Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Istorie 2024 – sesiunea iunie–iulie, 2 iulie 2024, varianta 10

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 10
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2024
Proba E. c)
Istorie
Varianta 10
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Vlad Țepeș refuza în 1459 să mai plătească tributul, fapt care a determinat încercarea
sultanului de a-l îndepărta de la tronul Țării Românești [...]. A organizat apoi o campanie fulgerătoare
la sudul Dunării, începută prin cucerirea Giurgiului și incendierea unor localități ca Turtucaia, Rahova
și Nicopole [...]. Vlad Țepeș s-a văzut singur în fața intervenției otomane când, în primăvara lui 1462,
sultanul s-a îndreptat spre Dunăre pentru a pedepsi cutezanța sa, aducând cu sine și un pretendent
la tron. [...] Înaintarea otomană s-a desfășurat atât pe mare, cât și pe uscat. Flota turcească a pătruns
pe Dunăre, prilej cu care a încercat cucerirea Chiliei, iar armata de pe uscat a trecut Dunărea pe la
Turnu Măgurele, unde cu toată stăruința sa, Vlad Țepeș nu i-a putut opri. [...] Învățând din experiența
Belgradului, unde turcii s-au retras după rănirea gravă a sultanului, Vlad Țepeș a organizat faimosul
atac de la Târgoviște [...] despre care pomenesc toate izvoarele relative la campania din 1462.”
(M. Oproiu, Istoria medie a românilor)
B. „Autoritățile nu puteau tolera răscoala țărilor române care lovea Imperiul otoman sub aspect
politic, militar și economic. În plus, răscoala era un îndemn pentru creștinii cuceriți din Balcani [...]. De
aceea, zeci de mii de oameni (poate 50 000), sub comanda marelui vizir Sinan-Pașa, sunt puși în
mișcare spre Dunăre. Mihai [Viteazul] avea 8 000 de oșteni, plus 2 000 de ardeleni comandați de
Albert Király; poate să fi strâns cu totul 15 000 de oameni. Domnul avea nevoie de sprijinul deplin al
principelui Transilvaniei, Sigismund Báthory [...]. La 20 mai 1595, un tratat între Transilvania și Țara
Românească se semna la Alba Iulia [...].
Trupele turcești au trecut fluviul pe un pod de vase, la începutul lui august 1595. Domnul nu
putea lupta în câmp deschis din cauza disproporției forțelor. A ales un loc special la Călugăreni [...].
Lupta s-a dat la 13/23 august 1595 [...]. Pentru victoria deplină, lupta de la Călugăreni ar fi trebuit
continuată a doua zi [...] ceea ce Mihai [Viteazul] nu a putut face. Domnul Țării Românești a trebuit să
se retragă cu oastea la Stoienești, în așteptarea lui Sigismund [Báthory].”
(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi lupta din 1595 precizată în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la acțiunile otomanilor din 1462. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un domn al Țării Românești la care se referă sursa A, respectiv sursa B.
6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că domnul organizează o
campanie militară în sudul Dunării. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentați alte două acțiuni diplomatice la care au participat românii în secolele al XV-lea – al
XVI-lea, în afara celei la care se referă sursa B. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două fapte istorice desfășurate de români în secolul al XIV-lea.
4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 10
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
„La data izbucnirii Primului Război Mondial, [...] opinia publică românească [...] cu gândul la
eliberarea națională a românilor din provinciile aflate sub stăpânire austro-ungară [...] - Transilvania,
Banat, Bucovina - avea să opteze pentru intrarea în război alături de puterile Antantei (Franța, Rusia,
Anglia), împotriva alianței Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria; apoi Bulgaria și Turcia). [...]
În 1914, șeful guvernului, I. I.C. Brătianu, ca și alți lideri politici, au susținut cu hotărâre
neutralitatea [...]. S-a desfășurat în timpul neutralității [...] o amplă dezbatere publică menită să
lămurească dilema intrării României în război, alături de o alianță sau alta, în cele din urmă opțiunea
marii majorități a opiniei publice înclinând balanța în favoarea intrării României în război alături de
puterile Antantei, împotriva Puterilor Centrale. [...]
Pe baza tratatului încheiat cu Antanta, un nou Consiliu de Coroană, convocat la 14 august
1916, a hotărât, în sfârșit, intrarea imediată a României în război. [...] Armata română - în noaptea
de 14/15 august 1916 - a intrat în Transilvania [...]. Succesul a fost de scurtă durată, fiindcă [...]
armata română, neajutată la timp de aliați, este obligată să se retragă, în fața trupelor germane și
austro-ungare. Retragerea la sud de Carpați s-a făcut în urma unor bătălii [...] cu grele pierderi
umane, cu deosebire pe Valea Jiului. [...] În același timp, România era atacată de inamic și pe frontul
de sud, de către trupele germane, conduse de generalul Mackensen, cărora se alăturau trupele
bulgare și turcești, în condițiile în care aliații nu-și îndepliniseră angajamentul de a acoperi sudul
României cu ofensiva lor. Astfel, în decembrie 1916, Capitala era ocupată, o bună parte a teritoriului
național intrând sub ocupația militară a Puterilor Centrale. De la această dată, armata română și,
odată cu ea, autoritățile și principalele instituții ale statului, se retrag în Moldova. [...]
Seria marilor bătălii victorioase din lunile iulie-august 1917 a început cu cea de la Mărăști
[...]; a continuat cu celebra bătălie de la Mărășești, cea mai de seamă victorie românească în timpul
Primului Război Mondial [...]. Concomitent cu cea din urmă s-a desfășurat și bătălia de la Oituz,
înaintarea inamicului pe valea Trotușului, de asemenea, fiind oprită.”
(N. Isar, Istoria modernă a românilor, 1774/1784-1919)
Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerinţe:
1. Numiţi o mare alianță precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi șeful guvernului din 1914 și o caracteristică a opiniei publice din România, la care se
referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la evenimentele din anul 1917. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile militare desfășurate în
anul 1916, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia democrația din România
Mare se consolidează în perioada 1921-1930. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric
relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre România postbelică, având în vedere:
- precizarea unei acțiuni politice desfășurate în România între anii 1946-1960 și menționarea
a două aspecte referitoare la aceasta;
- menționarea a două măsuri adoptate în politica internă a României între anii 1964-1985;
- prezentarea unui fapt istoric din perioada național-comunismului prin care România participă
la relațiile internaționale;
- formularea unui punct de vedere referitor la consolidarea democrației postdecembriste în
perioada 1990-1995 şi susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 10
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2024
Proba E. c)
Istorie Varianta 10
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Călugăreni Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: în primăvara lui 1462, sultanul s-a îndreptat spre Dunăre
pentru a pedepsi cutezanța sa; otomanii atacă Chilia etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Vlad Țepeș, Mihai Viteazul Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa
B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: Cauză: Autoritățile nu puteau tolera răscoala țărilor române care lovea Imperiul otoman
sub aspect politic, militar și economic și efect: De aceea, zeci de mii de oameni (poate 50 000), sub
comanda marelui vizir Sinan-Pașa, sunt puși în mișcare spre Dunăre. SAU Cauză: din cauza
disproporției forțelor și efect: Domnul nu putea lupta în câmp deschis etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două acțiuni diplomatice la care au participat românii în
secolele al XV-lea – al XVI-lea, în afara celei la care se referă sursa B (1px2=2p)
Exemple: acceptarea suzeranității poloneze de către Alexandru cel Bun, Tratatul de la Hârlău
încheiat de Ștefan cel Mare, Tratatul de la Mănăstirea Dealu etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni diplomatice menționate - o scurtă expunere în care
sunt precizate două informații referitoare la acțiunea diplomatică (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două fapte istorice desfășurate de români în
secolul al XIV-lea Exemple: obținerea independenței față de Ungaria, caracter antiotoman etc. Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în
enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Antanta, Puterile Centrale Se punctează orice mod
de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: I. I.C. Brătianu
3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a opiniei publice din România, la care se referă
sursa dată Exemple: opinia publică românească [...] cu gândul la eliberarea națională a românilor
din provinciile aflate sub stăpânire austro-ungară [...] - Transilvania, Banat, Bucovina - avea să
opteze pentru intrarea în război alături de puterile Antantei; opinia publică influențează intrarea
României în război împotriva Puterilor Centrale etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la
evenimentele din anul 1917 (3px2=6p)
Exemple: Seria marilor bătălii victorioase din lunile iulie-august 1917 a început cu cea de la
Mărăști; a continuat cu celebra bătălie de la Mărășești, cea mai de seamă victorie românească
în timpul Primului Război Mondial; în bătălia de la Oituz e oprită înaintarea adversarului etc. Se

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 10
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau
în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la acțiunile
militare desfășurate în anul 1916
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Acțiunile militare desfășurate în anul 1916 au consecințe politice negative pentru
România. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Astfel, în decembrie 1916, Capitala era
ocupată, o bună parte a teritoriului național intrând sub ocupația militară a Puterilor Centrale și
De la această dată, armata română și, odată cu ea, autoritățile și principalele instituții ale statului,
se retrag în Moldova. SAU În acțiunile militare desfășurate în anul 1916 armata română nu este
susținută de Antanta. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Succesul a fost de scurtă
durată, fiindcă [...] armata română, neajutată la timp de aliați, este obligată să se retragă, în fața
trupelor germane și austro-ungare. și În același timp, România era atacată de inamic și pe frontul
de sud, de către trupele germane, conduse de generalul Mackensen, cărora se alăturau trupele
bulgare și turcești, în condițiile în care aliații nu-și îndepliniseră angajamentul de a acoperi sudul
României cu ofensiva lor. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă
răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se
punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: organizarea alegerilor pe baza votului universal, adoptarea Constituției din 1923 etc. ) prin
precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru precizarea oricărei acțiuni politice desfășurate în România între anii 1946-1960
(de exemplu: Constituția din 1948, colectivizarea etc.)
câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la aceasta (de exemplu:
legitimează regimul totalitar, prevede constituirea Marii Adunări Naționale, statul se numește
Republica Populară Română etc.; se desfășoară după model sovietic, vizează proprietatea
privată asupra pământului, e însoțită de represiune politică etc) (3px2=6p)
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două măsuri adoptate în politica internă a României
între anii 1964-1985 (de exemplu: adoptarea Constituției din 1965, cultul personalității devine
politică de stat, represiunea politică etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric din perioada național-comunismului prin care
România participă la relațiile internaționale (de exemplu: Conferința de la Moscova desfășurată
în contextul Războiului de 6 zile, Conferința de la Helsinki etc.)
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la consolidarea democrației
postdecembriste în perioada 1990-1995 (de exemplu: Garantarea drepturilor și libertăților
cetățenești a contribuit la consolidarea democrației postdecembriste în perioada 1990-1995.;
Consolidarea democrației postdecembriste în perioada 1990-1995 se realizează prin măsuri
legislative. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu