Textul subiectului și baremului

Test de antrenament BAC Istorie 2021 – testul 12

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Testul 12
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
Testul 12
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Avansul rapid al Imperiului Otoman în Peninsula Balcanică a creat [...] o ameninţare
pentru Ţara Românească. Mircea cel Bătrân a reacţionat luând sub autoritatea sa ţara despotului
Dobrotici, Dobrogea, şi trimiţând un corp de oaste pentru a-l sprijini pe Lazăr al Serbiei în bătălia de
la Kossovopolje (1389) încheiată cu înfrângerea forţelor creştine. Scurt timp după biruinţă, noul
sultan, Baiazid (fiul lui Murad), s-a angajat în operaţiuni militare în Anatolia, astfel că replica otomană
la acţiunile lui Mircea [cel Bătrân] a fost dată de unul din comandanţii otomani, Firuz bei, care a
efectuat o incursiune de pradă [...] în Ţara Românească.
Atacul otoman l-a găsit pe domnul Ţării Româneşti în raporturi tensionate cu regele Ungariei,
Sigismund de Luxemburg, din cauza diferendului mai vechi privind Banatul de Severin. Pentru a
contracara ameninţarea ungară, Mircea cel Bătrân a intrat în legătură - prin intermediul domnului
Moldovei, Petru Mușat - cu regele Vladislav Jagello al Poloniei şi a încheiat o alianţă (1389),
reînnoită în 1390 și 1391. Prezenţa otomană la Dunăre impunea însă cooperarea dintre Ţara
Româneasca şi Ungaria. [...] Pentru a-şi consolida poziţia, în perspectiva iminentei invazii otomane,
Mircea [cel Bătrân] a încheiat un tratat cu Sigismund de Luxemburg (Braşov, 1395) privind
modalitatea de cooperare militară împotriva turcilor.”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
B. „Când Mihai Viteazul a ocupat tronul Țării Românești conjunctura internațională părea
favorabilă ridicării împotriva opresorului otoman. În timp ce mișcările de eliberare a popoarelor
din Balcani se intensificau, obligând Poarta să angajeze însemnate forțe militare să le
potolească, o parte a statelor europene se grupau în «Liga Sfântă», constituită din inițiativa Casei
de Austria și sub patronajul Sfântului Scaun. «Liga Sfântă» mai cuprindea Spania și principatele
italiene, Ferrara, Toscana, Mantova. […] Interesele țării îl împingeau pe Mihai Viteazul să se
desprindă de Imperiul Otoman și să se transforme […] într-un susținător al ideii de luptă
antiotomană. De aceea, domnul Țării Românești a aderat la «Liga Sfântă» [...].
În noiembrie 1594 a ridicat steagul libertății, atacând, mai întâi, turcii din București [...]; și-a
extins apoi acțiunile războinice în vederea restabilirii hotarului Țării Românești pe Dunăre.
Atacarea Giurgiului a fost urmată de distrugerea [...] Hârșovei și a Silistrei. [...] Concentrărilor de
oști otomane în fortărețele de la Dunăre, domnul le-a răspuns printr-un atac simultan al
principalelor întărituri: Brăila [...], Turtucaia și Nicopole.”
(Șt. Ștefănescu, Istoria medie a României)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți domnitorul precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la tratatul din 1395. 2 puncte
3. Menționați două state medievale precizate atât în sursa A, cât și în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că domnitorul a încheiat
o alianţă cu regele Poloniei. 3 puncte
5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentați alte două fapte istorice referitoare la spațiul românesc, desfășurate în secolul al XIV-lea,
în afara celor precizate în sursa A. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între autonomiile locale atestate în spațiul românesc, în secolele al
IX-lea – al XIII-lea. 4 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la istorie Testul 12
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
„La 10 februarie 1938, guvernul lui Octavian Goga [...] este înlocuit. Noul guvern, prezidat
de patriarhul Miron Cristea, nu mai era expresia vreunei majorități parlamentare sau a unei
formațiuni politice. Era expresia voinței regale. Nici noua Constituție, din 20 februarie 1938 [...] nu
mai era expresia unui acord colectiv de voință a diverșilor factori constituționali. [...] Prin
introducerea principiului supremației monarhului, puterea legislativă era exercitată de rege prin
intermediul Parlamentului bicameral, limitat exclusiv la legiferare și având un caracter corporativ.
Puterea executivă este exercitată tot de rege, prin guvern, numit și revocat de rege, fără
răspundere politică față de Parlament. Libertățile și drepturile democratice sunt reduse
considerabil. [...] Regimul parlamentar este înlocuit cu unul autoritar. Noua Constituție punea capăt
separării puterilor în stat, introducea pedeapsa cu moartea, delictul public. [...] Regimul autoritar,
instituit de Carol al II-lea, în 1938, nu se sprijină pe un program, ci pe o camarilă [...]. Această
camarilă [...] nu va întârzia să pună regimul într-o stare de criză. Carol al II-lea guvernează
sprijinindu-se pe armată și poliție. [...]
Războiul mondial, cel de-al doilea, se apropie și România, atât de bogată în alianțe, începe
să le piardă treptat pe toate. [...] În martie 1939, România semnează un tratat comercial cu
Germania prin care statul german devenea primul furnizor al României și cel dintâi client al mărfurilor
acesteia. Economia țării (în special petrolul) ajunge treptat subordonată intereselor germane. Anglia
și Franța reacționează, încheie grabnic acorduri comerciale cu România (limitate ca valoare) și
garantează independența României (23 aprilie 1939), nu și integritatea teritorială [...].‟
(I. Bulei, O istorie a românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți regele României, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menționați anul semnării tratatului comercial dintre România și Germania și o consecință a
acestei acțiuni, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la noul guvernul instaurat în 1938.
6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la prevederile Constituției din
1938, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia regimul politic din România
postbelică se modifică în primul deceniu după evenimentele descrise în sursa dată. (Se
punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român modern în secolele al
XVIII-lea - XIX-lea, având în vedere:
- precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în secolul al XVIII-lea;
- menţionarea a două proiecte politice referitoare la statul român modern elaborate în prima
jumătate a secolului al XIX-lea și a câte unei prevederi a fiecăruia;
- prezentarea unui fapt istoric, din perioada 1851-1860, referitor la statul român modern;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția statului român modern în perioada 1861-
1866 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Ministerul Educaţiei
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Testul 12
Barem de evaluare și de notare
Pagina 1 din 2
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Istorie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Testul 12
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; - profil teologic, toate specializările.
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea
punctajului total acordat pentru lucrare la zece.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Mihai Viteazul Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Pentru a-şi consolida poziţia, în perspectiva iminentei
invazii otomane, Mircea [cel Bătrân] a încheiat un tratat cu Sigismund de Luxemburg, vizează
cooperarea militară împotriva turcilor etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Ţara Românească, Imperiul Otoman Se punctează orice
mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei A
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din
sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemplu: Cauză: Interesele țării îl împingeau pe Mihai Viteazul să se desprindă de Imperiul
Otoman și să se transforme […] într-un susținător al ideii de luptă antiotomană și efect: De
aceea, domnul Țării Românești a aderat la «Liga Sfântă» etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice referitoare la spațiul românesc,
desfășurate în secolul al XIV-lea, în afara celor precizate în sursa A (1px2=2p)
Exemple: obținerea independenței Țării Românești față de Ungaria în 1330, descălecatul
voievodului Bogdan din Maramureș etc.
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la faptul istoric (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între autonomiile locale atestate în spațiul
românesc, în secolele al IX-lea – al XIII-lea
Exemplu: au conducători cu atribuții militare și administrative etc. Se punctează orice mod de
redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Carol al II-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului
corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: 1939
3 puncte pentru menționarea oricărei consecințe a acestei acțiuni, la care se referă sursa dată
Exemplu: Anglia și Franța reacționează, încheie grabnic acorduri comerciale cu România
(limitate ca valoare) etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la noul
guvernul instaurat în 1938 (3px2=6p)
Exemple: prezidat de patriarhul Miron Cristea; nu mai era expresia vreunei majorități
parlamentare sau a unei formațiuni politice etc. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
prevederile Constituției din 1938

Ministerul Educaţiei
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la istorie Testul 12
Barem de evaluare și de notare
Pagina 2 din 2
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemplu: Prevederile Constituției din 1938 vizează organizarea puterilor în stat. Informațiile
care susțin punctul de vedere sunt: Prin introducerea principiului supremației monarhului,
puterea legislativă era exercitată de rege prin intermediul Parlamentului bicameral, limitat
exclusiv la legiferare și având un caracter corporativ și Puterea executivă este exercitată tot de
rege, prin guvern, numit și revocat de rege, fără răspundere politică față de Parlament. etc.
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care
cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar
punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date - prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de
exemplu: adoptarea Constituției din 1948 etc.) prin precizarea a două informații referitoare la acest
fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(așadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în
secolul al XVIII-lea (de exemplu: memoriul boierilor români elaborat în 1791 etc.)
- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două proiecte politice referitoare la statul român
modern elaborate în prima jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: Constituția Cărvunarilor
din 1822, Proclamația de la Islaz (1848) etc.) (3px2=6p)
câte 3 puncte pentru menționarea oricărei prevederi a fiecăruia (de exemplu: drepturi și libertăți
cetățenești, emanciparea și împroprietărirea țăranilor cu despăgubire etc.) (3px2=6p)
- 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric, din perioada 1851-1860, referitor la statul
român modern (de exemplu: dubla alegere a lui Al. I. Cuza în 1859 etc.)
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat - o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect;
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor evoluția statului român modern în
perioada 1861-1866 (de exemplu: Evoluția statului român modern în perioada 1861-1866 este
influențată de măsurile adoptate în politica internă. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest
fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu