Textul subiectului și baremului

Simulare BAC Istorie 2022 – 29 martie 2022

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Simulare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2022
Proba E. c)
Istorie
Simulare
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Criza internă a Ungariei de la cumpăna secolelor al XIII-lea și al XIV-lea a fost atât de
gravă încât regelui Carol Robert de Anjou (1308-1342) i-a trebuit mai mult de un deceniu și jumătate
pentru a putea restabili autoritatea centrală asupra întregului teritoriu al regatului. Întărirea treptată
a puterii lui Carol Robert însemna un pericol pentru Basarab, cel care profitase de problemele interne
ale Ungariei pentru a ocupa Banatul Severinului. Compromisul din 1324 nu era unul menit să dureze,
astfel încât, în anul 1330, regele Ungariei s-a hotărât să tranșeze militar în favoarea sa situația din
teritoriile de la Sud de Carpați. Rezultatul campaniei este cel cunoscut: înfrângerea catastrofală a
armatei regale la Posada (9-12 noiembrie 1330). […] Ca și în alte cazuri din istoria românească,
bătălia propriu-zisă nu a hotărât cu nimic soarta campaniei. În momentul în care ea a avut loc,
încercarea regelui de a supune Țara Românească eșuase deja, armata regală retrăgându-se din
fața cetății Argeș fără perspectiva de a mai iniția vreo acțiune ofensivă [împotriva lui Basarab] în acel
an, anotimpul fiind prea înaintat.‟
(B. Murgescu, Istorie românească-istorie universală (600-1800)
B. „Consfințind independența Țării Românești față de coroana Ungariei, victoria de la Posada
a transformat fundamental și poziția sa internațională. Respingând cu succes, într-un moment
extrem de critic și fără niciun sprijin din partea aliaților săi, o invazie condusă de însuși regele
Ungariei, Basarab și-a cucerit o poziție de prestigiu pe scena politică a Europei de Sud-Est. […] În
1331-1332, trupele muntene au participat […], în sprijinul bulgarilor, la războiul victorios purtat de
aceștia împotriva Bizanțului; în aceeași perioadă Basarab a recuperat, se pare, cetatea Severinului.
Reluat în 1335, războiul cu Ungaria s-a desfășurat de această dată pe un front mult mai larg,
izvoarele înregistrând confruntări armate atât în Țara Bârsei, cât și la Severin, această ultimă cetate
rămânând însă, în cele din urmă, în stăpânirea Țării Românești. O nouă fază a presiunii ungare s-a
consumat în anii 1343-1345, după moartea lui Carol Robert și încoronarea fiului său Ludovic cel
Mare. Basarab a pierdut de această dată Severinul […].”
(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi bătălia din anul 1330, precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la acțiunile din 1335-1345. 2 puncte
3. Menţionaţi statul medieval românesc și conducătorul acestuia, la care se referă atât sursa A, cât
și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că trupele muntene și
bulgare sunt aliate. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două fapte istorice referitoare la instituții centrale din spațiul românesc, desfășurate în
secolele al XVI-lea - al XVIII-lea. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolul al XIII-lea.
4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Simulare
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:
„Între promulgarea tezelor din iulie 1971 și prăbușirea ordinii comuniste în decembrie 1989,
esența regimului Ceaușescu a rămas aceeași: neostalinismul și un naționalism care să promoveze
socialismul. Într-un fel, acestea caracterizează și ultimii ani ai regimului Gheorghiu-Dej. [...] Probabil
trăsătura definitorie a regimului lui Ceaușescu a fost cultul personalității [...]. În presă, la televizor și în
cadrul adunărilor publice, el se afla în centrul atenției [...]. În condițiile impuse de cultul personalității,
Partidul Comunist și-a pierdut într-un fel poziția de factor al schimbării pe care o deținuse în primele
două decenii în care se aflase la putere. [...]
Economia a dat semne tot mai mari de slăbiciune, în ciuda creșterii continue impresionante,
iar începând cu anii 1980 a intrat într-o fază de colaps. [...] În timpul lui Ceaușescu, efortul de
industrializare a fost neînduplecat și împins la extrem. În viziunea sa, industria grea avea să aibă
mai multe beneficii: urma să pună bazele noii ordini economice comuniste, să asigure autonomia
României în relațiile cu Uniunea Sovietică și să întărească poziția internațională a țării. Industria și
diversele ei întreprinderi au continuat așadar să aibă întâietate la alocarea investițiilor de capital,
adesea în detrimentul agriculturii și al altor ramuri ale economiei, aparent mai puțin importante.
Pentru a-și finanța planurile industriale ambițioase, regimul recursese la împrumuturi de la alte
guverne și instituții financiare internaționale precum Fondul Monetar Internațional [...]. Planul de
acțiune consta în utilizarea împrumuturilor străine pentru a construi noi întreprinderi și a extinde
capacitatea de producție a celor mai vechi, apoi în vânzarea bunurilor lor pe piața internațională,
care însemna în primul rând Occidentul, și folosirea profiturilor pentru achitarea creditelor. [...]
Sistematizarea satului la care Ceaușescu se gândise ani buni era acum în plină desfășurare.
Principalele obiective erau înlocuirea satelor cu centre agrotehnice și transformarea locuitorilor din
mediul rural în proletari.“ (K. Hitchins, Scurtă istorie a României)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiți un lider politic precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi practica politică utilizată în mediul rural și un obiectiv al acesteia, la care se referă
sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la cultul personalității. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la industria României, susţinându-l cu
două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia regimul politic instaurat în
România după „prăbușirea ordinii comuniste în decembrie 1989‟ are caracter democratic. (Se
punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția statului român în perioada
1801-1930, având în vedere:
- precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în prima jumătate a
secolului al XIX-lea și menționarea unei prevederi a acestuia;
- menţionarea a trei fapte istorice referitoare la statul român modern, desfășurate în deceniile
șase-șapte ale secolului al XIX-lea;
- prezentarea unui fapt istoric din anul 1918, care a contribuit la realizarea României Mari;
- formularea unui punct de vedere referitor la democrația din România Mare în perioada 1919-1930
şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2022
Proba E. c)
Istorie
Simulare
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Posada Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Reluat în 1335, războiul cu Ungaria s-a desfășurat de
această dată pe un front mult mai larg, izvoarele înregistrând confruntări armate atât în Țara Bârsei,
cât și la Severin, în anii 1343-1345 Basarab pierde stăpânirea asupra Severinului etc. Se punctează
orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Țara Românească, Basarab Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa
A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: Cauză: Criza internă a Ungariei de la cumpăna secolelor al XIII-lea și al XIV-lea a fost atât
de gravă și efect: încât regelui Carol Robert de Anjou (1308-1342) i-a trebuit mai mult de un deceniu
și jumătate pentru a putea restabili autoritatea centrală asupra întregului teritoriu al regatului SAU
Cauză: Compromisul din 1324 nu era unul menit să dureze și efect: astfel încât, în anul 1330, regele
Ungariei s-a hotărât să tranșeze militar în favoarea sa situația din teritoriile de la Sud de Carpați. etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice referitoare la instituții centrale din
spațiul românesc, desfășurate în secolele al XVI-lea – al XVIII-lea (1px2=2p)
Exemple: organizarea Principatului Transilvaniei (1541), încheierea Tratatului de la Alba Iulia
din 1595, instaurarea regimului fanariot în Moldova/Țara Românească la începutul secolului al
XVIII-lea etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două autonomii locale atestate în spațiul
românesc, în secolul al XIII-lea
Exemple: au conducători cu atribuții militar-administrative, au contribuit la constituirea statului
medieval Țara Românească etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Gheorghiu-Dej, Ceaușescu Se punctează orice mod
de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: sistematizarea satului
3 puncte pentru menționarea oricărui obiectiv al acesteia, la care se referă sursa dată
Exemple: înlocuirea satelor cu centre agrotehnice, transformarea locuitorilor satelor în proletari etc.
Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau
în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la cultul
personalității (3px2=6p)
Exemple: trăsătura definitorie a regimului lui Ceaușescu; În presă, la televizor și în cadrul adunărilor
publice, el se afla în centrul atenției; utilizarea cultului personalității influențează statutul Partidului

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
Comunist etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la industria României
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de
vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Preocuparea României pentru dezvoltarea industriei influențează politica financiară a
statului. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Industria și diversele ei întreprinderi au
continuat așadar să aibă întâietate la alocarea investițiilor de capital, adesea în detrimentul
agriculturii și al altor ramuri ale economiei, aparent mai puțin importante și Pentru a-și finanța
planurile industriale ambițioase, regimul recursese la împrumuturi de la alte guverne și instituții
financiare internaționale precum Fondul Monetar Internațional [...]. SAU Strategia care vizează
industria României avea consecințe atât în plan intern, cât și în plan extern. Informațiile care
susțin punctul de vedere sunt: În viziunea sa, industria grea avea să aibă mai multe beneficii: urma
să pună bazele noii ordini economice comuniste, să asigure autonomia României în relațiile cu
Uniunea Sovietică și să întărească poziția internațională a țării. și Planul de acțiune consta în
utilizarea împrumuturilor străine pentru a construi noi întreprinderi și a extinde capacitatea de
producție a celor mai vechi, apoi în vânzarea bunurilor lor pe piața internațională, care însemna în
primul rând Occidentul, și folosirea profiturilor pentru achitarea creditelor. etc. Punctajul total (10
puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere,
cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar
informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: adoptarea Constituției din 1991, organizarea alegerilor libere etc. ) prin precizarea a
două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece,
pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în
prima jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: Cererile norodului românesc prezentat în
1821, Proclamația de la Islaz din 1848 etc.)
3 puncte pentru menţionarea oricărei prevederi a proiectului politic precizat (de exemplu: numirea
în funcții pe criteriul meritocrației, reformă fiscală etc., domn ales pe 5 ani din toate categoriile
sociale, emanciparea țăranilor și împroprietărirea cu despăgubire etc.)
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror trei fapte istorice referitoare la statul român modern,
desfășurate în deceniile șase-șapte ale secolului al XIX-lea (de exemplu: elaborarea proiectelor
politice referitoare la statul român modern în Adunările ad-hoc din 1857, dubla alegere a domnitorului
Al. I. Cuza în anul 1859, adoptarea Constituției din 1866 etc.) (3px3=9p)
- 2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric din anul 1918, care a contribuit la realizarea
României Mari (de exemplu: unirea Basarabiei cu România, unirea Bucovinei cu România,
organizarea Adunării Naționale de la Alba Iulia la 1 decembrie 1918 etc. )
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la democrația din România Mare în
perioada 1919-1930 (de exemplu: Practicile politice utilizate în România Mare au contribuit la
consolidarea democrației în perioada 1919-1930., În perioada 1919-1930, prevederile
constituționale reflectă caracteristicile democrației din România Mare. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu