizării averilor mănăstirești, legea rurală, instaurarea dinastiei străine etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni desfășurate de România în
plan extern, în ultimele trei decenii ale secolului al XIX-lea Exemple: colaborarea cu mari puteri,
caracter antiotoman etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Partidul Comunist Român/PCR Se punctează orice mod de redactare
a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Nicolae Ceaușescu
3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a relațiilor acestuia cu cetățenii statului, la care se
referă sursa dată Exemple: a menținut un contact direct cu cetățenii, Nicolae Ceaușescu renunță la
comunicarea directă cu cetățenii etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la
funcțiile deținute de conducătorul României (3px2=6p)
Exemple: Anul 1974 a căpătat o importanță simbolică și prin alegerea lui Nicolae Ceaușescu în
funcția de președinte al noii Republici Socialiste România; secretar general al CC al PCR;
președinte al Consiliului de Stat etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la măsurile
adoptate în domeniul educației

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 9
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susțin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Prin măsurile adoptate în domeniul educației sunt impuse noi discipline de studiu în
învățământ. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În clasele V-VIII s-a introdus o dată la
două săptămâni cursul de informare politică și În licee, indiferent de profil, au fost introduse
cursuri precum: «Informare politică», «Cunoștințe economice», «Cunoștințe social-politice»,
«Istoria contemporană a României și a mișcării muncitorești, democratice și revoluționare, a
Partidului Comunist Român» SAU Măsurile adoptate în domeniul educației politizează sistemul de
învățământ. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În licee, indiferent de profil, au fost
introduse cursuri precum: «Informare politică», «Cunoștințe economice», «Cunoștințe social-
politice», «Istoria contemporană a României și a mișcării muncitorești, democratice și
revoluționare, a Partidului Comunist Român» și În facultăți au apărut cursuri precum economie
politică, socialism științific, sociologia educației, probleme fundamentale ale istoriei patriei și
Partidului Comunist Român. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă
răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se
punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: aderarea la Pactul de la Varșovia, participarea la Conferința de la Helsinki etc.) prin
precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru precizarea oricărui conflict militar la care participă românii în secolul al XIV-lea (de
exemplu: lupta de la Posada, lupta de la Rovine etc.)
câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două aspecte referitoare la acesta (de exemplu:
voievodul Basarab obține victoria împotriva regelui Ungariei, Țara Românească devine stat
independent, este relatată în izvorul istoric Cronica pictată de la Viena etc.; are caracter
antiotoman, sultanul Baiazid conduce expediția militară în nordul Dunării, Mircea cel Bătrân
organizează acțiunile militare ale românilor etc.) (3px2=6p)
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două acțiuni prin care românii se implică în relațiile
internaționale din prima jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Alexandru cel Bun acceptă
suzeranitatea regelui Poloniei, trupe moldovene luptă la Grϋnwald/Marienburg, cruciada de la
Varna etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric referitor la spațiul românesc, desfășurat în a
doua jumătate a secolului al XV-lea – prima jumătate a secolului al XVI-lea (de exemplu: lupta
de la Vaslui, organizarea Transilvaniei ca principat autonom sub suzeranitate otomană etc.)
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice desfășurate
de români în a doua jumătate a secolului al XVI-lea (de exemplu: Acțiunile diplomatice
desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XVI-lea au caracter antiotoman., Prin
acțiunile diplomatice desfășurate în a doua jumătate a secolului al XVI-lea românii stabilesc
relații politice cu state creștine. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu