Textul subiectului și baremului

Model oficial BAC Istorie 2022

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Model
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2022
Proba E. c)
Istorie
Model
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „În seara zilei de 18 ianuarie 1821, Tudor Vladimirescu a părăsit Bucureștiul,
îndreptându-se spre Oltenia, pentru a transpune în practică planul militar convenit cu eteriștii* și
cu boierii patrioți [...] care la moartea lui Alexandru Șuțu, ultimul domn fanariot, au și constituit un
organism politic provizoriu intitulat «Comitetul de oblăduire». [...] Tudor Vladimirescu a lansat la
23 ianuarie 1821 un apel pentru insurecționarea poporului, cunoscut sub numele de Proclamația
de la Padeș. În textul Proclamației [...] se justifica ridicarea la luptă invocându-se dreptul de
rezistență la opresiune [...]. Firește, din motive de diplomație, dar și pentru că avea ușoare rețineri
față de organizarea eteriștilor și față de posibila intervenție a rușilor în sprijinul românilor și grecilor,
Tudor Vladimirescu a căutat să menajeze susceptibilitățile Imperiului Otoman. De aceea, pentru a
nu atrage o intervenție rapidă a turcilor, în documentele oficiale ale revoluției nu a fost inclus
obiectivul național antiotoman. [...] Documentul-program care preconiza reorganizarea internă a
Țării Românești a fost definitivat în cursul lunii februarie și se numea Cererile norodului românesc.“
(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
*participanți la mișcarea revoluționară a grecilor din 1821
B. „Una dintre prevederile importante ale Convenției de la Akkerman din 1826 [...] a fost
aceea că în Principate urmau să se constituie comisii boierești care să propună măsuri și
regulamente generale în vederea reorganizării interne a celor două țări. Datorită opoziției tacite a
Porții [Imperiul Otoman], comisiile nu și-au putut începe activitatea practică până după izbucnirea
războiului ruso-turc din 1828-1829. [...] În perioada [...] februarie-octombrie 1829 au luat ființă efectiv
comisiile formate din câte patru boieri, ele fiind puse sub președinția consulului rus Minciaky [...].
Definitivate în perioada în care cele două Principate se aflau sub guvernarea generalului P.
Kiseleff, Regulamentele Organice au intrat în vigoare la 1 iulie 1831 în Țara Românească și la 1
ianuarie 1832 în Moldova. [...] După introducerea Regulamentelor Organice, Principatele Române
au rămas în continuare sub guvernarea generalului P. Kiseleff, până în aprilie 1834, când Imperiul
Otoman și Rusia au numit primii domni regulamentari: Alexandru Ghica în Țara Românească și
Mihail Sturdza în Moldova. Ca urmare, Regulamentele erau încălcate la scurtă vreme de la intrarea
lor în vigoare, procedura legală fiind aceea că domnii sunt aleși pe viață de adunările obștești
extraordinare.“ (I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un domn regulamentar, precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la Proclamația de la Padeș. 2 puncte
3. Menţionaţi două spații istorice precizate atât în sursa A, cât și în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că rușii puteau să
intervină în sprijinul românilor și grecilor. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două proiecte politice referitoare la statul român modern, elaborate în secolul al
XIX-lea, în afara celor precizate în sursa A. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două acțiuni desfășurate de români în cadrul „crizei orientale‟
din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. 4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Model
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:
„Restabilirea dominației otomane s-a făcut în forme îmblânzite, mai ales în ceea ce privește
exploatarea economică. Se remarcă în primul rând scăderea haraciului* la aproximativ 40 000 de
galbeni pentru Țara Românească și 35 000 de galbeni pentru Moldova [...]. De asemenea, haraciul
Transilvaniei s-a menținut până în 1658 [...], variind între 10 000 și 15 000 de galbeni, fiind apoi mărit
[...] la 40 000 de galbeni, cuantum care s-a păstrat până la ocuparea Principatului de către austrieci.
Totodată [...] au cunoscut scăderi semnificative și [...] sumele plătite pentru tron, unii domni fiind
chiar înscăunați fără să li se ceară niciun ban, iar în unele cazuri cu totul deosebite Poarta [Imperiul
Otoman] a trimis chiar unele subsidii** domnilor români pentru realizarea unor acțiuni politice
favorabile intereselor otomane. Această politică otomană [...] a fost îmbinată cu o selecție mai atentă
a domnitorilor munteni și moldoveni, fiind preferați cei cu legături mai strânse la Istanbul [...]. Acești
domnitori [...] au dus o politică internă îndreptată spre întărirea autorității domnești, înconjurându-se
cu dregători greci. [...]
Reducerea presiunii economice otomane a creat condițiile pentru o refacere economică
rapidă a Țărilor Române. Contextul politic și economic internațional a fost și el favorabil acestei
refaceri. Astfel, Imperiul Habsburgic împreună cu majoritatea statelor din Europa Centrală și
apuseană erau angajate în Războiul de 30 de ani (1618-1648), iar conjunctura comercială specifică
de război [...] a permis exportatorilor est-europeni [...] să obțină venituri excepțional de ridicate [...].
Pe de altă parte, și Imperiul Otoman avea probleme politice presante în alte spații geografice [...].
În acest context general [...] Țările Române s-au bucurat [...] de o perioadă de relativă
stabilitate politică [...]. Este epoca unor domnii relativ îndelungate [...]: Matei Basarab (1632-1654)
în Țara Românească și Vasile Lupu (1634-1653) în Moldova.”
(B. Murgescu, Istorie românească-istorie universală (600-1800))
*tribut
**ajutor financiar
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiți un domnitor precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi conflictul militar internațional și o caracteristică a acestuia, la care se referă sursa
dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la Transilvania. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la reprezentanți ai instituției domniei din
Țara Românească și din Moldova, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii participă la conflicte
militare în a doua jumătate a secolului al XV-lea, în cadrul relațiilor internaționale. (Se punctează
prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre politica internă din România postbelică,
având în vedere:
- menţionarea a două fapte istorice desfășurate în România, în perioada 1946-1950 și a două
asemănări între acestea;
- precizarea constituției adoptate în România, în deceniul șase al secolului al XX-lea și
prezentarea unui aspect referitor la aceasta;
- formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice utilizate în România, în perioada
național-comunismului şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Model
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2022
Proba E. c)
Istorie
Model
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Alexandru Ghica, Mihail Sturdza Se punctează
orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Tudor Vladimirescu a lansat la 23 ianuarie 1821 un
apel pentru insurecționarea poporului, cunoscut sub numele de Proclamația de la Padeș., justifica
ridicarea la luptă invocând dreptul de rezistență la opresiune etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Țara Românească, Imperiul Otoman Se punctează orice
mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa
B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: cauză: Datorită opoziției tacite a Porții și efect: comisiile nu și-au putut începe activitatea
practică până după izbucnirea războiului ruso-turc din 1828-1829 SAU cauză: Imperiul Otoman și
Rusia au numit primii domni regulamentari: Alexandru Ghica în Țara Românească și Mihail Sturdza
în Moldova. și efect: Ca urmare, Regulamentele erau încălcate la scurtă vreme de la intrarea lor în
vigoare, procedura legală fiind aceea că domnii sunt aleși pe viață de adunările obștești
extraordinare etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două proiecte politice referitoare la statul român
modern, elaborate în secolul al XIX-lea, în afara celor precizate în sursa A (1px2=2p)
Exemple: Prințipiile noastre pentru reformarea patriei din 1848, Proclamația prezentată la Islaz în
1848, Rezoluțiile elaborate în Adunările ad-hoc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui proiect politic menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la proiectul politic (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni desfășurate de români în
cadrul „crizei orientale‟ din a doua jumătate a secolului al XIX-lea Exemple: au caracter
antiotoman, vizează obținerea independenței de stat etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Matei Basarab, Vasile Lupu Se punctează orice mod
de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XVII-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Războiul de 30 de ani/Războiul de 30 de ani (1618-1648)
3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a acestuia, la care se referă sursa dată
Exemple: Imperiul Habsburgic împreună cu majoritatea statelor din Europa Centrală și apuseană
erau angajate în Războiul de 30 de ani, a permis exportatorilor est-europeni să obțină venituri
ridicate etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la
Transilvania (3px2=6p)

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Model
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
Exemple: haraciul Transilvaniei s-a menținut până în 1658 [...], variind între 10 000 și 15 000 de
galbeni fiind apoi mărit [...] la 40 000 de galbeni; ocuparea Principatului de către austrieci; haraciul
Transilvaniei este modificat de otomani etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la reprezentanți
ai instituției domniei din Țara Românească și din Moldova
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de
vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Politica financiară a Imperiului Otoman în Țara Românească și în Moldova vizează
reprezentanți ai instituției domniei. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Totodată [...] au
cunoscut scăderi semnificative și [...] sumele plătite pentru tron, unii domni fiind chiar înscăunați fără să li
se ceară niciun ban și în unele cazuri cu totul deosebite Poarta [Imperiul Otoman] a trimis chiar unele
subsidii domnilor români pentru realizarea unor acțiuni politice favorabile intereselor otomane. SAU
Reprezentanți ai instituției domniei din Țara Românească și din Moldova sunt susținuți de Imperiul
Otoman. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Poarta [Imperiul Otoman] a trimis chiar unele
subsidii domnilor români pentru realizarea unor acțiuni politice favorabile intereselor otomane și Această
politică otomană [...] a fost îmbinată cu o selecție mai atentă a domnitorilor munteni și moldoveni, fiind
preferați cei cu legături mai strânse la Istanbul. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7
puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația.
Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: lupta de la Belgrad din 1456, lupta de la Vaslui din 1475 etc. ) prin precizarea a două informații
referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.)
şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice desfășurate în România, în
perioada 1946-1950 și a oricăror două asemănări între acestea (de exemplu: falsificarea
rezultatului alegerilor din 1946 și încetarea activității partidelor istorice în 1947; naționalizarea
desfășurată în 1948 și declanșarea colectivizării în 1949 etc. și sunt consecințe ale acțiunilor
Partidului Comunist, anulează elemente specifice regimului politic democratic, creează premise
pentru instaurarea totalitarismului etc.; vizează desființarea proprietății private, instituie controlul
statului în domeniul economic, impun noi forme de proprietate etc.) (3px4=12p)
- 2 puncte pentru răspunsul: Constituția din 1952
2 puncte pentru menţionarea oricărui aspect referitor la aceasta (de exemplu: menționează
instituțiile statului și atribuțiile acestora, prevede existența proprietății socialiste, reflectă
subordonarea față de URSS etc.)
3 puncte pentru prezentarea aspectului menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate două
informații referitoare la acest aspect și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la aspectul menționat
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la practicile politice utilizate în România,
în perioada național-comunismului (de exemplu: Practicile politice utilizate în România, în
perioada național-comunismului, au drept scop consolidarea regimului politic., Disidența
anticomunistă reacționează față de practicile politice utilizate în România, în perioada național-
comunismului. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu