Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Istorie 2021 – testul 9

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Testul 9
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
Testul 9
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Peste tot unde Armata Roșie este stăpână, tactica folosită [...] este aceeași. Aceasta
constă, în primul rând, în plasarea unor comuniști la conducerea ministerelor-cheie [...], în
infiltrarea în administrație şi în organizațiile politice concurente [...]. Se vizează [...] divizarea
adversarilor Partidului Comunist [...]. Alegerile [...] se desfășoară pe un teren pregătit dinainte și,
drept urmare, consfințesc preponderența comuniștilor [...]. Nu mai rămâne decât să se treacă la
arestarea şi lichidarea fizică a liderilor recalcitranți. Aşa se procedează în 1946 în Bulgaria [...], în
România, unde la sfârșitul lui 1947, după arestarea conducătorilor partidelor democrate, regele
Mihai este obligat să abdice [...], în Ungaria [...], unde, întrucât sunt învinși în alegerile din august
1947, comuniştii elimină prin forţă pe toţi membrii partidelor care refuză să li se supună. Pe lângă
această acțiune de punere sub tutelă a Europei de Est, care are loc şi în Polonia şi în Germania în
zona ocupată de sovietici, conducătorii de la Kremlin vor înființa, în 1947, o nouă organizație
internațională [...], Biroul de Informație al Partidului Comunist sau Kominform, [...] cu scopul de a
întări controlul URSS asupra formațiunilor comuniste din Estul, dar și din Vestul Europei.”
(S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei)
B. „Constituţia URSS din 1977 pune un accent mai mare pe unitate: «URSS [...] leagă toate
naţiunile şi etniile în vederea edificării în comun a comunismului» (art.70). Acelaşi articol
precizează că «URSS este un stat multinaţional federal unit [...]», într-adevăr orice grupare care
prezintă caracteristici etnice care-i sunt proprii [...] are un statut particular recunoscut de Uniune.
[...] Constituţia menţine atribuţiile statului. În aparenţă este vorba de o repartizare a puterii între
popor, stat şi Partidul Comunist. Poporul, «veritabilul deţinător al puterii» (art.2) alege Sovietul
Suprem cu două Camere: Sovietul Uniunii (767 deputaţi) şi Sovietul Naţionalităţilor (750 deputaţi).
Statul care este expresia voinţei sociale îşi exercită autoritatea graţie unui guvern şi a numeroase
organisme reprezentative. Partidul «care există pentru popor şi în serviciul poporului» (art.6,
cap.III) este în egală măsură forţa care «conduce şi orientează societatea sovietică» (art.6). El
este însărcinat să definească marile orientări politice şi economice, să controleze aparatul de stat
şi instituţiile economice şi sociale [...].” (P. Milza, S. Berstein, Istoria secolului XX)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți organizația internațională precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la Sovietul Suprem. 2 puncte
3. Menționați spațiul istoric și formațiunea politică precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.
6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că prin legea
fundamentală sunt menținute atribuțiile statului. 3 puncte
5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentați alte două fapte istorice desfășurate în România, în perioada 1947-1964, în afara celor la
care se referă sursa A. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a Constituției României adoptate în 1991. 4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Testul 9
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Maramureșul era un ținut românesc din nordul Transilvaniei, vecin cu Moldova, aflat pe cale
de a fi integrat în Regatul Ungar, organizat […] sub forma unui voievodat. Instituțiile românești de
aici mai funcționau încă. Astfel, adunarea […] cnezilor țării – feudalii români locali – se întrunea
periodic, spre a rezolva probleme curente și spre a alege voievodul. […]
Influența ungară la est de Carpați era în pericol, datorită nemulțumirilor și revoltelor românilor
și datorită presiunilor Poloniei […]. Atunci, regele ungar, a ales dintre românii maramureșeni […]
pe un cneaz local înnobilat numit Dragoș, pe care l-a trimis în Moldova […] spre a-i atrage pe
localnici și a conduce acea țară în numele suveranului ungar. Dragoș, de aceeași etnie cu
localnicii, a fost acceptat ca voievod într-o regiune din Moldova […]. Totuși, românii de acolo erau
nemulțumiți de dominația ungară […]. De această situație a profitat un alt român din Maramureș,
numit Bogdan. El fusese voievodul țării, cu alte cuvinte, conducătorul Maramureșului, dar făcea
parte din gruparea nemulțumită de dominația ungară. Bogdan s-a răzvrătit în Maramureș, unde a
rezistat vreo două decenii (1342-1362), după care, cu o ceată de o sută până la două sute de
cnezi credincioși, a trecut munții în Moldova. Aici, el […] i-a alungat pe urmașii și rudele lui Dragoș
și a proclamat Moldova independentă de Ungaria. În acest fel, lua naștere al doilea stat românesc
de sine stătător […]. Regele ungar, fiul celui învins de Basarab la Posada, a trimis prin 1365 o
oaste contra lui Bogdan, dar românul a ieșit învingător, consolidând statutul internațional al țării
sale. Bogdan a fost recunoscut drept «mare voievod» și de către alți conducători locali, iar un
urmaș al său, Roman I, după 1390, se intitula domn și «marele singur stăpânitor» al țării Moldovei
«de la munți până la țărmul mării».” (I. A. Pop, Istoria românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi statul medieval condus de Roman I, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi instituția din Maramureș și o caracteristică a acesteia, la care se referă sursa dată.
6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Dragoș. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile desfășurate în perioada
1342-1365, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii se implică prin
acțiuni diplomatice în relațiile internaționale din secolele al XV-lea – al XVII-lea. (Se punctează
prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român în perioada 1866-1930,
având în vedere:
- menţionarea a două fapte istorice care au loc în statul român, în anul 1866;
- prezentarea unei acțiuni prin care România participă la relațiile internaționale din perioada
1875-1885;
- menţionarea a două fapte istorice desfășurate de România în cadrul Primului Război Mondial și
precizarea unei asemănări între aceste fapte istorice;
- formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice utilizate în statul român între anii
1919-1930 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Testul 9
Barem de evaluare și de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Testul 9
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea
punctajului total acordat pentru lucrare la zece.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Biroul de Informație al Partidului Comunist/Kominform Se punctează
orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Poporul, «veritabilul deţinător al puterii» (art.2) alege
Sovietul Suprem, Sovietul Suprem are două Camere: Sovietul Uniunii (767 deputaţi) şi Sovietul
Naţionalităţilor (750 deputaţi) etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: URSS, Partidul Comunist Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din
sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemplu: Cauză: întrucât sunt învinși în alegerile din august 1947 și efect: comuniştii elimină
prin forţă pe toţi membrii partidelor care refuză să li se supună etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice desfășurate în România, în
perioada 1947-1964, în afara celor la care se referă sursa A (1px2=2p)
Exemple: proclamarea Republicii Populare Române (1947), adoptarea Constituției din 1952 etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a Constituției României adoptate în 1991
Exemplu: președintele este ales prin vot universal pe un mandat de patru ani etc. Se punctează
orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Moldova Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XIV-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: adunarea […] cnezilor țării
3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a acesteia, la care se referă sursa dată
Exemplu: se întrunea periodic, spre a rezolva probleme curente etc. Se punctează orice mod
de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la
Dragoș (3px2=6p)
Exemple: regele ungar, a ales dintre românii maramureșeni […] pe un cneaz local înnobilat
numit Dragoș; Dragoș, de aceeași etnie cu localnicii, a fost acceptat ca voievod într-o regiune din
Moldova etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
acțiunile desfășurate în perioada 1342-1365
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)

Ministerul Educaţiei
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Testul 9
Barem de evaluare și de notare
Pagina 2 din 2
Exemplu: Bogdan are un rol determinant în cadrul acțiunilor desfășurate în perioada 1342-
1365. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Bogdan s-a răzvrătit în Maramureș, unde
a rezistat vreo două decenii (1342-1362), după care, cu o ceată de o sută până la două sute
de cnezi credincioși, a trecut munții în Moldova. și Regele ungar, fiul celui învins de Basarab la
Posada, a trimis prin 1365 o oaste contra lui Bogdan, dar românul a ieșit învingător,
consolidând statutul internațional al țării sale. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial
(7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și
informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar
informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: Tratatul încheiat între Mihai Viteazul și Rudolf al II-lea în 1598 etc. ) prin precizarea a
două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea
(deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice care au loc în statul român, în
anul 1866 (de exemplu: preluarea tronului de către principele Carol I, adoptarea Constituției din
1866 etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni prin care România participă la relațiile
internaționale din perioada 1875-1885 (de exemplu: aderarea la Tripla Alianță în 1883 etc.)
3 puncte pentru prezentarea acțiunii menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la acțiune și se utilizează relația cauză-efect;
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la acțiune
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate de România în cadrul
Primului Război Mondial (de exemplu: semnarea convențiilor cu Antanta în 1916, încheierea
Păcii de la București cu Puterile Centrale în 1918 etc.) (3px2=6p)
2 puncte pentru precizarea oricărei asemănări între aceste fapte istorice (de exemplu: reflectă
relațiile diplomatice ale României cu marile alianțe etc.)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la practicile politice utilizate în statul
român între anii 1919-1930 (de exemplu: Între anii 1919-1930, în statul român se utilizează
practici politice democratice. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest
fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu