Textul subiectului și baremului

Simulare BAC Istorie 2024 – 5 martie 2024

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Simulare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2024
Proba E. c)
Istorie
Simulare
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Efervescența politică din timpul primilor domni pământeni se poate reconstitui prin analiza
numeroaselor memorii și proiecte de reformă [...] înaintate fie Rusiei, fie Turciei. [...]
Problematica acestei ample mișcări reformatoare poartă amprenta modernizării, întrucât se
referă la transformarea societății și a statului. Cel mai bine poate este concentrată întreaga mișcare
reformatoare din acei ani în documentul [...] din Moldova, al lui Ionică Tăutu și intitulat Constituția
cărvunarilor (1822). Actul este deopotrivă o declarație de principii și o expunere sistematică de măsuri
vizând reorganizarea statului [...]. Proiectul de constituție asociază problematicii naționale un spirit
liberal, novator, dorind în primul rând înlocuirea regimului [...] marii boierimi. Se preconiza [...]
promovarea unor măsuri de dezvoltare a economiei, de reformare a mai tuturor instituțiilor țării [...].
Regimul politic propus de Tăutu nu era unul larg democratic, deoarece privilegiile boierimii erau încă
menținute. S-a urmărit doar introducerea în viața politică a boierimii mici și mijlocii, a reprezentanților
intelectualității și a burgheziei în formare, lărgindu-se astfel baza regimului aristocratic existent.‟
(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
B. „Țarul Nicolae l-a însărcinat cu aplicarea prevederilor Tratatului de la Adrianopol (1829)
pe un ofițer și administrator energic, Pavel Kiseleff [...]. Fără îndoială, cea mai importantă realizare
a sa a fost elaborarea unei legi fundamentale pentru fiecare Principat. Regulamentele Organice au
fost produsul cooperării strânse a autorităților rusești cu boierii români. Regulamentele au asigurat
perpetuarea dominației boierilor în viața politică, recunoscându-le acestora dreptul exclusiv de a fi
reprezentați în noua legislatură, oferindu-le pozițiile de frunte în cadrul administrației centrale,
scutindu-i de taxe și conferindu-le drepturi de proprietate asupra moșiilor lor [...]. Regulamentele au
introdus și schimbări drastice în fiecare ramură de guvernământ a Principatelor. Vechile practici și
instituții au fost modificate sau desființate. [...] În ansamblu, Regulamentele Organice au grăbit
modernizarea Țării Românești și a Moldovei [...].
Armatele Rusiei au continuat să ocupe Principatele și după ce sultanul aprobase
Regulamentele Organice, deoarece țarul dorea ca P. Kiseleff să rămână și să supervizeze
implementarea lor.‟ (K. Hitchins, Scurtă istorie a României)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi proiectul politic precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la Regulamentele Organice. 2 puncte
3. Menţionaţi două state precizate atât în sursa A, cât și în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că spațiul românesc se
află sub ocupație armată. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două măsuri de modernizare a statului român adoptate în deceniul șapte al secolului
al XIX-lea. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între prevederile a două proiecte politice referitoare la statul român
modern, elaborate în perioada 1848-1857. 4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Simulare
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Domnitorii Moldovei au urmărit aceleași obiective ca omologii lor valahi. Strădaniile lor
pentru obținerea independenței au culminat cu semnarea, în 1711, de către domnul Dimitrie
Cantemir (1710 -1711) a unui pact de alianță cu țarul Rusiei, Petru cel Mare [...]. Înfrângerea armatei
lui Petru de către otomani la Stănilești, la 18-22 iulie 1711, a pus capăt subit tratativelor [...]. Cantemir
s-a refugiat imediat în Rusia [...]. Sultanii i-au ales pe noii domnitori din rândul [...] familiilor grecești
bogate din cartierul Fanar al Constantinopolului tocmai pentru a contracara răspândirea influenței
ruse și austriece în Moldova și în Valahia și pentru a grăbi integrarea politică și economică a
Principatelor în imperiu. Parteneriatul astfel creat a reprezentat baza așa-numitului regim fanariot
care a început în Moldova în 1711 și în Valahia în 1716 [...].
Cererile economice și fiscale otomane au crescut în permanență [...]. Volumul proviziilor de
orice fel expediate din Principate la Constantinopol [...] nu cunoștea margini și lua forma unui monopol
comercial înăsprit [...]. Prețurile oferite țăranilor și altor producători români de către negustorii otomani
[...] erau invariabil mai mici decât prețurile de pe piață. Valoarea tributului datorat puterii suzerane și a
cadourilor care însoțeau orice negociere oficială cu Imperiul Otoman a crescut enorm. [...]
Concurența pentru tron era o afacere atât de bună pentru elita otomană, încât sultanul
schimba frecvent domnitorii. [...] Cu toate acestea, sultanii au asigurat o anumită continuitate la
conducerea Principatelor, unii domnitori fiind mutați de la București la Iași [...]. Domnitorul era
personajul central al sistemului deoarece era agentul Imperiului Otoman și fusese ales de sultan să
promoveze ambițiile puterii suzerane. [...] Unii domnitori [...] au contribuit semnificativ la bunăstarea
principatului lor. Demn de menționat este Alexandru Ipsilanti [...] care a domnit atât în Valahia (1774-
1782 și 1796-1797), cât și în Moldova (1786-1788). Locul său e în rândul despoților luminați ai vremii,
datorită reformei extinse a sistemului juridic și administrativ al Valahiei [...]. Efortul său de a codifica*
legea valahă a fost un succes remarcabil.”
*a sistematiza și a reuni într-un cod normele juridice care se referă la o anumită ramură a dreptului
(K. Hitchins, Scurtă istorie a României)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi puterea suzerană a Principatelor, precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnitorul fanariot și o măsură adoptată de acesta în politica internă, precizate în
sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la relațiile comerciale. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile desfășurate de sultani în
contextul regimului fanariot, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în perioada 1310-1380 au
avut loc evenimente care au contribuit la obținerea sau la consolidarea independenței Țării
Românești. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care
exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a României în secolul al
XX-lea, având în vedere:
- prezentarea unui aspect referitor la democrația existentă în România, în deceniul trei al
secolului al XX-lea;
- menționarea a două caracteristici ale Constituției din 1938;
- precizarea unei legi fundamentale adoptate în România între anii 1951-1970 și menționarea
a două prevederi ale acesteia;
- formularea unui punct de vedere referitor la regimul politic din România în perioada 1991-2000
şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2024
Proba E. c)
Istorie Simulare
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Constituția cărvunarilor Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: au fost produsul cooperării strânse a autorităților rusești
cu boierii români, au asigurat dominația boierilor în viața politică etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare dintre răspunsurile: Moldova, Rusia Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa
A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: cauză: întrucât se referă la transformarea societății și a statului și efect: Problematica acestei
ample mișcări reformatoare poartă amprenta modernizării SAU cauză: deoarece privilegiile boierimii
erau încă menținute și efect: Regimul politic propus de Tăutu nu era unul larg democratic etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două măsuri de modernizare a statului român adoptate
în deceniul șapte al secolului al XIX-lea (1px2=2p)
Exemple: Legea rurală, Legea instrucțiunii publice, Constituția din 1866 etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei măsuri de modernizare menționate - o scurtă expunere
în care sunt precizate două informații referitoare la măsura de modernizare (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între prevederile a două proiecte politice
referitoare la statul român modern, elaborate în perioada 1848-1857
Exemple: unirea Principatelor, drepturi și libertăți cetățenești etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Imperiul Otoman Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XVIII-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Alexandru Ipsilanti
3 puncte pentru menționarea oricărei măsuri adoptate de acesta în politica internă, precizate în
sursa dată
Exemple: Locul său e în rândul despoților luminați ai vremii, datorită reformei extinse a sistemului juridic
și administrativ; reformează legislația din Valahia etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la relațiile
comerciale (3px2=6p)
Exemple: Volumul proviziilor de orice fel expediate din Principate la Constantinopol [...] nu cunoștea
margini; Prețurile oferite țăranilor și altor producători români de către negustorii otomani [...] erau
invariabil mai mici decât prețurile de pe piață.; otomanii impun monopolul comercial etc. Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau
în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la acțiunile
desfășurate de sultani în contextul regimului fanariot

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de
vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Acțiunile desfășurate de sultani în contextul regimului fanariot vizează instituția politică
centrală. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Concurența pentru tron era o afacere
atât de bună pentru elita otomană, încât sultanul schimba frecvent domnitorii. și Cu toate
acestea, sultanii au asigurat o anumită continuitate la conducerea Principatelor, unii domnitori
fiind mutați de la București la Iași. SAU Sultanii își urmăresc propriile interese politice prin
acțiunile desfășurate în contextul regimului fanariot. Informațiile care susțin punctul de vedere
sunt: Sultanii i-au ales pe noii domnitori din rândul [...] familiilor grecești bogate din cartierul Fanar
al Constantinopolului tocmai pentru a contracara răspândirea influenței ruse și austriece în
Moldova și în Valahia și Domnitorul era personajul central al sistemului deoarece era agentul
Imperiului Otoman și fusese ales de sultan să promoveze ambițiile puterii suzerane. etc.
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde
atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de
vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu:
lupta de la Posada, înființarea Mitropoliei Țării Românești de către Nicolae Alexandru etc. ) prin
precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru menţionarea oricărui aspect referitor la democrația existentă în România, în
deceniul trei al secolului al XX-lea (de exemplu: guvernare pe baza principiului separării puterilor
în stat, pluripartidism, garantarea drepturilor și libertăților cetățenești etc. )
3 puncte pentru prezentarea aspectului menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la aspectul menționat și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la aspectul menționat
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două caracteristici ale Constituției din 1938 (de
exemplu: regele este Capul Statului, miniștrii au răspundere politică numai în fața regelui,
limitează drepturile cetățenești etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru precizarea oricărei legi fundamentale adoptate în România între anii 1951-1970
(Constituția din 1952, Constituția din 1965)
câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două prevederi ale legii fundamentale precizate (de
exemplu: Republica Populară Română este stat al oamenilor muncii, Tribunalul Suprem este
ales de Marea Adunare Națională, proprietatea socialistă etc.; România este republică
socialistă, Consiliul de Stat își exercită atribuțiile între cele două sesiuni ale Marii Adunări
Naționale, forța conducătoare a societății este Partidul Comunist Român etc.) (3px2=6p)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la regimul politic din România în
perioada 1991-2000 (de exemplu: În perioada 1991-2000, regimul politic din România are
caracter democratic.; Regimul politic din România este consolidat, în perioada 1991-2000, prin
măsuri legislative. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu