Textul subiectului și baremului

Model oficial BAC Istorie 2023

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Model
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2023
Proba E. c)
Istorie
Model
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Încetând să mai plătească tribut, Vlad Țepeș a deschis lupta cu Imperiul Otoman. [...]
Într-un moment când sultanul își refăcea forțele greu încercate în timpul campaniei din Asia Mică
[...], domnul Țării Românești atacă și nimicește întregul dispozitiv militar otoman la Dunărea de Jos,
încercând astfel să îngreuneze operațiile militare ale sultanului împotriva țării sale. [...] Acțiunea
domnului Țării Românești, care amenința stabilitatea dominației otomane în nordul Peninsulei
Balcanice a declanșat reacția sultanului. Asaltul otoman, desfășurat în stilul nou al strategiei lui
Mehmet al II-lea [...] a început în iunie 1462, când sultanul, care preluase direct comanda trupelor sale,
pătrunde pe teritoriul Țării Românești. [...] Marea oaste a sultanului, al cărei efectiv depășea 100 000 de
oameni, a înaintat înăuntrul țării, printr-un teritoriu pustiit din ordinul domnului român [...]. După ce a
ajuns până la Târgoviște, capitala țării, pe care a găsit-o pustie, sultanul a dat semnalul retragerii,
fără a fi reușit să angajeze o luptă decisivă cu oastea domnului român.”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, S. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
B. „În iulie 1602, Șerban a reușit să-l învingă pe Simion Movilă, inaugurându-și domnia [în
Țara Românească], sub numele de Radu Șerban [...]. Nu a fost o domnie liniștită întrucât noul domn
nu era recunoscut de Imperiul Otoman. [...] Radu Șerban a întreprins mai multe campanii sud-
dunărene antiotomane și l-a înfrânt pe hanul tătarilor din Crimeea. [...] În fruntea oștilor sale, la
solicitarea Habsburgilor, a intervenit cu succes în Transilvania în anul 1603 [...].
Experiența acumulată pe tronul Țării Românești i-a dovedit că stabilitatea domniei sale
depindea de Poartă [Imperiul Otoman], nu de Viena, al cărei susținător era. De aceea a întreprins
demersuri diplomatice ca să obțină recunoașterea ca domn (decembrie 1604 - ianuarie 1605),
finalizate cu succes. [...] Întrucât Gabriel Báthory [principele Transilvaniei] dorea aducerea Moldovei,
a Țării Românești și a Transilvaniei sub conducerea sa, Radu Șerban și-a reluat legăturile cu
Habsburgii și și-a îmbunătățit relațiile cu Constantin Movilă, domnul Moldovei.”
(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiți statul condus de Constantin Movilă, precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la acțiunile desfășurate de otomani în 1462.
2 puncte
3. Menționați câte un domn al Țării Românești precizat în sursa A, respectiv în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că domnitorul refuză plata
tributului. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentați două conflicte militare la care participă românii în secolul al XIV-lea – prima jumătate
a secolului al XV-lea. 6 puncte
7. Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice la care participă românii în perioada
cuprinsă între evenimentele descrise de sursa A și cele descrise de sursa B. 4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Model
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
„Tratatul de la Paris din 1856 [...] a afectat în mod decisiv soarta politică a Principatelor
Române. Deși au rămas sub suzeranitate otomană, acestea au beneficiat de garanția colectivă a
puterilor, care au interzis oricărei puteri să intervină în chestiunile lor interne. [...] Puterile au creat o
comisie specială de anchetă care să meargă la București să strângă informații și să facă
recomandări cu privire la viitoarea formă de guvernământ din Principate. [...] Puterile garante au
îngăduit alegerea unei adunări consultative speciale, o așa-numită adunare ad-hoc, în fiecare
Principat. [...]
Deciziile luate la Paris au favorizat activitățile celor care cereau unirea Principatelor. La Iași
și București, aceștia s-au mobilizat pentru organizarea adunărilor ad-hoc [...]. Cele două adunări
ad-hoc s-au reunit în 1857 și au emis hotărâri ce solicitau unirea și autonomia, precum și o garanție
colectivă a noii ordini din partea puterilor [...].
În 1858, comisia de anchetă a înaintat puterilor raportul privind dorințele exprimate de români
în adunările ad-hoc. După îndelungi dezbateri, puterile garante au semnat Convenția de la Paris
(1858) [...]. Acestea au fost de acord ca Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, cum erau
numite acum, să se administreze liber și fără intervenția guvernului otoman [...]. Convenția de la
Paris asigura: o adunare legislativă pentru fiecare Principat, aleasă pe șapte ani, și o Comisie
Centrală, care se reunea periodic la Focșani [...] pentru a analiza legile de interes comun; un
domnitor pentru fiecare Principat, care avea să fie ales de adunare pe viață; câte un consiliu de
miniștri care să răspundă în fața fiecărei adunări; armate naționale separate, dar cu un singur
comandant suprem [...]; independența judecătorilor față de puterea executivă și o Curte de Casație
comună la Focșani. De asemenea, Convenția anula [...] privilegiile boierilor și proclama egalitatea
în fața legii și principiul ocupării funcțiilor publice de către orice cetățean, în funcție de merite.”
(K. Hitchins, Scurtă istorie a României)
Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți unul dintre Principatele Române, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele prezentate în sursa dată. 2 puncte
3. Menționați evenimentele desfășurate „la Iași și București‟ în 1857 și o solicitare exprimată în
cadrul acestora, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la comisia de anchetă. 6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la prevederile Convenției de la Paris,
susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în perioada 1860-1866 statul
român este consolidat prin acțiuni desfășurate în plan intern. (Se punctează prezentarea unui
fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre România postbelică, având în vedere:
- menționarea a două fapte istorice desfășurate în România postbelică, în prima jumătatea a
secolului al XX-lea și precizarea unei asemănări între acestea;
- prezentarea legii fundamentale adoptate în România, în perioada național-comunismului;
- menționarea a două fapte istorice prin care România participă la relațiile internaționale în
perioada „Războiului rece‟;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția României, în plan intern, în ultimul
deceniu al secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Model
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2023
Proba E. c)
Istorie
Model
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Moldova Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Asaltul otoman, desfășurat în stilul nou al strategiei lui
Mehmet al II-lea [...] a început în iunie 1462, armata otomană ajunge în capitala Țării Românești
etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Vlad Țepeș, Simion Movilă/Radu Șerban Se punctează orice
mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din
sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: cauză: Experiența acumulată pe tronul Țării Românești i-a dovedit că stabilitatea
domniei sale depindea de Poartă [Imperiul Otoman], nu de Viena, al cărei susținător era. și efect:
De aceea a întreprins demersuri diplomatice ca să obțină recunoașterea ca domn (decembrie 1604
- ianuarie 1605), finalizate cu succes. SAU cauză: Întrucât Gabriel Báthory [principele
Transilvaniei] dorea aducerea Moldovei, a Țării Românești și a Transilvaniei sub conducerea
sa și efect: Radu Șerban și-a reluat legăturile cu Habsburgii etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două conflicte militare la care participă românii în
secolul al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XV-lea (1px2=2p)
Exemple: lupta de la Posada, bătălia de la Rovine, lupta de la Marienburg etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui conflict militar menționat - o scurtă expunere în care
sunt precizate două informații referitoare la conflictul militar (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni diplomatice la care
participă românii în perioada cuprinsă între evenimentele descrise de sursa A și cele descrise
de sursa B
Exemple: au caracter antiotoman, reprezintă alianțe cu state creștine etc. Se punctează orice
mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Moldova, Țara Românească Se punctează orice
mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: organizarea adunărilor ad-hoc
3 puncte pentru menționarea oricărei solicitări exprimate în cadrul acestora Exemple: solicitau
unirea; garanția colectivă a puterilor pentru noua ordine etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la
comisia de anchetă (3px2=6p)
Exemple: Puterile au creat o comisie specială de anchetă care să meargă la București să
strângă informații; În 1858, comisia de anchetă a înaintat puterilor raportul privind dorințele

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Model
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
exprimate de români în adunările ad-hoc; comisia de anchetă trebuia să facă recomandări cu
privire la organizarea Principatelor etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
prevederile Convenției de la Paris
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Prevederile Convenției de la Paris vizau organizarea instituțiilor politice din
Principate. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: o adunare legislativă pentru fiecare
Principat, aleasă pe șapte ani și un domnitor pentru fiecare Principat, care avea să fie ales de
adunare pe viață SAU Prevederile Convenției de la Paris contribuiau la modernizarea
Principatelor Române. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Convenția anula [...]
privilegiile boierilor și proclama egalitatea în fața legii etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel
parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și
informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar
informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: adoptarea Legii instrucțiunii publice, adoptarea Constituției din 1866 etc. ) prin
precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice desfășurate în România postbelică,
în prima jumătate a secolului al XX-lea (de exemplu: desființarea partidelor istorice, înlăturarea
monarhiei constituționale, desfășurarea naționalizării, începutul colectivizării etc.) (3px2=6p)
2 puncte pentru precizarea oricărei asemănări între acestea (de exemplu: au consecințe în
domeniul politic, comuniștii preiau puterea în stat; desființează proprietatea privată, vizează
domeniul economic etc.)
- 2 puncte pentru menţionarea Constituției din 1965
3 puncte pentru prezentarea constituției menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la constituție și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la constituție
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice prin care România participă la
relațiile internaționale în perioada „Războiului rece‟ (de exemplu: stat fondator al Organizației
Tratatului de la Varșovia, relații diplomatice cu state democratice, Conferința de la Helsinki
etc.) (3px2=6p)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția României, în plan
intern, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea (de exemplu: În ultimul deceniu al secolului al
XX-lea, practicile politice utilizate în plan intern favorizează evoluția României., Evoluția
României în plan intern, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, este specifică unui regim
democratic. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest
fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu