Textul subiectului și baremului

Model oficial BAC Istorie 2024

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Model
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2024
Proba E. c)
Istorie
Model
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Pe măsură ce ostilitățile chino-sovietice se adânceau, Gheorghiu-Dej și-a atribuit rolul de
mediator între cele două centre comuniste rivale. În loc să urmeze calea Moscovei în relațiile cu
celelalte partide și state comuniste, Gheorghiu-Dej a început să dezvolte legături independente cu
acestea. Ceaușescu a fost și el implicat în diplomația mișcării comuniste mondiale. Împreună cu
prim-ministrul, Ion Gheorghe Maurer, el a mers în China, Coreea de Nord și URSS în anii 1963 și
1964, pentru convorbiri cu Mao, Kim Ir Sen și Hrușciov. […] Declarația Partidului Muncitoresc Român
din aprilie 1964 cu privire la principalele probleme ale mișcării comuniste mondiale rezuma noua
filozofie a P.M.R. […]. În acest document fundamental, comuniștii români […] au subliniat
angajamentul lor față de principiile independenței și suveranității naționale, deplinei egalități,
neamestecului în treburile interne ale altor state și partide, precum și principiul cooperării bazate pe
avantaj reciproc […]. Documentul respingea în mod direct statutul privilegiat al Moscovei în cadrul
mișcării comuniste mondiale […]. În același timp, România a manifestat un interes crescând pentru
îmbunătățirea relațiilor cu Occidentul. Unul dintre oamenii de încredere ai lui Gheorghiu-Dej a vizitat
Statele Unite ale Americii […], iar prim-ministrul Ion Gheorghe Maurer a vizitat Franța […].”
(V. Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate)
B. „Primul dintre actele spectaculoase de politică externă era stabilirea relațiilor cu Germania
Federală în 1967 […]. O politică asemănătoare a adoptat Nicolae Ceaușescu față de Israel în timpul
conflictului arabo-israelian din vara anului 1967. După ce, […] în frunte cu URSS, statele socialiste
au decis suspendarea relațiilor cu Israel, […] Ceaușescu a refuzat să urmeze exemplul sovietic […].
Relațiile cu Statele Unite ale Americii au cunoscut o traiectorie spectaculoasă […]. Prin numirea unui
nou ambasador român la Washington, Ceaușescu a cerut SUA acordarea clauzei națiunii celei mai
favorizate, întrucât aceasta facilita creșterea volumului schimburilor comerciale între cele două țări
[…]. Datorită percepției pozitive pe care o avea România în Occident și mai ales în Statele Unite, în
septembrie 1967, ministrul de externe, Corneliu Mănescu, a fost ales președinte al Adunării
Generale a Organizației Națiunilor Unite. […] Un alt lider alături de care Ceaușescu a ținut să se
afișeze a fost cel al Franței. […] Venit la București după o escală la Moscova și una la Varșovia,
Charles de Gaulle a fost auditorul perfect pentru declarațiile lui Ceaușescu în favoarea desființării
blocurilor politico-militare […].” (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un lider politic român, precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la Declarația Partidului Muncitoresc Român din
aprilie 1964. 2 puncte
3. Menţionaţi două spații istorice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că în lumea comunistă
există ostilități chino-sovietice. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două practici politice din statul român, utilizate în primul deceniu din perioada
stalinismului. 6 puncte
7. Menţionaţi o constantă în desfășurarea acțiunilor politice care au avut loc în România, în perioada
1946-1947. 4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Model
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Ștefan cel Mare a încercat inițial să aibă relații bune cu toți vecinii [...]. Cu Ungaria, raporturile
au ajuns încordate, mai ales după reluarea Chiliei de către moldoveni, în 1465. [...] În 1467, spre
iarnă, regele Ungariei însuși, în fruntea unei oști, l-a atacat pe Ștefan cel Mare, considerat «vasal
necredincios». Rezultatul a fost însă defavorabil, căci în lupta de la Baia (1467) oastea ungară a fost
învinsă de români [...].
Moldova era presată tot mai tare [de Imperiul Otoman] să cedeze Chilia [...] și Cetatea Albă.
În aceste împrejurări, domnul Moldovei, Ștefan cel Mare, a rupt legăturile cu Poarta [Imperiul
Otoman], a refuzat plata tributului și cedarea cetăților pontice [Chilia și Cetatea Albă]. [...] Drept
urmare, sultanul a trimis în Moldova peste 100 000 de oameni [...]. Ștefan cel Mare [...] obține o
însemnată victorie împotriva otomanilor, la Vaslui (Podul Înalt), în 10 ianuarie 1475. [...] În anul
următor, domnul român s-a aflat singur înaintea sultanului [...] venit cu o oaste impresionantă [...] la
Războieni (Valea Albă), în 26 iulie 1476, unde «au biruit păgânii pe creștini». [...] În 1484, sultanul
avea să ocupe cele două importante cetăți [...].
După un scurt conflict armat cu Polonia, domnul Moldovei a recunoscut suzeranitatea regelui
polon Cazimir al IV-lea, prin tratatul din 1459. [...] Tratatele moldo-polone au fost periodic înnoite,
fiindcă Ștefan cel Mare a avut nevoie decenii întregi de sprijin contra turcilor. [...] Pe tronul Poloniei
a ajuns Ioan Albert, care la 1497 intra în Moldova în fruntea unei oștiri de 100 000 de oameni [...].
Ștefan [cel Mare] strânge o armată de 40 000 de oșteni, ajutată de 2 000 de turci, de trupe muntene
și transilvane. [...] Armata polonă a fost așteptată, în [...] 1497, la Codrii Cosminului (Dumbrava
Roșie), unde a fost învinsă. [...] În urma unei expediții moldovenești în Polonia, în 1499 s-a încheiat
un tratat moldo-polon, definitivat la Hârlău, în care cele două țări apar drept parteneri egali.‟
(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi domnul Moldovei precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele din sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi o luptă din 1475-1476 și o cauză a conflictelor dintre Moldova și Imperiul Otoman, la
care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la evenimentele militare desfășurate în
perioada 1465-1467. 6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la relațiile Moldovei cu Polonia,
susținându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii participă la relațiile
internaționale în secolele al XVI-lea – al XVIII-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric
relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția statului român în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea – primele trei decenii ale secolului al XX-lea, având în vedere:
- precizarea unui eveniment desfășurat în spațiul românesc, în anul 1859;
- menționarea a două măsuri de politică internă adoptate în statul român, în deceniul șapte al
secolului al XIX-lea și a câte unui aspect referitor la fiecare dintre acestea;
- prezentarea unui fapt istoric prin care se urmărește realizarea României Mari, desfășurat în
cadrul relațiilor internaționale;
- formularea unui punct de vedere referitor la consolidarea României Mari în deceniul trei al
secolului al XX-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Model
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2024
Proba E. c)
Istorie Model
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Nicolae Ceaușescu/Ceaușescu, Corneliu Mănescu
Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Declarația Partidului Muncitoresc Român din aprilie
1964 cu privire la principalele probleme ale mișcării comuniste mondiale rezuma noua filozofie a
P.M.R.; respingea statutul Moscovei în cadrul mișcării comuniste etc. Se punctează orice mod
de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru oricare două dintre răspunsurile: România, Moscova, URSS, Statele Unite ale
Americii/SUA, Franța, Occident Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa
B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: cauză: întrucât aceasta facilita creșterea volumului schimburilor comerciale între cele
două țări și efect: Ceaușescu a cerut SUA acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate SAU
cauză: Datorită percepției pozitive pe care o avea România în Occident și mai ales în Statele
Unite și efect: în septembrie 1967, ministrul de externe, Corneliu Mănescu, a fost ales președinte
al Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două practici politice din statul român, utilizate în primul
deceniu din perioada stalinismului (1px2=2p)
Exemple: adoptarea Constituției din 1952, cenzura, colectivizarea etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate - o scurtă expunere în care
sunt precizate două informații referitoare la practica politică (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei constante în desfășurarea acțiunilor politice care au avut loc în
România, în perioada 1946-1947 Exemple: vizează preluarea puterii de către comuniști, se urmărește
înlăturarea regimului politic democratic etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Ștefan cel Mare Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XV-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Vaslui (Podul Înalt)/Vaslui/Podul Înalt, Războieni
(Valea Albă)/Războieni/Valea Albă
3 puncte pentru menționarea oricărei cauze a conflictelor dintre Moldova și Imperiul Otoman, la
care se referă sursa dată
Exemple: a refuzat plata tributului; a refuzat cedarea cetăților Chilia și Cetatea Albă etc. Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau
în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la
evenimentele militare desfășurate în perioada 1465-1467 (3px2=6p)
Exemple: Cu Ungaria, raporturile au ajuns încordate, mai ales după reluarea Chiliei de către
moldoveni, în 1465.; În 1467, spre iarnă, regele Ungariei însuși, în fruntea unei oști, l-a atacat

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Model
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
pe Ștefan cel Mare; românii s-au confruntat cu oastea ungară în lupta de la Baia (1467) etc. Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare
sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la relațiile
Moldovei cu Polonia
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Ștefan cel Mare exercită atribuțiile domniei din domeniul politicii externe, în relațiile
Moldovei cu Polonia. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: domnul Moldovei a recunoscut
suzeranitatea regelui polon Cazimir al IV-lea, prin tratatul din 1459 și Tratatele moldo-polone au
fost periodic înnoite, fiindcă Ștefan cel Mare a avut nevoie decenii întregi de sprijin contra turcilor.
SAU Relațiile Moldovei cu Polonia au caracter diplomatic. Informațiile care susțin punctul de
vedere sunt: Tratatele moldo-polone au fost periodic înnoite și În urma unei expediții moldovenești
în Polonia, în 1499 s-a încheiat un tratat moldo-polon, definitivat la Hârlău, în care cele două țări
apar drept parteneri egali etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă
răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se
punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: Tratatul de la Alba Iulia, lupta de la Stănilești etc. ) prin precizarea a două informații
referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece,
pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru precizarea oricărui eveniment desfășurat în spațiul românesc, în anul 1859 (de
exemplu: întrunirea adunării elective de la Iași/București, alegerea lui Al. I. Cuza ca domn al
Moldovei/al Țării Românești etc.)
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două măsuri de politică internă adoptate în statul
român, în deceniul șapte al secolului al XIX-lea (de exemplu: Legea rurală, Legea instrucțiunii
publice, Constituția din 1866 etc.) și a oricărui aspect referitor la fiecare dintre acestea (de
exemplu: emanciparea țăranilor, rezolvă parțial problema agrară etc.; învățământul primar este
obligatoriu și gratuit, contribuie la modernizarea societății românești etc.; numele statului e
România, consacră principiul separării puterilor în stat etc.) (3px4=12p)
- 2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric prin care se urmărește realizarea României
Mari, desfășurat în cadrul relațiilor internaționale (de exemplu: încheierea convențiilor cu
Antanta în 1916, participarea la Primul Război Mondial (1914-1918) etc.)
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la consolidarea României Mari în
deceniul trei al secolului al XX-lea (de exemplu: Consolidarea României Mari în deceniul trei al
secolului al XX-lea s-a realizat prin măsuri legislative.; Practicile politice democratice din deceniul
trei al secolului al XX-lea au contribuit la consolidarea României Mari. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu