Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Istorie 2021 – testul 8

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Testul 8
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
Testul 8
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Pentru aprecierea nivelului de dezvoltare a societății românești dintre Carpați și Dunăre
[...] o deosebită importanță o prezintă Diploma prin care regele Ungariei Bela al IV-lea dăruia în
1247 Cavalerilor Ioaniți Țara Severinului. [...] Din Diplomă [...] reiese că principalele ramuri ale
economiei erau: agricultura, creșterea vitelor și pescuitul. Pentru agricultură și stadiul ei de
dezvoltare un indiciu îl constituie mențiunea în Diplomă a semănăturilor și morilor. Numărul
acestora va fi fost destul de mare și, prin urmare, agricultura destul de dezvoltată ca să merite o
mențiune specială în diplomă. Datorită condițiilor naturale optime, creșterea vitelor și oilor ocupa
un loc important în economia vremii [...].
Se menționează existența de cnezate și voievodate românești, care, deși dependente de
Regatul Ungariei, se bucurau de o oarecare autonomie în cadrul ierarhiei lui administrative. [...] Din
Diplomă rezultă că formațiunile politice de la sud de Carpați existau cu mult înainte de 1247. Cât
privește voievodatul lui Litovoi [...] și al lui Seneslau [...] se preciza că ei vor stăpâni în acele locuri,
așa cum au stăpânit și mai înainte. [...] Diploma din 1247 reflectă un stadiu avansat de organizare
a formațiunilor statale românești. [...] Pe lângă mențiunea unor episcopate și arhiepiscopate [...],
găsim date despre existența unor cete militare, care constituiau aparatul războinic al cnezilor
români.” (Șt. Ștefănescu, Istoria medie a României)
B. „Indiciul cel mai sigur al gradului înalt de dezvoltare a puterii domniei a fost remarcabila
forţă militară a Ţării Româneşti şi Moldovei [...] şi excepţionala eficacitate a politicii lor externe. Sub
Mircea cel Bătrân, Ţara Românească cunoaşte cea mai mare întindere teritorială pentru că domnul
nu numai că şi-a consolidat stăpânirile din Transilvania, obţinute ca feude din partea regalităţii
ungare, dar a cuprins şi Dobrogea sub autoritatea sa. Forţa militară a lui Alexandru cel Bun i-a
permis domnului să împiedice imixtiunea puterilor străine, îndeosebi a Regatului Ungar, care, prin
Tratatul de la Lublau, încheiat între Sigismund de Luxemburg şi Vladislav Jagiello, preconizase
împărţirea ţării între Ungaria şi Polonia (1412). Domnul Moldovei şi-a consolidat legătura cu Polonia
datorită sprijinului eficace pe care i l-a acordat în două rânduri împotriva cavalerilor teutoni: la Grünwald
(1410) şi la Marienburg (1422).
Consolidarea şi afirmarea celor două ţări s-a reflectat pe plan extern; cardinalii reuniţi în 1408 la
Pisa pentru a pregăti un conciliu general, cu participarea lumii ortodoxe, s-au adresat şi domnilor Ţării
Româneşti şi Moldovei, situându-i îndată după împăratul Bizanţului în ierarhia politică a Orientului.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți documentul internațional încheiat în 1412, precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la viața economică din Sudul Carpaților.
2 puncte
3. Menționați câte un conducător din spațiul românesc precizat în sursa A, respectiv în sursa B.
6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că cnezii români
dispuneau de cete militare. 3 puncte
5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentați alte două fapte istorice referitoare la spațiul sud-carpatic, desfășurate în secolele al
XIII-lea – al XIV-lea, în afara celor precizate în sursele A și B. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a unei acțiuni diplomatice la care participă românii în ultimul deceniu
al secolului al XVI-lea. 4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Testul 8
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Constituţia a fost promulgată de domnitorul Carol I la 30 iunie 1866 şi a intrat în vigoare la 1
iulie 1866, data publicării ei în Monitorul Oficial.
[...]«Art.1 – Principatele Unite Române constituiesc un singur stat indivizibil, sub denumirea
de România.» Calificativul de indivizibil era un răspuns la insistenţa puterilor garante ca Principatele
să se separe prin alegerea unui nou domn. De asemenea, denumirea de România, în contradicţie cu
prevederile Convenţiei de la Paris, [din 1858], sublinia hotărârea de a duce la îndeplinire toate
doleanţele exprimate de Adunările Ad-Hoc.
Ca formă de guvernământ, România se transforma dintr-o monarhie electivă într-o
monarhie ereditară (art. 82), ceea ce constituia încă o nesocotire a Convenţiei de la Paris, dar
corespundea cu doleanţa Adunărilor Ad-Hoc ca dinastia să fie nu numai străină, dar şi ereditară,
pentru a evita declanşarea ambiţiilor dinastice la succesiunea Tronului. Se enunţa principiul că
toate puterile emană de la naţiune (art.31) şi era dezvoltat principiul separaţiei puterilor în stat.
Puterea executivă era încredinţată domnului (art.35), puterea legislativă în mod colectiv domnului
şi Reprezentanţei Naţionale (art.32, alin. I), iar puterea judecătorească tribunalelor şi curţilor
(art.36). Reprezentanţa Naţională se compunea din Senat şi Adunarea Deputaţilor (art.32, alin. II şi
III) [...] .
Titlul II, «Despre drepturile românilor», prevedea cele mai largi libertăţi: libertatea
conştiinţei, a presei, a învăţământului, a întrunirilor. Privilegiile şi titlurile de nobleţe străine erau
desfiinţate (art.12). Inviolabilitatea persoanei şi a domiciliului erau garantate. Se interzicea
pedeapsa cu moartea şi confiscarea averii. Se asigura secretul corespondenţei.”
(E. Focşeneanu, Istoria constituţională a României (1859-1991))
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi domnitorul României precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi legea fundamentală din 1866 și o prevedere a acesteia referitoare la drepturi și
libertăți, precizate în sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii cu privire la Reprezentanța Națională. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la dorințele românilor exprimate în
Adunările ad-hoc, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia redeschiderea „crizei
orientale”, după evenimentele la care se referă sursa, a influențat evoluția politică a României.
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre Europa și România în secolul al XX-lea,
având în vedere:
- menționarea a două aspecte referitoare la democrația din România, din primele trei decenii
ale secolului al XX-lea;
- precizarea Constituției adoptate în România Mare, în deceniul patru al secolului al XX-lea,
- menționarea a două asemănări între ideologiile totalitare existente în Europa Occidentală,
în perioada interbelică;
- prezentarea unei practici politice utilizate în România în primul deceniu după instaurarea
regimului comunist;
- formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice democratice din Europa, în a
doua jumătate a secolului al XX-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Testul 8
Barem de evaluare și de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Testul 8
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea
punctajului total acordat pentru lucrare la zece.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Tratatul de la Lublau Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Din Diplomă [...] reiese că principalele ramuri ale
economiei erau: agricultura, creșterea vitelor și pescuitul, o dovadă a dezvoltării agriculturii este
menționarea în Diplomă a semănăturilor și morilor etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Litovoi/Seneslau, Mircea cel Bătrân/Alexandru cel Bun Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în
enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din
sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemplu: Cauză: pentru că domnul nu numai că şi-a consolidat stăpânirile din Transilvania,
obţinute ca feude din partea regalităţii ungare, dar a cuprins şi Dobrogea sub autoritatea sa
și efect: Sub Mircea cel Bătrân, Ţara Românescă cunoaşte cea mai mare întindere
teritorială etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice referitoare la spațiul sud-carpatic,
desfășurate în secolele al XIII-lea – al XIV-lea, în afara celor precizate în sursele A și B.
(1px2=2p)
Exemple: lupta de la Posada (1330), lupta de la Rovine desfășurată la sfârșitul secolului al XIV-lea etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a unei acțiuni diplomatice la care participă
românii în ultimul deceniu al secolului al XVI-lea
Exemplu: modifică statutul domniei în Țara Românească etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Carol I Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Constituția din 1866/Constituția
3 puncte pentru menționarea oricărei prevederi a acesteia referitoare la drepturi și libertăți,
precizate în sursa dată
Exemplu: libertatea conştiinţei etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații cu privire la
Reprezentanța Națională (3px2=6p)
Exemple: puterea legislativă este deținută de domn şi Reprezentanţa Naţională, Reprezentanţa
Naţională se compunea din Senat şi Adunarea Deputaţilor etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).

Ministerul Educaţiei
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Testul 8
Barem de evaluare și de notare
Pagina 2 din 2
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
dorințele românilor exprimate în Adunările ad-hoc
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemplu: Constituția din 1866 valorizează dorințele românilor exprimate în Adunările ad-hoc.
Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: De asemenea, denumirea de România, în
contradicţie cu prevederile Convenţiei de la Paris, [din 1858], sublinia hotărârea de a duce la
îndeplinire toate doleanţele exprimate de Adunările Ad-Hoc. și Ca formă de guvernământ,
România se transforma dintr-o monarhie electivă într-o monarhie ereditară (art. 82), ceea ce
constituia încă o nesocotire a Convenţiei de la Paris, dar corespundea cu doleanţa Adunărilor
Ad-Hoc ca dinastia să fie nu numai străină, dar şi ereditară. etc. Punctajul total (10 puncte)
sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere,
cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar
informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: obținerea independenței de stat prin participarea la războiul din 1877-1878 etc. ) prin
precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două aspecte referitoare la democrația din
România, din primele trei decenii ale secolului al XX-lea (de exemplu: guvernarea respectă
principiul separării puterilor în stat, existența pluripartidismului etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru precizarea Constituției din 1938
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două asemănări între ideologiile totalitare existente
în Europa Occidentală, în perioada interbelică (de exemplu: caracterul antiliberal, caracterul
naționalist etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru menționarea oricărei practici politice utilizate în România în primul deceniu
după instaurarea regimului comunist (de exemplu: represiunea politică etc.)
3 puncte pentru prezentarea practicii politice menționate - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la practica politică și se utilizează relația cauză-efect;
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la practica politică
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la practicile politice democratice din
Europa, în a doua jumătate a secolului al XX-lea (de exemplu: Practicile politice democratice
au ca scop consolidarea regimurilor politice din Europa, în a doua jumătate a secolului al
XX-lea. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest
fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu