Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Istorie 2022 – sesiunea august–septembrie, 17 august 2022, varianta 7

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 7
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2022
Proba E. c)
Istorie
Varianta 7
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „După ce a obținut calitatea de ban al Severinului, Iancu de Hunedoara ajunge […] voievod
al Transilvaniei. […] În 1443-1444 marele comandant desfășoară o campanie pe teritoriul Serbiei și
al Bulgariei, eliberează Nișul [...] și Sofia și amenință chiar centrul Imperiului Otoman. Înspăimântați
de această «campanie lungă», turcii cer pace, care se încheie, grație lui Iancu [de Hunedoara], la
1444, pe 10 ani. Dar, la stăruințele papale și ale principilor occidentali [...] se reiau planurile creștine
de război, odată cu plecarea flotei venețiene spre Bosfor. Iancu [de Hunedoara] nu a agreat ruperea
păcii, dar, odată decizia luată, s-a situat în fruntea oștilor transilvănene, croate și bosniace, luptând
alături de oastea regală ungară și cea a Țării Românești […]. Bătălia s-a dat la 10 noiembrie 1444
la Varna, în Bulgaria (ocupată de otomani), unde oastea puțin numeroasă a creștinilor a fost învinsă
de otomani. Copleșitoarea forță numerică și, în parte, incompatibilitatea de tactică militară au decis
rezultatul luptei: față de o anumită greutate de mișcare a creștinilor, turcii au mizat pe cavaleria
ușoară mobilă și pe atacuri prin surprindere.”
(I.A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
B. „În 1459, Vlad [Țepeș] a refuzat plata tributului și alte obligații impuse de turci. În iarna
dintre 1461-1462 [...] a pătruns prin surprindere la sud de Dunăre și a distrus toate punctele fortificate
otomane [...]. Ca urmare, în primăvara anului 1462, o armată otomană în frunte cu Mehmed al II-lea,
cuceritorul Constantinopolului, pornește spre Țara Românească [...]. O parte a oștii inamice a trecut
Dunărea pe la Turnu [...], iar o altă parte a venit pe mare și pe Dunăre până la Brăila, pe care a
cucerit-o. [...] La 16 iunie 1462 Vlad [Țepeș] organizează un atac de noapte asupra taberei inamice,
cu gândul asasinării sultanului. Scopul nu a fost atins, dar faptul a produs panică, iar otomanii [...]
au ajuns să se ucidă între ei. După acest atac, domnul s-a retras la nord de capitală [...].
Sultanul îl adusese cu sine și pe înlocuitorul lui Vlad [Țepeș], în persoana fratelui acestuia,
Radu cel Frumos [...]. La 1462, între noul domn, Radu cel Frumos, și sultan, se încheie un nou tratat
[...]. În consecință, se reglementau raporturile politice româno-otomane. Țara Românească [...]
accepta suzeranitatea Imperiului Otoman, plătea un tribut anual [...] în schimbul protecției, al
garantării statutului său, al păstrării instituțiilor.”
(I.A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi statul medieval românesc, precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la bătălia de la Varna. 2puncte
3. Menţionaţi câte un conducător din spațiul românesc la care se referă sursa A, respectiv sursa B.
6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că prin campania militară
este amenințat centrul Imperiului Otoman. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două fapte istorice desfășurate de români în relațiile internaționale din secolul al
XV-lea, în afara celor la care se referă sursele A și B. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două acțiuni diplomatice la care participă românii în secolele al
XVI-lea - al XVIII-lea. 4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 7
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„În anul 1873, […] problema proclamării independenței României, vizată de principele Carol I
și unii miniștri, a constituit obiectivul guvernului, a cărui majoritate, invocând contextul extern
nefavorabil, consideră nepotrivită punerea imediată în practică a unui asemenea proiect. Majoritatea
membrilor guvernului […] erau adepții intensificării negocierilor diplomatice în vederea obținerii
independenței […].
Redeschiderea «crizei orientale» în 1875, eveniment datorat de data aceasta acțiunii
popoarelor mici din sudul Dunării și nu, ca în trecut, disputei dintre marile puteri pentru dominație în
această parte a Europei, va pune statul român într-o situație deosebit de complexă. Preocuparea
principală a politicii externe românești în prima fază a crizei va fi evitarea «prinderii» teritoriului
României în conflict. […]
Toate propunerile de cooperare militară româno-ruse, făcute de Carol I, I. C. Brătianu sau M.
Kogălniceanu, au fost respinse de țarul Rusiei, Alexandru al II-lea, și cancelarul Gorceakov până în
iulie 1877. Din cauza informațiilor eronate în legătură cu starea militară a Turciei, […] Rusia n-a dorit
o cooperare militară cu România, considerând că totul se va limita la o simplă plimbare în Balcani.
[…] Această poziție rigidă […] față de România s-a menținut până în iulie 1877, respectiv până în
momentul crizei de pe frontul de la Plevna. […] Imprecizia informațiilor în privința forțelor otomane
concentrate la Plevna au adus după sine două grele înfrângeri pentru trupele rusești […], iar
comandamentul rusesc, prin intermediul marelui duce Nicolae, a lansat un disperat apel pentru
intrarea imediată în acțiune a armatei române. Prezența armatei române în război devenise
necesară […] când primele succese înregistrate de otomani împotriva rușilor la Plevna, în iulie 1877,
au dezvăluit […] gravele consecințe ce puteau decurge de aici.” (V. Russu, Studii de Istorie modernă)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi conducătorul României precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi procesul istoric redeschis în 1875 și o cauză a acestuia, la care se referă sursa dată.
6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la guvernul României. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la participarea României la război,
susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în statul român se adoptă
măsuri de modernizare în perioada 1864-1870. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric
relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția României în secolul al XX-lea,
având în vedere:
- menționarea a trei aspecte referitoare la democrația din statul român în primul deceniu după
constituirea României Mari (1918);
- precizarea legii fundamentale adoptate în România între anii 1931-1940 și menționarea unei
consecințe a acesteia;
- prezentarea unei practici politice utilizate în România, în etapa stalinismului din a doua
jumătate a secolului al XX-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la România în perioada 1965-1988 şi susţinerea
acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 7
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2022
Proba E. c)
Istorie
Varianta 7
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Țara Românească Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Bătălia s-a dat la 10 noiembrie 1444; oastea creștinilor
a fost învinsă de otomani etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș/Radu cel Frumos Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în
enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa
B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: Cauză: În iarna dintre 1461-1462 [...] a pătruns prin surprindere la sud de Dunăre și a
distrus toate punctele fortificate otomane și efect: Ca urmare, în primăvara anului 1462, o armată
otomană în frunte cu Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, pornește spre Țara
Românească SAU Cauză: La 1462, între noul domn, Radu cel Frumos, și sultan, se încheie un
nou tratat și efect: În consecință, se reglementau raporturile politice româno-otomane. etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice desfășurate de români în relațiile
internaționale din secolul al XV-lea, în afara celor la care se referă sursele A și B (1px2=2p)
Exemple: participarea la lupta de la Marienburg, lupta de la Vaslui, Tratatul de la Hârlău etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni diplomatice la care participă
românii în secolele al XVI-lea - al XVIII-lea Exemple: au caracter antiotoman, recunosc caracterul
ereditar al domniei etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Carol I Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: criza orientală
3 puncte pentru menționarea oricărei cauze a acestuia, la care se referă sursa dată Exemple:
datorat de data aceasta acțiunii popoarelor mici din sudul Dunării, disputa dintre marile puteri
pentru dominație în sud-estul Europei etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la
guvernul României (3px2=6p)
Exemple: În anul 1873, […] problema proclamării independenței României, vizată de principele
Carol I și unii miniștri, a constituit obiectivul guvernului; invocând contextul extern nefavorabil,
consideră nepotrivită punerea imediată în practică a unui asemenea proiect; majoritatea

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Varianta 7
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
membrilor guvernului […] erau adepții intensificării acțiunilor diplomatice pentru obținerea
independenței etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
participarea României la război
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Participarea României la război nu este acceptată de Rusia. Informațiile care susțin punctul
de vedere sunt: Toate propunerile de cooperare militară româno-ruse, făcute de Carol I, I. C.
Brătianu sau M. Kogălniceanu, au fost respinse de țarul Rusiei, Alexandru al II-lea, și cancelarul
Gorceakov până în iulie 1877 și Din cauza informațiilor eronate în legătură cu starea militară a
Turciei, […] Rusia n-a dorit o cooperare militară cu România SAU Participarea României la război
este indispensabilă după confruntările de la Plevna. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt:
Imprecizia informațiilor în privința forțelor otomane concentrate la Plevna au adus după sine două
grele înfrângeri pentru trupele rusești […], iar comandamentul rusesc, prin intermediul marelui
duce Nicolae, a lansat un disperat apel pentru intrarea imediată în acțiune a armatei române și
Prezența armatei române în război devenise necesară […] când primele succese înregistrate de
otomani împotriva rușilor la Plevna, în iulie 1877, au dezvăluit […] gravele consecințe ce puteau
decurge de aici. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului
care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar
punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: adoptarea Legii rurale, adoptarea Constituției din 1866 etc. ) prin precizarea a două
informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece,
pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror trei aspecte referitoare la democrația din statul român
în primul deceniu după constituirea României Mari (1918) (de exemplu: monarhia
constituțională, principiul separării puterilor în stat, respectarea drepturilor cetățenești,
pluripartidismul etc.) (3px3=9p)
- 2 puncte pentru precizarea legii fundamentale adoptate în România între anii 1931-1940:
Constituția din 1938
3 puncte pentru menţionarea oricărei consecințe a acesteia (de exemplu: consolidarea regimului
politic instaurat de regele Carol al II-lea, limitarea drepturilor cetățenilor etc.)
- 2 puncte pentru menţionarea oricărei practici politice utilizate în România, în etapa stalinismului
din a doua jumătate a secolului al XX-lea (de exemplu: adoptarea Constituției din 1952,
represiunea politică etc.)
3 puncte pentru prezentarea practicii politice menționate - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la practica politică și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la practica politică
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la România în perioada 1965 - 1988 (de
exemplu: În perioada 1965 - 1988, regimul politic din România se consolidează prin practici
politice totalitare; În perioada 1965 - 1988, în România au loc acțiuni prin care sunt încălcate
drepturile omului. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu