Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Istorie 2021 – testul 5

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Testul 5
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
Testul 5
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „În Țara Românească caimacamul Alexandru Ghica a acceptat, deși nu cu plăcere,
înființarea de cluburi politice, ca în timpul revoluției din 1848 [...] Dorinţa de a participa la
consultarea electorală era unanimă, deoarece pe această cale putea fi demonstrată puterilor
garante adeziunea la cauza Unirii și a constituirii statului modern. [...] În aceeaşi măsură cu
interesul general care se manifesta faţă de alegerile ce urmau să aibă loc, caimacamul Ghica îşi
dezvăluia anumite reticenţe faţă de radicalizarea atmosferei preelectorale. Era temător ca iniţiativa
să nu fie preluată de revoluționarii de la 1848 şi din această cauză a căutat să întârzie cât mai mult
reîntoarcerea fruntaşilor exilați [...]. Dar, în același timp, Ghica a refuzat să devină un instrument
antiunionist al Imperiului Otoman. El era un sincer partizan al unirii cu Moldova, sperând însă că, în
condiţiile în care proiectul aducerii unui prinţ străin nu avea sorţi de reuşită, el avea să fie
beneficiarul situaţiei, devenind domn al ambelor ţări. [...] În vara anului 1857, ultimii fruntași
pașoptiști s-au reîntors în ţară [...]. Aceşti fruntaşi radicali au preluat [...] conducerea mişcării
unioniste din Ţara Românească [...].” (Istoria românilor)
B. „În 1858, cele șapte mari puteri s-au întrunit iarăși la Paris, într-o conferință, pentru a lua în
discuție dorința de unire a românilor, exprimată prin adunările ad-hoc, dar nu a pus-o în practică [...].
Totuși, puterile au adoptat o convenție, în care se exprimau următoarele decizii: formarea din cele
două țări a unei uniuni numite «Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești», cu autonomie
garantată în mod colectiv de cele șapte mari puteri, suzeranitatea turcă rămânând doar formală,
Principatele urmau să aibă fiecare câte un domn [...], câte o adunare legislativă, câte un guvern și
câte o capitală; două instituții centrale, una cu rolul de a alcătui proiecte de legi comune și alta ca for
judecătoresc suprem al ambelor țări, luau ființă la Focșani [...]. Acest act nici nu înfăptuia unirea, dar
nici nu o împiedica în mod expres.
Noii domni urmau să fie aleși de către adunări elective, întrunite la Iași și la București, în
ianuarie 1859. [...] Primii au ales moldovenii la Iași, la 5 ianuarie 1859, anume pe colonelul Alexandru
Ioan Cuza, fruntaș de la 1848 [...]. Partida națională a stabilit că, pentru înfăptuirea unirii, la București
trebuia desemnat neapărat alesul Moldovei. La 24 ianuarie, [...] adunarea l-a ales domn al Țării
Românești, în unanimitate, tot pe Alexandru Ioan Cuza.” (I. A. Pop, Istoria românilor)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți domnul ales în anul 1859, precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la „fruntașii pașoptiști‟. 2 puncte
3. Menționați cele două Principate Române la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că suzeranitatea
otomană este formală. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două acțiuni desfășurate în anul 1864, în statul român modern. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între proiectele politice referitoare la statul român modern ,
elaborate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. 4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Testul 5
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„În august 1948, Legea pentru reforma învățământului a închis toate școlile străine, inclusiv
acelea administrate de culte. S-au făcut epurări în rândurile profesorilor și studenților de la
universități. […] Ministerul Învățământului a interzis folosirea unor materiale didactice și a autorizat
manuale încorporând precepte marxist-leniniste. Marxism-leninismul, în interpretarea lui Stalin, a
devenit obligatoriu de la școala secundară în sus, predarea religiei a fost total interzisă. […]
La începutul anului 1949, au fost înfiinţate două structuri principale ale Securităţii din
Republica Populară Română. La 23 ianuarie, a fost creată Direcţia Generală a Miliţiei, chemată să
înlocuiască Poliţia şi Jandarmeria. […] La 7 februarie au fost create trupele de securitate. Ambele
organisme au fost plasate sub autoritatea Ministerului de Interne. Printre îndatoririle Miliţiei era şi
aceea de a emite permise de şedere, ceea ce îi facilita sarcina de reglementare a mişcării
populaţiei, de monitorizare a suspecţilor şi de pregătire a deportărilor. […] Principalele îndatoriri ale
trupelor de securitate erau menţinerea ordinii publice în centrele industriale şi înăbuşirea oricărei
rezistenţe faţă de măsurile guvernamentale, precum colectivizarea, confiscarea de bunuri şi
proprietăţi. […]
Un cadru legal pentru acţiunile Securităţii […] a fost oferit de un nou sistem de justiţie, a
cărui principală caracteristică era subordonarea faţă de Partidul Muncitoresc Român şi de stat. […]
Supunerea față de Moscova […] a fost însoțită de o supunere la nivel de partid. Consolidarea
puterii lui Gheorghiu-Dej depindea de măsura în care reușea să nu dea stăpânilor săi sovietici vreun
motiv să-i pună sub semnul întrebării loialitatea.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi ideologia precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi măsura legislativă din 1948 și o consecință a acesteia, precizate în sursa dată.
6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la justiție. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la organismele Ministerului de Interne,
înființate în 1949, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia regimul politic totalitar din
România se consolidează în perioada 1965-1980. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric
relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a spațiului românesc
în a doua jumătatea a secolului al XIV-lea – secolul al XV-lea, având în vedere:
- precizarea unui stat medieval din spațiul românesc extracarpatic și prezentarea unei acțiuni
diplomatice desfășurate de reprezentantul instituției politice centrale din acest stat în relațiile
internaționale din a doua jumătate a secolului al XIV-lea;
- menționarea a două conflicte militare la care participă românii, în prima jumătate a secolului al
XV-lea și a două asemănări între acestea;
- formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice la care participă românii în
perioada 1451-1490 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Testul 5
Barem de evaluare și de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Testul 5
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea
punctajului total acordat pentru lucrare la zece.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Alexandru Ioan Cuza Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: În vara anului 1857, ultimii fruntași pașoptiști s-au
reîntors în ţară, au condus mişcarea unionistă din Ţara Românească etc. Se punctează orice
mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Țara Românească, Moldova Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din
sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemplu: Cauză: deoarece pe această cale putea fi demonstrată puterilor garante
adeziunea la cauza Unirii și a constituirii statului modern și efect: Dorinţa de a participa la
consultarea electorală era unanimă etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror două acțiuni desfășurate în anul 1864, în statul român
modern (1px2=2p)
Exemple: adoptarea Legii rurale, reformarea învățământului prin Legea instrucțiunii publice etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la acțiune (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între proiectele politice referitoare la statul
român modern, elaborate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
Exemplu: au prevederi referitoare la statutul internațional al Țărilor Române etc. Se punctează
orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: marxism-leninism Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: Legea pentru reforma învățământului
3 puncte pentru menționarea oricărei consecințe a acesteia, precizate în sursa dată
Exemplu: a închis toate școlile străine etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la
justiție (3px2=6p)
Exemple: Un cadru legal pentru acţiunile Securităţii […] a fost oferit de un nou sistem de justiţie;
caracteristică era subordonarea faţă de Partidul Muncitoresc Român etc. Se punctează orice
mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
organismele Ministerului de Interne, înființate în 1949
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)

Ministerul Educaţiei
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Testul 5
Barem de evaluare și de notare
Pagina 2 din 2
Exemplu: Atribuțiile organismelor Ministerului de Interne, înființate în 1949, încalcă drepturile și
libertățile cetățenești. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Printre îndatoririle Miliţiei
era şi aceea de a emite permise de şedere, ceea ce îi facilita sarcina de reglementare a mişcării
populaţiei, de monitorizare a suspecţilor şi de pregătire a deportărilor. și Principalele îndatoriri ale
trupelor de securitate erau menţinerea ordinii publice în centrele industriale şi înăbuşirea oricărei
rezistenţe faţă de măsurile guvernamentale, precum colectivizarea, confiscarea de bunuri şi
proprietăţi. etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă
răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se
punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: adoptarea Constituției din 1965 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la
acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru precizarea oricărui stat medieval din spațiul românesc extracarpatic (de
exemplu: Țara Românească etc.)
- 2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni diplomatice desfășurate de reprezentantul
instituției politice centrale din acest stat în relațiile internaționale din a doua jumătate a
secolului al XIV-lea (de exemplu: Tratatul de la Brașov din 1395 etc.)
3 puncte pentru prezentarea acțiunii diplomatice menționate - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la acțiunea diplomatică și se utilizează relația cauză-efect;
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la acțiunea diplomatică
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două conflicte militare la care participă românii, în
prima jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: lupta de la Sibiu, cruciada de la Varna din
1444) (3px2=6p)
câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două asemănări între acestea (de exemplu: au
caracter antiotoman, voievodul Transilvaniei, Iancu de Hunedoara, își exercită atribuțiile
militare în cadrul acestora etc.) (3px2=6p)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice la care
participă românii în perioada 1451-1490 (de exemplu: Acțiunile diplomatice la care participă
românii în perioada 1451-1490 sunt inițiate de către domnitorul Moldovei, Ștefan cel Mare
(1457-1504). etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest
fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu