Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Istorie 2024 – sesiunea iunie–iulie, 2 iulie 2024, varianta 8, rezervă

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 8
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2024
Proba E. c)
Istorie
Varianta 8
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursele de mai jos:
A. „Potrivit memoriilor lui Hrușciov, Bodnăraș a fost cel care, în calitate de ministru al Forțelor
Armate din România, a ridicat primul problema retragerii trupelor sovietice [...], în timpul vizitei
liderului de la Moscova din iunie 1955. Hrușciov era convins că [...] Bodnăraș fusese ales să
abordeze subiectul datorită recomandărilor sale impecabile: serviciile aduse în trecut Uniunii
Sovietice, încrederea și respectul care îi erau acordate de conducătorii sovietici și funcția superioară
pe care o ocupa [...] în stat. Hrușciov consemnează că Bodnăraș a argumentat subliniind că
interesele de securitate sovietice nu erau amenințate, întrucât România era încercuită de țări
socialiste [...]. Situația internațională din anul 1955 nu-i permitea conducătorului sovietic să
reacționeze imediat la această propunere, dar ideea retragerii trupelor îi fusese inoculată. Și a
folosit-o la momentul pe care l-a considerat cel mai oportun [...].
Oricare ar fi fost rațiunile sovietice pentru retragerea trupelor, Gheorghiu-Dej, liderul de la
București, putea s-o privească drept o concesie obținută de la sovietici [...].‟
(D. Deletant, România sub regimul comunist)
B. „Presat de sovietici să se decidă ce parte susține în conflictul cu China, dar susținut în țară
de un partid disciplinat, Gheorghiu-Dej hotărăște să se distanțeze public de poziția Moscovei.
Rezultatul va fi Declarația cu privire la poziția Partidului Muncitoresc Român (PMR) în problemele
mișcării comuniste și muncitorești internaționale [...] din aprilie 1964. [...] Declarația din aprilie [1964]
poate fi interpretată ca luarea unei poziții de neutralitate [...] de către România în conflictul chino-
sovietic. [...] Declarația din aprilie [1964] nu a scăpat prilejul să critice și planurile de reorganizare
economico-administrativă a României, așa cum se propunea în CAER [Consiliul de Ajutor
Economic Reciproc] [...].
Adoptarea unor poziții antisovietice clare și dorința liderilor PMR de a scoate țara din
mecanismele internaționale aflate sub control sovietic recomandau România pentru un viitor conflict
deschis cu URSS. Înlăturarea lui Hrușciov, în octombrie 1964, [...] a readus în actualitatea sovietică
lupta pentru putere. Pentru moment, noul lider de la Moscova, [...] Leonid Brejnev, dorea să păstreze
relații bune cu toate statele partenere.‟
(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți un spațiu istoric precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la Declarația din 1964. 2 puncte
3. Menționați doi lideri politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că noul lider sovietic
urmărea să păstreze relații de colaborare cu statele partenere. 3 puncte
5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentați alte două acțiuni desfășurate de regimul totalitar în politica internă a statului român, în
afara celor la care se referă sursele A și B. 6 puncte
7. Menționați o asemănare între două practici politice utilizate în statul român între anii 1919-1930.
4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 8
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
„În 1352 – 1353 [...] s-a constituit în estul Carpaților, pe valea râului Moldova, un fel de marcă
militară de graniță, cu centrul probabil la Baia [...], din a cărei dezvoltare se va naște statul
independent Moldova. […] În fruntea acestei mărci […] a ajuns Dragoș, voievod român din
Maramureș, ce se distinsese în luptele împotriva tătarilor. [...]
Dependența lui Dragoș [...] și a urmașilor săi [...] de coroana ungară a provocat în foarte
scurtă vreme, nemulțumiri în rândul clasei stăpânitoare autohtone și a determinat hotărârea acesteia
de a […] înlătura suzeranitatea maghiară. […] La eforturile populației românești din Moldova s-a
adăugat sprijinul unor căpetenii politice maramureșene, nemulțumite de politica Regatului ungar […].
Exponentul rezistenței maramureșene [față de Regatul ungar] a fost Bogdan, voievod al
Maramureșului. […] Înfrânt în încercarea de a pune capăt dependenței Maramureșului față de
Regatul ungar, Bogdan s-a alăturat mișcării din Moldova îndreptate împotriva politicii de expansiune
ungară la est de Carpați și a ajuns conducătorul forțelor locale de rezistență. Folosindu-se de faptul
că regele Ungariei, Ludovic I, era angajat în războiul cu Veneția [...], Bogdan a îndepărtat din scaunul
Moldovei pe nepotul lui Dragoș, pe Balc, marcând în 1359 un moment important în procesul
emancipării statului românesc de la est de Carpați de sub suzeranitatea ungară.
În același an, […] la sud de Carpați, voievodul Nicolae Alexandru întărea caracterul de
suveranitate al statului, întemeind la Curtea de Argeș prima mitropolie a Țării Românești. El punea,
prin aceasta, bazele organizării unei biserici proprii a noului stat feudal, biserică ce a devenit un
puternic sprijin al domniei, atât în politica internă […], cât și în afirmarea poziției de independență a
țării.“ (Istoria românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi statul medieval românesc din estul Carpaților, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi conducătorul Țării Românești și o caracteristică a domniei acestuia, precizate în sursa
dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la marcă. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile în care este implicat
Bogdan, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în perioada 1380 – 1500, un
reprezentant al unei instituții centrale din spațiul românesc s-a implicat în relațiile internaționale.
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre acțiunile politice desfășurate de români
în secolul al XIX-lea, având în vedere:
- precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în spațiul românesc
în perioada 1821-1857 și menționarea a două aspecte referitoare la acesta;
- menţionarea unui fapt istoric desfășurat de români în anul 1859 și a unei caracteristici a
acestuia;
- prezentarea unei acțiuni din perioada 1862-1866 care a avut loc în politica internă a statului
român;
- formularea unui punct de vedere referitor la participarea României la „criza orientală‟ din a
doua jumătate a secolului al XIX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 8
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2024
Proba E. c)
Istorie Varianta 8
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: România, Moscova, Uniunea Sovietică, București Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: poate fi interpretată ca luarea unei poziții de
neutralitate [...] de către România în conflictul chino-sovietic; a criticat propunerile de
reorganizare economico-administrativă a României etc. Se punctează orice mod de redactare
a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Hrușciov, Gheorghiu-Dej Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa
A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect)
Exemple: cauză: datorită recomandărilor sale impecabile și efect: Bodnăraș fusese ales să
abordeze subiectul SAU cauză: întrucât România era încercuită de țări socialiste și efect:
interesele de securitate sovietice nu erau amenințate etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două acțiuni desfășurate de regimul totalitar în
politica internă a statului român, în afara celor la care se referă sursele A și B (1px2=2p)
Exemple: adoptarea Constituției din 1948/1952/1965, colectivizarea agriculturii etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la această acțiune (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două practici politice utilizate în statul
român între anii 1919-1930 Exemple: consolidează regimul politic democratic, respectă
drepturile și libertățile cetățenești etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Moldova Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XIV-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Nicolae Alexandru
3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a domniei acestuia, precizate în sursa dată
Exemple: În același an, […] la sud de Carpați, voievodul Nicolae Alexandru întărea caracterul de
suveranitate al statului; colaborarea dintre domnie și biserică etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la marcă
(3px2=6p)
Exemple: În 1352 – 1353 [...] s-a constituit în estul Carpaților, pe valea râului Moldova, un fel de
marcă militară de graniță, cu centrul probabil la Baia; din a cărei dezvoltare se va naște statul
independent Moldova; este condusă de Dragoș etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la acțiunile
în care este implicat Bogdan

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 8
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Acțiunile în care este implicat Bogdan sunt îndreptate împotriva Ungariei. Informațiile
care susțin punctul de vedere sunt: Exponentul rezistenței maramureșene [față de Regatul
ungar] a fost Bogdan, voievod al Maramureșului. și Bogdan s-a alăturat mișcării din Moldova
îndreptate împotriva politicii de expansiune ungară la est de Carpați SAU Acțiunile în care este
implicat Bogdan influențează evoluția spațiului est-carpatic. Informațiile care susțin punctul de
vedere sunt: Bogdan s-a alăturat mișcării din Moldova îndreptate împotriva politicii de
expansiune ungară la est de Carpați și a ajuns conducătorul forțelor locale de rezistență și
Bogdan a îndepărtat din scaunul Moldovei pe nepotul lui Dragoș, pe Balc, marcând în 1359 un
moment important în procesul emancipării statului românesc de la est de Carpați de sub
suzeranitatea ungară etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă
răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se
punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: Tratatul de la Brașov, atacul de la Târgoviște etc. ) prin precizarea a două informații
referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că
etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
- 2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în
spațiul românesc în perioada 1821-1857 (de exemplu: Proclamația de la Islaz, Rezoluțiile din
Adunările ad-hoc/Rezoluția din Adunarea ad-hoc din București/Iași etc.)
câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două aspecte referitoare la acesta (de exemplu: este
elaborat în contextul acțiunilor revoluționare din 1848, solicită domn ales pe cinci ani din toată
societatea, prevede drepturi și libertăți etc.; solicită unirea Principatelor, prinț străin la conducerea
statului, sunt adoptate în cadrul unor adunări reprezentative etc.) (3px2=6p)
- câte 3 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric desfășurat de români în anul 1859 (de
exemplu: organizarea adunării elective din Moldova/Țara Românească, alegerea lui Al. I. Cuza
ca domn al Moldovei/Țării Românești etc.) și a oricărei caracteristici a acestuia (de exemplu: e
organizată conform Convenției de la Paris, are rolul de a alege domnitorul etc.; se realizează în
adunarea electivă, este recunoscută în plan internațional etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru menţionarea oricărei acțiuni din perioada 1862-1866 care a avut loc în politica
internă a statului român (de exemplu: Legea rurală, Constituția din 1866 etc.)
3 puncte pentru prezentarea acțiunii menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate două
informații referitoare la acțiune și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la acțiunea menționată
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la participarea României la „criza
orientală‟ din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: Prin participarea la „criza
orientală‟ din a doua jumătate a secolului al XIX-lea România vizează obținerea independenței
de stat.; România participă la „criza orientală‟ din a doua jumătate a secolului al XIX-lea alături
de Rusia. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest
fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu