Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Istorie 2021 – testul 6

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Testul 6
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
Testul 6
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Uniunea Sovietică a acționat decisiv pentru a-şi consolida poziția în România mai curând
decât oriunde altundeva în Europa de Est, întrucât [...] România era poarta de intrare spre Balcani şi
Strâmtori. Declaraţia privind Europa Eliberată, la care Uniunea Sovietică împreună cu Statele Unite şi
Marea Britanie aderaseră la Ialta, la 12 februarie 1945, doar cu câteva săptămâni înainte de numirea
lui P. Groza ca prim-ministru, nu a avut niciun rol în fixarea politicii Sovietelor faţă de România.
Noţiunea de guverne democratice şi larg reprezentative, instalate în urma unor alegeri libere,
răspunzând voinţei cetăţenilor lor, prevăzută în Declaraţie, era în contradicţie cu teoria şi practica
sovietică şi, dacă ar fi fost aplicată în acest caz particular, ar fi împiedicat instalarea unui guvern prieten
şi docil la Bucureşti. Antipatia pe care majoritatea românilor o resimţeau faţă de Uniunea Sovietică [...]
făcea ca perspectivele venirii la putere a unui regim prosovietic, liber ales, să fie foarte îndepărtate.
Din cauza lipsei de popularitate a partidului lor, conducătorii comuniştilor români nu aveau [...] nicio
dorinţă să lase alegerea guvernului în seama electoratului.” (K. Hitchins, România 1866-1947)
B. „În toamna anului 1945, Partidul Comunist şi aliaţii acestuia au devenit din ce în ce mai
puternici pe măsura intensificării luptei politice în România. Conducătorii comunişti şi-au concentrat
atenţia asupra creării unui partid disciplinat, iar la 16 octombrie au convocat prima Conferinţă Naţională
a Partidului. Delegaţii au ales un Comitet Central, un Birou Politic, format din Gheorghiu-Dej, în calitate
de secretar general, Ana Pauker şi Teohari Georgescu, ministru de Interne, în calitate de secretari. [...]
În raportul prezentat Conferinţei, Gheorghiu-Dej a expus obiectivele imediate şi de perspectivă
ale partidului. El s-a concentrat asupra transformării economice a ţării şi a propus ca realizarea
acesteia să fie făcută pe baza unui program susţinut de industrializare [...]. Nu spunea nimic însă
despre colectivizare, care era ţelul suprem al politicii agrare comuniste, pentru că, dacă ar fi făcut aşa,
şi-ar fi înstrăinat majoritatea ţăranilor, într-un moment când lupta pentru putere încă nu fusese
câştigată. Nu a făcut însă niciun secret cu privire la rolul ce urma să-l aibă statul. Ca instrument al
Partidului Comunist, el i-a atribuit statului sarcina de organizare şi conducere a economiei, o
responsabilitate care va fi înglobată în legislaţia economică a tuturor guvernelor ulterioare.”
(K. Hitchins, România 1866-1947)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi documentul internațional din 1945, precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informaţie referitoare la Partidul Comunist. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un lider politic precizat în sursa A, respectiv în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că transformarea
economiei se realizează prin industrializare. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două fapte istorice din politica internă a României postbelice care au loc în primul
deceniu după 1945, în afara celor la care se referă sursa B. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două acțiuni politice desfășurate în perioada 1965-1985, în
România. 4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Testul 6
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„După acceptarea tronului României de către [principele] Carol I [...], noua Adunare de la
Bucureşti […] avea să-şi atribuie rolul de Constituantă, urmând a dezbate şi a adopta [...] Constituţia
[…]. Potrivit primelor articole [ale Constituției din 1866], statul era indivizibil şi inalienabil, denumirea
oficială fiind cea de România [...].
Ca şi în alte state europene, actul fundamental prevedea şi garanta o serie de drepturi şi
libertăţi cetăţeneşti [...] Principiul privind libertatea, obligativitatea şi gratuitatea învățământului
primar […] fusese menţinut, specificându-se că o lege specială va reglementa tot ceea ce privește
învățământul public (art. 23). Articolul 24 din Constituție nu făcea altceva decât să garanteze
libertatea presei, astfel că, pentru apariția ziarelor, nu mai devenea necesară o autorizație prealabilă.
Erau categoric interzise cenzura, […] suspendarea sau suprimarea publicațiilor. […]
Spre deosebire de prevederile anterioare [din Statutul Dezvoltător, adoptat în 1864], potrivit
cărora inițiativa legislativă aparținea doar Domnului, articolul 32 al Constituţiei preciza că puterea
legislativă era acum exercitată colectiv de către Şeful statului şi Reprezentanţa naţională, compusă
din Adunarea Deputaţilor şi Senat, orice lege trebuind să întrunească acordul […] celor trei ramuri
(art. 32-33). Dacă în precedentul Statut (1864) […], Senatul era compus din membri de drept şi
persoane numite de Şeful statului, în 1866, […] putea fi ales senator orice român care beneficia de
drepturi civile şi politice, era domiciliat în România, avea vârsta de minim 40 de ani şi un venit de
800 de galbeni (art. 73). […] Membrii Senatului erau aleși de două colegii: unul rural […], iar celălalt
urban […] (art 68). În ceea ce privește Adunarea Deputaților, s-a adoptat sistemul celor patru colegii
electorale […]. Primele trei colegii votau direct, iar ultimul indirect, prin delegați (art. 58-63). Pentru
a putea fi ales deputat, trebuiau îndeplinite aceleași condiții ca şi la senatori, vârsta prevăzută fiind
de minim 25 de ani.‟
(S. L. Damean, I. Oncescu, O istorie a românilor de la Tudor Vladimirescu la Marea Unire)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi principele României, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele descrise în sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi „actul fundamental‟ al României adoptat în 1866 și o prevedere a acestuia cu privire
la învățământ, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la presă. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Senat, susţinându-l cu două
informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia un proiect politic elaborat în
spațiul românesc, în perioada 1848-1858, a contribuit la constituirea statului român modern. (Se
punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre autonomii locale și organizare instituțională
în spațiul românesc (secolele al IX-lea – al XVII-lea), având în vedere:
- menţionarea a două asemănări între autonomiile locale atestate în spațiul românesc, în secolele al
IX-lea – al XI-lea și precizarea uneia dintre aceste autonomii;
- menționarea a două aspecte politice din secolul al XIII-lea, cu privire la spațiul dintre Carpați și
Dunăre;
- prezentarea unui fapt istoric referitor la instituțiile centrale din spațiul românesc extracarpatic,
desfășurat în a doua jumătate a secolului al XIV-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la organizarea instituțională din spațiul intracarpatic, în
secolele al XVI-lea - al XVII-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,
evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric
relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Testul 6
Barem de evaluare şi de notare Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie Testul 6
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv,
toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru
activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Declarația privind Europa Eliberată/Declarația Se punctează orice
mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: În toamna anului 1945, Partidul Comunist şi aliaţii
acestuia au devenit din ce în ce mai puternici pe măsura intensificării luptei politice în România, la
16 octombrie 1945 a fost convocată prima Conferință Națională a Partidului etc. Se punctează orice
mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: P. Groza/Groza, Gheorghiu-Dej/ Ana Pauker/Pauker/Teohari
Georgescu/Georgescu Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa
A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: cauză: întrucât [...] România era poarta de intrare spre Balcani şi Strâmtori și efect:
Uniunea Sovietică a acţionat decisiv pentru a-şi consolida poziţia în România mai curând decât
oriunde altundeva în Europa de Est SAU cauză: Din cauza lipsei de popularitate a partidului lor și
efect: conducătorii comuniştilor români nu aveau [...] nicio dorinţă să lase alegerea guvernului în
seama electoratului. etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice din politica internă a României postbelice
care au loc în primul deceniu după 1945, în afara celor la care se referă sursa B (1px2=2p)
Exemple: desființarea partidelor istorice în 1947, înlăturarea forțată a monarhiei constituționale în
1947, adoptarea Constituției din 1948/1952 etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni politice desfășurate în perioada
1965-1985, în România
Exemple: consolidează regimul politic specific național-comunismului, demonstrează existența disidenței
etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Carol I Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Constituția din 1866/Constituția
3 puncte pentru menționarea oricărei prevederi cu privire la învățământ, la care se referă sursa dată
Exemple: Principiul privind libertatea, obligativitatea şi gratuitatea învățământului primar […] fusese
menţinut, o lege specială urma să reglementeze învățământul public etc. Se punctează orice mod
de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la presă
(3px2=6p)
Exemple: Articolul 24 din Constituție nu făcea altceva decât să garanteze libertatea presei,
pentru apariția ziarelor, nu mai devenea necesară o autorizație prealabilă, cenzura era interzisă
etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din
sursă/menționare sau în enunț).

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Testul 6
Barem de evaluare şi de notare Pagina 2 din 2
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la Senat
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Modalitatea de constituire a Senatului exprimă caracterul electiv al acestuia.
Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: putea fi ales senator orice român care beneficia
de drepturi civile şi politice, era domiciliat în România, avea vârsta de minim 40 de ani şi un venit
de 800 de galbeni (art. 73) și Membrii Senatului erau aleși de două colegii: unul rural […], iar
celălalt urban […] (art 68). SAU În 1866, comparativ cu reglementările din 1864, sunt modificate
caracteristicile Senatului. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Spre deosebire de
prevederile anterioare [din Statutul Dezvoltător, adoptat în 1864], potrivit cărora inițiativa
legislativă aparținea doar Domnului, articolul 32 al Constituţiei preciza că puterea legislativă era
acum exercitată colectiv de către Şeful statului şi Reprezentanţa naţională, compusă din
Adunarea Deputaţilor şi Senat, orice lege trebuind să întrunească acordul […] celor trei ramuri
(art. 32-33) și Dacă în precedentul Statut (1864) […], Senatul era compus din membri de drept
şi persoane numite de Şeful statului, în 1866, […] putea fi ales senator orice român care beneficia
de drepturi civile şi politice, era domiciliat în România, avea vârsta de minim 40 de ani şi un venit
de 800 de galbeni (art. 73) etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se
acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu
se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: elaborarea Proclamației de la Islaz din 1848, elaborarea Rezoluțiilor din Adunările ad-hoc
din 1857 etc.) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor
care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două asemănări între autonomiile locale atestate în
spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XI-lea (de exemplu: sunt constituite pe teritoriul
uniunilor de obști/obștilor, au conducători cu atribuții militare și administrative, au influențat
organizarea politică a Transilvaniei etc.) (3px2=6p)
2 puncte pentru precizarea oricăreia dintre autonomiile locale atestate în spațiul românesc, în
secolele al IX-lea – al XI-lea (de exemplu: voievodatul lui Glad/Ahtum etc.)
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două aspecte politice din secolul al XIII-lea, cu privire la
spațiul dintre Carpați și Dunăre (de exemplu: existența autonomiilor locale atestate prin Diploma
cavalerilor ioaniți din 1247, acțiunile lui Litovoi de la sfârșitul secolului al XIII-lea, tradiția „descălecatului‟
etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric referitor la instituțiile centrale din spațiul
românesc extracarpatic, desfășurat în a doua jumătate a secolului al XIV-lea (de exemplu:
organizarea Domniei, constituirea Mitropoliei Țării Românești în 1359 etc.)
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate
două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la organizarea instituțională din spațiul
intracarpatic, în secolele al XVI-lea - al XVII-lea (de exemplu: În secolele al XVI-lea - al XVII-lea,
evoluția politică a spațiului intracarpatic este reflectată de organizarea instituțională., În
organizarea instituțională din spațiul intracarpatic intervin modificări esențiale în secolul al XVI-lea.
etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu