Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Istorie 2022 – varianta 3

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 3
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2022
Proba E. c)
Istorie
Varianta 3
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „La 6 aprilie 1948 se deschide Marea Adunare Națională și [...] la 8 aprilie, președintele
Consiliului de Miniștri, Petru Groza, propune un proiect de constituție [...]. Se formează o așa-zisă
Comisie Constituțională condusă de Gheorghe Gheorghiu-Dej, ministrul economiei și al industriei
[...] și secretar general al Partidului Muncitoresc Român. În calitate de raportor al Comisiei
Constituționale, Gheorghe Gheorghiu-Dej face propuneri de [...] revizuire a proiectului prezentat de
Petru Groza [...].
La 13 aprilie 1948, Constituția Republicii Populare Române [...] este adoptată în unanimitate
de cei 401 de deputați prezenți [...]. Constituția din 13 aprilie 1948 a avut un caracter provizoriu de
la bun început, în care prevederile economice aveau întâietate față de cele politice, fiind
instrumentul, numai aparent legal, prin care se pregătea trecerea întregii economii sub controlul
statului. Astfel, art. 11 prevede că mijloacele de producție, băncile și societățile de asigurare pot
deveni proprietatea statului când interesul general o cere, art. 14 prevede că atât comerțul intern,
cât și cel extern trec sub controlul statului, iar art. 15 prevede planificarea economiei naționale.‟
(E. Focșeneanu, Istoria Constituțională a României 1859-2003)
B. „În vara lui 1965 a fost organizat un nou congres al partidului, care a consolidat poziția lui
Ceaușescu, atât prin reorganizare, cât și prin schimbările din ierarhia conducerii. [...] În primul rând,
partidul a renunțat la denumirea de Partidul Muncitoresc Român, adoptată în 1948, în favoarea celei
de Partidul Comunist Român [...]. Congresul a hotărât alegerea lui Ceaușescu în funcția de secretar
general al partidului, spre deosebire de funcția deținută până atunci de Gheorghiu-Dej, aceea de
prim-secretar al Comitetului Central. Întrucât alegerea liderului nu se mai făcea de către Comitetul
Central, ci direct de către congres, se consolida puternic poziția lui Ceaușescu. [...] Reorganizarea
s-a desfășurat și pe linie de stat, prin adoptarea unei noi Constituții, la 21 august 1965. [...]
Consolidarea poziției lui Ceaușescu a continuat în 1967 prin alegerea acestuia în funcția de
președinte al Consiliului de Stat [...]. Ceaușescu avea nevoie de o lovitură puternică împotriva vechii
echipe din jurul lui Gheorghiu-Dej care [...] să pună capăt oricărei opoziții în viitor. De aceea,
Ceaușescu a hotărât să redeschidă cazul Pătrășcanu [...]. Reabilitarea lui Pătrășcanu a reprezentat
un instrument în lupta lui Ceaușescu pentru putere.‟
(C. Stanciu, Traversând infernul. Scurtă istorie a comunismului românesc 1948-1989)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiți legea fundamentală a statului român, precizată în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la domeniul economic. 2 puncte
3. Menționați un lider politic și o formațiune politică la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
6 puncte
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că deputații adoptă
constituția în unanimitate. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentați alte două fapte istorice desfășurate în România, în a doua jumătate a secolului al XX-lea,
în afara celor la care se referă sursa B. 6 puncte
7. Menționați o asemănare între două practici politice din România, utilizate în perioada 1918-1947.
4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 3
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Într-o diplomă de la 1324 a regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, este menționat un mare
voievod, pe nume Basarab, care avea reședința la Argeș. [...] Relațiile lui Carol Robert cu Basarab
nu erau însă foarte bune. Sursele din epocă [...] sugerează că neînțelegerile ar fi fost generate de
pretențiile unor oameni apropiați ai regelui la anumite teritorii de la sud de Carpați. Se pare totuși că
principala cauză a neînțelegerilor a fost situația dărilor care erau extrem de importante pentru rege.
Către anul 1330, cele două părți au ajuns la un conflict armat. Oastea maghiară condusă de rege a
coborât, în septembrie 1330, spre Severin, a traversat Oltenia, apropiindu-se de Argeș. Voievodul
Țării Românești i-a propus regelui pace, oferindu-se să facă unele cedări importante. Basarab a
declarat că era dispus să cedeze Ungariei Severinul, să trimită un fiu ca ostatic și să plătească o
despăgubire de război [...].
Carol Robert nu a acceptat condițiile de pace. Reluarea operațiunilor militare împotriva lui
Basarab nu i-a adus însă niciun succes. [...] În cele din urmă, în noiembrie, regele a trebuit să renunțe
și să se retragă spre Transilvania. [...] În Cronica pictată de la Viena se povestește că, în momentul
în care se retrăgea pe o vale foarte îngustă, oastea Ungariei a fost atacată, din toate părțile, de către
o mulțime înarmată de români. [...] Lupta a avut loc între 9-12 noiembrie 1330 și este cunoscută cu
numele de bătălia de la Posada. [...] Românii au luat un număr mare de prizonieri, au capturat multe
arme, muniții și cantități mari de diferite bunuri: bani în aur și argint, vase scumpe, cai. Bătălia de la
Posada a însemnat mai mult decât o victorie militară a românilor asupra oștii ungurești. Acea bătălie
marchează afirmarea statalității românești de sine stătătoare. Voievodul Basarab, până atunci vasal
al regelui Ungariei, devine în acel moment întemeietorul statului independent Țara Românească. De
la acea dată își are începutul dinastia domnitoare muntenească a Basarabilor, numită așa după
fondatorul ei.” (I. Țurcan, Istoria ilustrată a românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi statul medieval românesc precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi voievodul din sudul Carpaților și o cauză a conflictului cu Ungaria din septembrie
1330, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la pacea propusă în anul 1330.
6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la consecințele bătăliei de la Posada
susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii participă la relațiile
internaționale din secolul al XV-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituirea și consolidarea statului
român în secolul al XIX-lea, având în vedere:
- precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în perioada 1848-1857
și menționarea a două solicitări înscrise în acesta;
- prezentarea unui fapt istoric desfășurat în spațiul românesc între anii 1859-1865;
- menționarea a două aspecte referitoare la Constituția din 1866;
- formularea unui punct de vedere referitor la participarea României la relațiile internaționale
din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 3
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2022
Proba E. c)
Istorie
Varianta 3
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Constituția din 1965/Constituția din 21 august 1965 Se punctează
orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: prevederile economice aveau întâietate față de cele
politice, fiind instrumentul, numai aparent legal, prin care se pregătea trecerea întregii economii
sub controlul statului, statul își impune controlul asupra comerțului etc. Se punctează orice mod
de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Gheorghe Gheorghiu-Dej/Gheorghiu-Dej, Partidul
Muncitoresc Român Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa
B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: Cauză: Întrucât alegerea liderului nu se mai făcea de către Comitetul Central, ci direct
de către congres și efect: se consolida puternic poziția lui Ceaușescu SAU Cauză: Ceaușescu
avea nevoie de o lovitură puternică împotriva vechii echipe din jurul lui Gheorghiu-Dej care [...] să
pună capăt oricărei opoziții în viitor și efect: De aceea, Ceaușescu a hotărât să redeschidă cazul
Pătrășcanu etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice desfășurate în România, în a
doua jumătate a secolului al XX-lea, în afara celor la care se referă sursa B (1px2=2p)
Exemple: adoptarea Constituției din 1952/1991, Revoluția din decembrie 1989 etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două practici politice din România,
utilizate în perioada 1918-1947 Exemple: stabilesc forma de guvernământ a statului, vizează
sistemul electoral etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Țara Românească Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XIV-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Basarab
3 puncte pentru menționarea oricărei cauze a conflictului cu Ungaria din septembrie 1330, la care
se referă sursa dată
Exemple: principala cauză a neînțelegerilor a fost situația dărilor care erau extrem de importante
pentru rege, pretențiile teritoriale în sudul Carpaților ale apropiaților regelui Ungariei etc. Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau
în enunț).

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 3
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la pacea
propusă în anul 1330 (3px2=6p)
Exemple: Voievodul Țării Românești i-a propus regelui pace, Basarab a declarat că era dispus
să cedeze Ungariei Severinul, regele Ungariei nu a acceptat pacea etc. Se punctează orice
mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
consecințele bătăliei de la Posada
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Bătălia de la Posada are consecințe pentru statutul politico-juridic internațional al Țării
Românești. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Acea bătălie marchează afirmarea
statalității românești de sine stătătoare și Voievodul Basarab, până atunci vasal al regelui Ungariei,
devine în acel moment întemeietorul statului independent Țara Românească SAU Bătălia de la
Posada are consecințe favorabile românilor. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt:
Românii au luat un număr mare de prizonieri, au capturat multe arme, muniții și cantități mari de
diferite bunuri: bani în aur și argint, vase scumpe, cai și Bătălia de la Posada a însemnat mai
mult decât o victorie militară a românilor asupra oștii ungurești etc. Punctajul total (10 puncte)
sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și
informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar
informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: lupta de la Belgrad, încheierea Tratatului de la Overchelăuți etc. ) prin precizarea a două
informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece,
pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în perioada
1848-1857 (de exemplu: Proclamația de la Islaz, Rezoluțiile elaborate în Adunările ad-hoc etc.)
câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două solicitări înscrise în proiectul politic precizat (de
exemplu: domn ales pe 5 ani din toate categoriile sociale, emanciparea țăranilor și
împroprietărirea cu despăgubire, libertatea de exprimare etc., consolidarea autonomiei, unirea
Principatelor, prinț străin etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric desfășurat în spațiul românesc între anii 1859-
1865 (de exemplu: dubla alegere a lui Al. I. Cuza, adoptarea Legii rurale etc.)
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la Constituția din 1866 (de
exemplu: a fost promulgată de principele Carol I, forma de guvernământ este monarhia
constituțională, prevede drepturi și libertăți etc.) (3px2=6p)
– 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la participarea României la relațiile
internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: România participă la
relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin acțiuni militare. SAU Prin
participarea la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea România vizează
atingerea obiectivelor naționale. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu