Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Istorie 2021 – testul 7

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Testul 7
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
Testul 7
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „În Moldova şi Ţara Românească, intelectualii au căutat să desfiinţeze protectoratul
Rusiei şi să restabilească echilibrul istoric cu Imperiul Otoman, în timp ce în Transilvania, în [...]
Banat [...] şi în Bucovina, ei şi-au propus să unească toţi românii într-un singur stat autonom. S-a
analizat chiar ideea unirii tuturor românilor de o parte şi de cealaltă a Carpaţilor, pe baza
puternicelor legături etnice, lingvistice şi culturale dintre aceştia. Dar astfel de gânduri erau
efemere, căci ipotezele […] contraveneau realităţilor politice, în special pragmatismului Rusiei şi
Austriei. [...] În ciuda admiraţiei nutrite faţă de Apus, paşoptiştii nu erau nişte gânditori abstracţi,
care se străduiau să impună poporului instituţii fără legătură cu experienţa istorică naţională. [...]
Aspiraţiile generaţiei de la 1848 şi-au găsit expresia practică în nemulţumirea generală, a
tuturor claselor sociale din Principate, faţă de condițiile politico-economice existente. Mulţi boieri nu
erau de acord cu metodele autoritare folosite de domni [...], clasa mijlocie [...] protesta împotriva
taxelor mari [...], ţăranii erau hotărâţi să lupte pentru desfiinţarea îndatoririlor tot mai mari de clacă şi
obligaţii faţă de moşieri.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
B. „Deteriorarea relațiilor dintre Rusia şi Imperiul Otoman a dus la ocuparea Principatelor
Române de către ruşi, în iulie 1853 [...]. Ca urmare, cei doi domni au plecat în exil în Austria, în
locul lor instaurându-se un guvern militar rusesc. Imperiul Otoman a ripostat, declarând război
Rusiei, la 4/16 octombrie.
Ocupația rusească din Principate a adâncit criza internațională. [...] Uzura de război,
cauzată de campania costisitoare şi nedecisivă din Crimeea, a adus până la urmă părțile
beligerante la masa tratativelor [...] unde la 18/30 martie 1856 s-a semnat Tratatul [de la Paris] ce
punea capăt războiului. [...] Deși au rămas sub suzeranitatea Imperiului Otoman, Principatele
beneficiau acum de protecția colectivă a marilor puteri, care interziceau unei puteri unice să
intervină în problemele interne ale Principatelor. [...] Hotărâtoare pentru cursul ulterior al relațiilor
româno-ruse avea să fie prevederea din Tratatul de la Paris (1856) cu privire la cedarea de către
Rusia a unor părți din sudul Basarabiei către Moldova. Deşi protectoratul Rusiei din anii 1830-1840
şi rolul jucat de ea în înăbușirea mișcărilor liberale de la 1848 au fost cauzele imediate ale ostilităţii
Principatelor față de Rusia, nici moldovenii şi nici muntenii nu se împăcaseră cu anexarea
Basarabiei din 1812.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți documentul internațional din 1856, precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la unirea românilor. 2 puncte
3. Menționați două mari puteri precizate atât în sursa A, cât și în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că în Principate există o
nemulţumire generală faţă de condiţiile politico-economice. 3 puncte
5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentați două fapte istorice referitoare la România, desfășurate între anii 1875-1885.
6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două măsuri adoptate în plan intern, în perioada 1863-1864.
4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Testul 7
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
„Primul Război Mondial este evenimentul care anunță schimbarea hărții politice a
continentului european. [...] Atenția lumii politice se concentrează asupra războiului izbucnit în
Europa și a atitudinii României. Un Consiliu de Coroană este convocat, la 21 iulie/3 august 1914 la
Sinaia. [...] La fel ca Italia, România își declară neutralitatea (cu excepția regelui Carol I și a lui P.
P. Carp, toți ceilalți 18 participanți au optat pentru această soluție). [...]
Neutralitatea nu putea fi, și de fapt nici n-a fost, decât o perioadă de pregătire de război. [...]
Asemenea Italiei și Bulgariei, România devine obiectul presiunilor celor două tabere beligerante.
Cum români se găseau și în Rusia, nu numai în Austro-Ungaria, diplomațiile ambelor părți au ce
oferi. Puterile Centrale promit Basarabia, un statut special pentru românii transilvăneni [...], promit
chiar și Bucovina. Antanta promite toate teritoriile locuite de români în Austro-Ungaria. Purtătorii de
cuvânt ai beligeranților sunt Rusia și, de cealaltă parte, Germania. Aceasta din urmă își punea
multe speranțe în regele Carol I [...]. Dar la 27 septembrie/10 octombrie 1914 regele Carol I moare,
după o domnie de 48 de ani. [...] Urmaș la domnie vine Ferdinand I, nepotul lui Carol I. [...] Cu
schimbarea la domnie nu se schimbă și atitudinea politică externă. Neutralitatea este reconfirmată.
Doar că Puterile Centrale pierd în România un potențial aliat, iar Antanta poate spera, cu mai mult
temei, că România va lua armele de partea sa. [...]
Opinia publică din țară, animată de Liga pentru unitatea politică a tuturor românilor [...], de
Acțiunea Națională și Federația Unionistă, de o presă extrem de activă și neobosită, de
numeroasele demonstrații [...] de discursurile unor oameni politici și ale unor intelectuali (Nicolae
Filipescu, Take Ionescu, Octavian Goga, refugiat din Transilvania, Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu
ș.a.), se pronunța foarte categoric pro-Transilvania.‟
(I. Bulei, O istorie a românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți evenimentul militar internațional precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menționați regele care preia tronul statului român în 1914 și o caracteristică a opiniei publice
din România, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la Consiliul de Coroană. 6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la marile alianțe, susținându-l cu
două informații selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o practică politică utilizată
în România, în perioada 1921-1930, a contribuit la evoluția statului român. (Se punctează
prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și
concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc în secolele al
XIV-lea - al XV-lea, având în vedere:
- menționarea a două acțiuni militare desfășurate în spațiul românesc în secolul al XIV-lea și
precizarea unei asemănări între acestea;
- prezentarea unei acțiuni diplomatice din secolul al XIV-lea, referitoare la spațiul românesc;
- menţionarea unei cauze și a unei consecințe ale unei acțiuni militare la care participă
românii în prima jumătatea a secolului al XV-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile militare desfășurate de români în
deceniile șapte și opt ale secolului al XV-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument
istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Testul 7
Barem de evaluare și de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Testul 7
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea
punctajului total acordat pentru lucrare la zece.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Tratatul de la Paris Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: S-a analizat chiar ideea unirii tuturor românilor de o
parte şi de cealaltă a Carpaților, pe baza puternicelor legături etnice, lingvistice şi culturale dintre
aceștia, intelectualii şi-au propus să unească toți românii într-un stat autonom etc. Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în
enunț).
3. câte 3 puncte pentru oricare două dintre răspunsurile: Rusia, Imperiul Otoman, Austria Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în
enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din
sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemplu: Cauză: Deteriorarea relațiilor dintre Rusia şi Imperiul Otoman a dus la ocuparea
Principatelor Române de către ruși, în iulie 1853 și efect: Ca urmare, cei doi domni au
plecat în exil în Austria, în locul lor instaurându-se un guvern militar rusesc. etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două fapte istorice referitoare la România, desfășurate
între anii 1875-1885 (1px2=2p)
Exemple: participarea la războiul ruso-otoman din 1877-1878, proclamarea Regatului în 1881
etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între două măsuri adoptate în plan intern, în
perioada 1863-1864
Exemplu: consolidează statul român modern etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Primul Război Mondial Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Ferdinand
3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a opiniei publice din România, la care se
referă sursa dată
Exemplu: animată de Liga pentru unitatea politică a tuturor românilor etc. Se punctează orice
mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la
Consiliul de Coroană (3px2=6p)
Exemple: este convocat, la 21 iulie/3 august 1914 la Sinaia, România își declară neutralitatea
etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).

Ministerul Educaţiei
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Testul 7
Barem de evaluare și de notare
Pagina 2 din 2
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la marile
alianțe
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemplu: Marile alianțe acționează similar în relația cu România încercând să o atragă de
partea lor. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: România devine obiectul presiunilor
celor două tabere beligerante și Cum români se găseau și în Rusia, nu numai în Austro-Ungaria,
diplomațiile ambelor părți au ce oferi. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7
puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și
informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar
informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: adoptarea Constituției din 1923 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la
acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(așadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni militare desfășurate în spațiul românesc
în secolul al XIV-lea (de exemplu: lupta de la Posada (1330), Bogdan respinge expedițiile militare
organizate de Ungaria în 1364-1365) (3px2=6p)
2 puncte pentru precizarea oricărei asemănări între acestea (de exemplu: obținerea
independenței Țării Românești și a Moldovei față de Ungaria etc.)
- 2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni diplomatice din secolul al XIV-lea, referitoare la
spațiul românesc (de exemplu: Tratatul de la Brașov din 1395 etc.)
3 puncte pentru prezentarea acțiunii menționate - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la acțiune și se utilizează relația cauză-efect;
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la acțiune
- câte 3 puncte pentru menționarea oricărei cauze și a oricărei consecințe ale unei acțiuni
militare la care participă românii în prima jumătatea a secolului al XV-lea (de exemplu:
susținerea „cruciadelor târzii‟ etc., otomanii continuă politica expansionistă după cruciada de la
Varna etc.) (3px2=6p)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la acțiunile militare desfășurate de
români în deceniile șapte și opt ale secolului al XV-lea (de exemplu: În acțiunile militare
desfășurate de români în deceniile șapte și opt ale secolului al XV-lea se implică
reprezentantul instituției politice centrale din Moldova. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest
fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu