Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Istorie 2023 – sesiunea august–septembrie, 17 august 2023, varianta 7

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 7
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2023
Proba E. c)
Istorie
Varianta 7
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Întrucât regele continua să ezite în a-i acorda mandatul lui Petru Groza, sovieticii au trecut
la măsuri de intimidare […]. La rândul său, Andrei Vîșinski i-a transmis regelui că el nu poate fi
considerat responsabil de continuarea existenței României ca stat independent dacă Petru Groza
nu este numit prim-ministru. […] A doua zi după instaurarea guvernului Groza, la 7 martie 1945,
avea loc o ședință cu activul central al partidului, prezidată de Ana Pauker, la care au mai participat
Gheorghe Gheorghiu-Dej, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Emil Bodnăraș, Iosif Rangheț, Chivu
Stoica […]. Venit la putere cu sprijinul direct de la Moscova […], guvernul Groza trebuia să-și arate
recunoștința față de sovietici. Ca urmare, și-a dat acceptul în privința exploatării economiei și
resurselor naționale odată cu semnarea la Moscova […] a acordului de colaborare dintre România
și Uniunea Sovietică […]. În fapt este vorba despre documentul prin care s-a creat baza legală de
înființare a Sovromurilor, societăți mixte româno-sovietice care își desfășurau activitatea în cele mai
diferite ramuri ale economiei românești, controlându-le practic.”
(G. Onișoru, Stalin și poporul rus... Democrație și dictatură în România contemporană)
B. „Instaurarea Guvernului Petru Groza a crescut proporția comuniștilor și a aliaților lor în
guvern și, implicit, puterea lor de decizie. […] Alegerile din noiembrie 1946 au adus un prim asalt al
comuniștilor către ministerele ce coordonau economia. Gheorghe Gheorghiu-Dej a preluat Ministerul
Economiei Naționale în decembrie, instituție pe care o va reorganiza în aprilie 1947. […] În iunie
1948, tranziția spre «dictatura proletariatului» era finalizată din punct de vedere juridic. Monarhia a
fost abolită în ultimele zile ale anului 1947, […] iar în aprilie 1948 s-a votat o nouă Constituție care
instituia de drept Republica Populară Română și transforma Parlamentul în Marea Adunare
Națională. […] Pregătirea naționalizării s-a realizat în secret și cu mare rapiditate, pentru a nu
permite apariția unor mișcări de opoziție puternice. Oficial, decizia trecerii activității economice în
patrimoniul statului s-a luat la Plenara CC al PMR [Comitetului Central al Partidului Muncitoresc
Român], din 9-11 iunie 1948. În ultima zi a plenarei, pe 11 iunie, Consiliul de Miniștri a adoptat
proiectul de lege. În aceeași zi, […] Marea Adunare Națională s-a întrunit pentru a vota documentul.
Practic, naționalizarea s-a înfăptuit într-o singură zi.”
(A. D. Aioanei, Moldova pe coordonatele economiei planificate. Industrializare, urbanizare, inginerii sociale, 1944-1965)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi societățile mixte româno-sovietice precizate în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la Constituție. 2 puncte
3. Menţionaţi doi lideri politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că naționalizarea s-a
realizat cu rapiditate. 3 puncte
5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentați două acțiuni la care participă România în politica externă, în perioada „Războiului
rece“. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două practici politice utilizate în perioada național-comunismului,
în România. 4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 7
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Înfrângerea turcilor la Viena în 1683 deschide o nouă pagină în istoria Principatelor. […]
Domnia lui Șerban Cantacuzino (1678-1688) în Ţara Românească ilustrează încercarea de
recâștigare a independenței prin apropierea de Imperiul Habsburgic […]. Tratativele cu Imperiul
Habsburgic reprezintă […] o etapă semnificativă în tendințele de schimbare a statutului internațional
al Țării Românești prin înlăturarea suzeranității Imperiului Otoman.
Domnia lui Șerban Cantacuzino […] a favorizat manifestări politice spre întărirea puterii
centrale prin mijloace absolutiste. Șerban Cantacuzino a înțeles, […] în condițiile afirmării competiției
pentru stăpânirea Țărilor Române, necesitatea consolidării puterii centrale prin stăvilirea
atotputerniciei marii boierimi. Programul politic al lui Șerban Cantacuzino a urmărit suprimarea
luptelor între partidele boierești şi realizarea stabilității interne. Domnul a căutat […] să pună ordine
în administrația statului, […] în viața economică şi să intensifice comerțul cu alte state, pentru a
consolida baza materială a domniei. Programul său politic prevedea atât domnia ereditară în familia
Cantacuzino, în Ţara Românească şi în Moldova, cât şi un stat autoritar, în care puterea avea să fie
exercitată printr-un domn «autocrat». Refacerea autorității domnești a impus măsuri represive
împotriva marii boierimi […].
În politica externă Șerban Cantacuzino se îndreaptă, încă de la asediul Vienei, spre legături
cu Imperiul Habsburgic […]. Orientarea spre Habsburgi a fost echilibrată însă de raporturile stabilite
cu Polonia și Rusia, ca o măsură de contracarare a expansionismului imperial […]. Planurile sale
politice se îndreptau spre ideea unei răscoale generale antiotomane în Peninsula Balcanică, prin
atragerea bulgarilor şi sârbilor, şi vizau chiar mai departe, la stăpânirea Constantinopolului.‟
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiţi puterea suzerană a Țării Românești, precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnul Țării Românești și o acțiune pe care urmărea să o desfășoare în spațiul
balcanic, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la relațiile dintre Țara Românească și
Imperiul Habsburgic. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la politica internă a domnului Țării
Românești, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia reprezentantul unei instituții
centrale din spațiul românesc extracarpatic participă la acțiuni diplomatice în secolul al XV-lea.
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituirea și evoluția statului român
modern, având în vedere:
- precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în a doua jumătate a
secolului al XVIII-lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea;
- prezentarea unui eveniment istoric desfășurat de români în perioada 1857 - 1866;
- menționarea a două fapte istorice la care participă România în relațiile internaționale din a
doua jumătate a secolului al XIX-lea și a câte unei caracteristici a fiecăruia dintre acestea;
- formularea unui punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada 1916-1920
şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 7
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2023
Proba E. c)
Istorie Varianta 7
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Sovromuri Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: în aprilie 1948 s-a votat o nouă Constituție care
instituia de drept Republica Populară Română; se înființează Marea Adunare Națională etc. Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau
în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Petru Groza/Groza Se punctează
orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
(3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa
A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: cauză: Întrucât regele continua să ezite în a-i acorda mandatul lui Petru Groza și efect:
sovieticii au trecut la măsuri de intimidare SAU cauză: guvernul Groza trebuia să-și arate
recunoștința față de sovietici și efect: Ca urmare, și-a dat acceptul în privința exploatării
economiei și resurselor naționale odată cu semnarea la Moscova […] a acordului de colaborare
dintre România și Uniunea Sovietică etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două acțiuni la care participă România în politica
externă, în perioada „Războiului rece“ (1px2=2p)
Exemple: fondarea Pactului de la Varșovia, Conferința de la Moscova organizată în contextul
Războiului de 6 zile, Conferința de la Helsinki etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la acțiune (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două practici politice utilizate în perioada
național-comunismului, în România Exemple: caracter totalitar, încalcă drepturile cetățenilor etc.
Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în
enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Imperiul Otoman Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XVII-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Șerban Cantacuzino
3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni pe care urmărea să o desfășoare în spațiul balcanic,
la care se referă sursa dată Exemple: Planurile sale politice se îndreptau spre ideea unei răscoale
generale antiotomane în Peninsula Balcanică; viza stăpânirea Constantinopolului etc. Se punctează
orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la relațiile
dintre Țara Românească și Imperiul Habsburgic (3px2=6p)
Exemple: Domnia lui Șerban Cantacuzino (1678-1688) în Ţara Românească ilustrează
încercarea de recâștigare a independenței prin apropierea de Imperiul Habsburgic; Tratativele
cu Imperiul Habsburgic reprezintă […] o etapă semnificativă în tendințele de schimbare a
statutului internațional al Țării Românești; în politica externă domnitorul se orientează spre Imperiul

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 7
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
Habsburgic etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la politica internă a
domnului Țării Românești
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Politica internă a domnului Țării Românești vizează instituția domniei. Informațiile care susțin
punctul de vedere sunt: Domnul a căutat […] să pună ordine în administrația statului, […] în viața
economică şi să intensifice comerțul cu alte state, pentru a consolida baza materială a domniei. și
Programul său politic prevedea atât domnia ereditară în familia Cantacuzino, în Ţara Românească şi
în Moldova, cât şi un stat autoritar, în care puterea avea să fie exercitată printr-un domn «autocrat»
SAU Politica internă susținută de domnul Țării Românești reflectă relația domniei cu marea boierime.
Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Șerban Cantacuzino a înțeles, […] în condițiile afirmării
competiției pentru stăpânirea Țărilor Române, necesitatea consolidării puterii centrale prin stăvilirea
atotputerniciei marii boierimi și Refacerea autorității domnești a impus măsuri represive împotriva
marii boierimi etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care
cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de
vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: Alexandru cel Bun acceptă suzeranitatea Poloniei, Tratatul de la Overchelăuți etc. ) prin
precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în a doua
jumătate a secolului al XVIII-lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: memoriul
boieresc înaintat în Congresul de la Șistov, Proclamația de la Islaz etc.)
- 2 puncte pentru menţionarea oricărui eveniment istoric desfășurat de români în perioada 1857 -
1866 (de exemplu: elaborarea Rezoluțiilor în cadrul Adunărilor ad-hoc, dubla alegere a lui Al. I.
Cuza etc.)
3 puncte pentru prezentarea evenimentului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la evenimentul istoric și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la evenimentul istoric
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice la care participă România în relațiile
internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: încheierea Convenției
româno-ruse, războiul ruso-otoman din cadrul crizei orientale, aderarea la Tripla Alianță etc.) și a
oricărei caracteristici a fiecăruia dintre acestea (de exemplu: reglementează traversarea teritoriului
României de către trupele ruse, prevede respectarea integrității teritoriale a României etc.; are ca
obiectiv obținerea independenței de stat, trupele româno-ruse obțin victoria la Plevna etc.;
evidențiază orientarea României în politica externă, are caracter secret etc.) (3px4=12p)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la politica externă a României în
perioada 1916-1920 (de exemplu: Politica externă a României în perioada 1916-1920 este
determinată de alianța cu Antanta., Politica externă a României în perioada 1916-1920 are ca
scop realizarea obiectivului național. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu