Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Istorie 2023 – 27 iunie 2023, varianta 1

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 1
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2023
Proba E. c)
Istorie
Varianta 1
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „De la jumătatea secolului al XVI-lea [...] suzeranitatea otomană devine mai apăsătoare, iar
obligațiile față de sultan sporesc. [...] Controlul Imperiului Otoman, extins în toată Peninsula Balcanică
până la Dunărea Mijlocie, sporea sentimentul de nesiguranță al popoarelor din această regiune. Totuși,
românii, conștienți de soarta grea a grecilor, bulgarilor, albanezilor, sârbilor, croaților, ungurilor etc.,
ocupați de otomani, au continuat rezistența și au menținut statutul de autonomie a țărilor lor. Deși au
plătit tribut și alte dări turcilor, deși li s-a îngrădit politica externă, trebuind să cedeze sultanului unele
dintre teritoriile lor, românii și-au menținut statele cu domni proprii, turcilor fiindu-le interzis să se așeze
stabil în ele și să aibă pământuri acolo, să facă politică de atragere la islam a creștinilor și să clădească
moschei. [...]
În primele decenii ale secolului al XVI-lea, domnii Țării Românești și Moldovei au dus o politică
de alianțe antiotomane, deși continuau lungi perioade de timp să plătească tribut turcilor. [...] Domnii
Moldovei, de la Petru Rareș până la Ion Vodă și Aron Vodă [...] au avut o politică antiotomană activă,
cu rezistențe armate și cu bătălii sângeroase.” (I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri)
B. „Transformarea Transilvaniei în Principat autonom sub suzeranitatea Porții [Imperiul
Otoman] a însemnat o grea lovitură dată Habsburgilor, pentru care potențialul economic al acestei
provincii reprezenta o puternică atracție. În același context, poziția Principatului între otomani și
Habsburgi conferea, din punct de vedere militar și strategic, un considerabil avantaj pentru cel care îl
controla. Prin urmare, stăpânirea noului Principat autonom a constituit o preocupare constantă a
politicii externe a celor două imperii. În timpul principelui Ioan Sigismund, Transilvania a devenit teatrul
unor confruntări acerbe, care s-au redeschis după moartea sultanului Sϋleyman Magnificul (1566).
Habsburgii vor relua disputa, mai ales datorită faptului că, după epoca sultanului Sϋleyman, Imperiul
Otoman a intrat într-o fază staționară. [...] Pacea încheiată la 21 februarie 1568, cu o durată de 8 ani,
confirmă slăbiciunile otomane. Împăratul păstra în stăpânirea sa Ungaria apuseană, Dalmația, Croația
și Slovenia, în timp ce Ioan Sigismund și domnitorii Țării Românești și Moldovei își mențineau controlul
asupra teritoriilor aflate efectiv în posesia lor.” (I. A. Pop, T. Nägler, M. András, Istoria Transilvaniei)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi Principatul autonom precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la politica externă a domnilor români. 2 puncte
3. Menţionaţi două spații istorice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că popoarele balcanice
sunt ocupate de otomani. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două fapte istorice la care participă românii în secolul al XVI-lea, în afara celor
precizate în sursele A și B. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două acțiuni desfășurate de români în relațiile internaționale
din secolele al XVII-lea – al XVIII-lea. 4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 1
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
„ În august 1857, la Osborne, Napoleon al III-lea și regina Victoria au acceptat un compromis în
problema românească: Franța renunța să mai susțină unirea deplină a Principatelor sub un prinț
străin, iar Anglia și-a dat acordul pentru anularea alegerilor falsificate din Moldova și organizarea
altora noi. [...]
În luna octombrie 1857, s-au deschis la București și Iași cele două Adunări ad-hoc, care [...]
aveau însă prerogative limitate. Ele au fost create de marile puteri doar pentru a afla opinia poporului
român față de unire. Totuși, Adunările ad-hoc au votat cu entuziasm declarații de unire a Moldovei
cu Țara Românească, avansând și numele viitorului stat suveran (România), precum și dorința de
instaurare a unei monarhii ereditare străine. [...]
După negocieri și compromisuri, [...] în 1858, a fost semnată Convenția de la Paris [...]. Convenția
prevedea că noul stat se va numi Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, va avea doi
domni pământeni, două capitale, două guverne și două foruri legislative distincte. [...] Armatele celor
două țări erau puse sub comandă unică, iar la Focșani se înființau o Comisie Centrală și o Înaltă
Curte de Casație care să elaboreze legi comune, să conducă în viitor la o uniformizare legislativă și
administrativă. Convenția nu interzicea în mod expres unirea deplină, lăsând pe seama poporului
român să găsească soluția cea mai potrivită. [...] În conformitate cu prevederile Convenției de la
Paris, în Principate au fost constituite comisii provizorii [...] având sarcina de a asigura formarea
adunărilor elective, care urmau să desemneze cei doi domnitori. [...] La Iași, capitala Moldovei, a
fost ales domnitor Al. I. Cuza, cu unanimitatea deputaților prezenți. [...] La București, [...] ideea
alegerii aceluiași domnitor – și ca urmare a lipsei de precizie a Convenției de la Paris, care nu
interzicea explicit alegerea aceleiași persoane ca domnitor în cele două Principate – a căpătat
susținere [...]. Urmarea a fost alegerea lui Al. I. Cuza cu unanimitate de voturi.”
(I. Bolovan, I. A, Pop, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi domnitorul român precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi un stat participant la evenimentul de la Osborne și o decizie adoptată în cadrul acestui
eveniment, precizate în sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Adunările ad-hoc. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Convenția de la Paris, susţinându-l
cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statul român participă la
relațiile internaționale din perioada 1875-1900. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric
relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre România în perioada postbelică, având în
vedere:
- precizarea unei acțiuni politice desfășurate în România, în perioada 1946-1947;
- menţionarea a două practici politice utilizate în România, în perioada stalinismului și a câte
unui aspect referitor la fiecare dintre acestea;
- prezentarea unui fapt istoric prin care România participă la relațiile internaționale din
perioada Războiului rece;
- formularea unui punct de vedere referitor la schimbarea regimului politic din România la
sfârșitul secolului al XX-lea şi susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 1
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2023
Proba E. c)
Istorie Varianta 1
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Transilvania Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: li s-a îngrădit politica externă, domnii Țării Românești
și Moldovei susțin o politică antiotomană etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru oricare două dintre răspunsurile: Țara Românească, Moldova, Imperiul
Otoman/Poarta Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare
sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa
B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: cauză: În același context, poziția Principatului între otomani și Habsburgi conferea, din
punct de vedere militar și strategic, un considerabil avantaj pentru cel care îl controla și efect: Prin
urmare, stăpânirea noului Principat autonom a constituit o preocupare constantă a politicii externe
a celor două imperii. SAU cauză: datorită faptului că, după epoca sultanului Sϋleyman, Imperiul
Otoman a intrat într-o fază staționară și efect: Habsburgii vor relua disputa etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice la care participă românii în
secolul al XVI-lea, în afara celor precizate în sursele A și B (1px2=2p)
Exemple: aderarea la Liga Sfântă, Lupta de la Giurgiu, Tratatul de la Mânăstirea Dealu etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni desfășurate de români în
relațiile internaționale din secolele al XVII-lea – al XVIII-lea Exemple: au caracter antiotoman,
colaborarea cu state creștine etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Al. I. Cuza Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Franța, Anglia
3 puncte pentru menționarea oricărei decizii adoptate în cadrul acestui eveniment, precizate în
sursa dată Exemple: Franța renunța să mai susțină unirea deplină a Principatelor sub un prinț
străin, Anglia a fost de acord cu anularea alegerilor falsificate din Moldova etc. Se punctează
orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la
Adunările ad-hoc (3px2=6p)
Exemple: În luna octombrie 1857, s-au deschis la București și Iași cele două Adunări ad-hoc;
aveau prerogative limitate; Adunările ad-hoc au votat declarații de unire a Moldovei cu Țara
Românească etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 1
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
Convenția de la Paris
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Convenția de la Paris stabilea organizarea instituțională a Principatelor Române. Informațiile
care susțin punctul de vedere sunt: Convenția prevedea că noul stat se va numi Principatele Unite
ale Moldovei și Țării Românești, va avea doi domni pământeni, două capitale, două guverne și
două foruri legislative distincte și la Focșani se înființau o Comisie Centrală și o Înaltă Curte de
Casație care să elaboreze legi comune SAU Convenția de la Paris are consecințe politice pentru
Principatele Române. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În conformitate cu
prevederile Convenției de la Paris, în Principate au fost constituite comisii provizorii [...] având
sarcina de a asigura formarea adunărilor elective, care urmau să desemneze cei doi domnitori.
și La București, [...] ideea alegerii aceluiași domnitor – și ca urmare a lipsei de precizie a
Convenției de la Paris, care nu interzicea explicit alegerea aceleiași persoane ca domnitor în
cele două Principate – a căpătat susținere. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7
puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și
informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar
informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: participarea României la războiul ruso-otoman, aderarea României la Tripla Alianță
etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care
exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru precizarea oricărei acțiuni politice desfășurate în România, în perioada 1946-
1947 (de exemplu: falsificarea rezultatului alegerilor parlamentare, înlăturarea monarhiei
constituționale etc.)
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două practici politice utilizate în România, în perioada
stalinismului (de exemplu: adoptarea Constituției din 1948, cenzura, colectivizarea etc.) și a
oricărui aspect referitor la fiecare dintre acestea (de exemplu: legitimează regimul totalitar,
prevede constituirea Marii Adunări Naționale etc., încalcă drepturile și libertățile cetățenilor, se
redactează lista publicațiilor interzise etc., vizează desființarea proprietății private în mediul rural,
determină represiunea țăranilor care se opun colectivizării etc.) (3px4=12p)
- 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric prin care România participă la relațiile
internaționale din perioada Războiului rece (de exemplu: fondarea Pactului de la Varșovia,
Conferința de la Helsinki etc.)
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la schimbarea regimului politic din
România la sfârșitul secolului al XX-lea (de exemplu: La sfârșitul secolului al XX-lea, prin
schimbarea regimului politic, în România se instaurează democrația.; Schimbarea regimului politic
din România a fost realizată, la sfârșitul secolului al XX-lea, prin acțiuni anticomuniste. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu